Page 43 - 1962-07
P. 43
*
Nr. 2349 DRUMUL SOCIALISMULUI pag. 3
VI AŢA DE P A R T I D SPORT
Un obiectiv de seamă al munci
de partid —realizarea sarcinilor TDRNEIL flE CALIFICARE
de producţie
Metalurgistul Cugir-
Ceramica Jimbolia
rAcum citeva zile, membrii Co scopul eliminării unor deficien a ajuns să fie chiar la cel admis 6-1 (4-0)
mitetului de partid al Uzinei ţe din activitatea ei. şi chiar să-l depăşească. La Joi s-a desfăşurat la Mediaş
meciul de fotbal pentru califi
„Victoria“ Călan, membrii bi Aşa cum le este caracteristic cubilouri, aprovizionarea cu fon.
rourilor organizaţiilor de bază comuniştilor, ei işi îndreaptă tă nu-î ritmică. Numai în semes- carea în categoria B dintre
din toate secţiile, tovarăşi din atenţia în primul rînd asupra trul I s-a trimis cu peste 1000 echipele Metalurgistul Cugir şi
activul fără de partid, propa tone fontă veche mai puţin de Ceramica Jimbolia. încă înainte
problemelor care necesită o re de începerea meciului, tribunele
gandişti etc., au participat la zolvare operativă, competentă cit trebuia. Deşi comitetul- de erau pline pină la refuz. Din
plenara lărgită a comitetului din partea organizaţiei de partid cunoştea aceste lipsuri, primele minute, publicul a înce
de partid unde s-a analizat ac- partid. De aceea, discuţiile pur nu a luat măsuri pentru a aju put să susţină frenetic echipa
tivitatea desfăşurată de la ale ta organizaţia de partid de aici
geri şi pînă în prezent. Cu a- tate, referatul prezentat, au să folosească noi metode de Metalurgistul.
ceastă ocazie, s-a făcut o analiză scos Ia iveală şi unele lipsuri muncă, să intensifice activitatea
care se manifestă în unele sec
temeinică asupra modului în ţii. Mulţi dintre vorbitori au politică a comuniştilor pentru In primele minute mingea se
antrenarea tuturor muncitorilor
care comitetul de partid s-a apreciat rezultatele bune care din secţie la o muncă de cali plimbă de la o poartă la alta.
preocupat în această perioadă s-au obţinut în acest an. Insă tate cu care să se mindrească In min. 8 Petschovski II pri
de întărirea vieţii interne de ei nu s-âu declarat mulţumiţi întregul colectiv al secţiei. Cu.
partid urmărind aplicarea şi de faptul că la secţia transpor noscind faptul că obiectivul pro. meşte o pasă de la Boitoş şi din
respectarea strictă a normelor turi se mai înregistrează sume voie, de la 25 m. Înscrie cel
mai frumos gol. In min. 32 me-
leniniste în întreaga activitate a plătite în plus pentru locaţii, pus, de a îmbunătăţi neîncetat
lui şi a birourilor organizaţiilor că mai sînt oameni certaţi cu calitatea pieselor turnate, nu Minerii de la Uricani primesc u,n preţios sprijin din partea cadrelor tehnico-ingine- talurgiştii execută un corner
de bază. In această perioadă, disciplina, iar la secţia turnă este atins la toate sortimentele, reşti pentru rezolvarea celor mai diverse probleme ale muncii în subteran. prin Bulbuc&n, şl Mihai reia
comitetul de partid a condus torie I, la unele sortimente, in comitetul de partid trebuia să
cu mai multă competenţă mun dicii de calitate nu sînt reali ajute mai mult şi cu eficacitate IN FOTO: Maisti'ul miner Eftimie Murdare dină indicaţii unor mineri de jelui cum tre cu capul în p la să : 2-0. După
ca politică şi economică din zaţi în fiecare lună. Mai slabă biroul organizaţiei de bază din buie organizat locul de producţie. zece minute, Mihai trage în por
secţia turnătorie I pentru a tar. Boitoş atent, interceptează
crea o opinie de masă împotriva mingea respinsă de acesta şi
uzină. Aplicînd principiul mun a fost şi îndrumarea comitetu tuturor celor care sînt vinovaţi IMFÂPTUIESC PREVEDERILE înscrie din nou : 3-0. Nu trec
cii colective, comitetul a putut lui de partid în ceea ce priveş decit trei minute şi Niculescu
să rezolve multe sarcini politice te perfecţionarea şi introduce de depăşirea procentului la re de la Metalurgistul execută o
şi economice. rea a noi metode de muncă în but. In această secţie, după
activitatea acestor organizaţii. CONTRACTULUI COLECTIV lovitură de pedeapsă de la 40
Rezultatele bune obţinute de cum remarcau tov. Ioan Rado- m., Bulbucan reia cu capul in
colectivul uzinei anul trecut, în La secţia I turnătorie, de pil vici, secretar al Comitetului oră-
fruntea căruia se află comuniş dă, aproape în fiecare lună pla bară, mingea revine in teren şi
tii, au însufleţit pe muncitorii, nul este îndeplinit şi depăşit la şănesc de partid Hunedoara şi Zilele trecute la prep araţi a ducţie au condus la întreţine 30 de inovaţii realizate în aceas Petschovski II o introduce în
inginerii şi tehnicienii de la Că sortimentele piese mecanice, ra tov. A. Druker, lucrează mun
lan la o muncă mai spornică în diatoare, cazane de încălzire citori buni, cu experienţă în Petrila a avut loc adunarea rea în bune condiţiuni a utila tă perioadă s-au obţinut econo plasă : 4-0. In min. 60. jucăto
acest an. Numai în primele şa centrală, vane pentru băi, arti cimpul muncii, membri de generală sindicală pe întreprin jelor şi la exploatarea lor ra mii post-calculate de 82.000 lei. rul Renye de la Jimbolia exe
se luni ale acestui an siderur- cole sanitare brute etc. şi mai partid, care ar putea atrage în- dere pentru analiza realizării ţională. Graficul de reparaţii a cută o lovitură de pedeapsă de
giştii din Călan au dat peste puţin la sortimentul cilindri tr-o muncă de calitate pe toţi prevederilor contractului colec O preocupare de seamă pen la 16 m. Atent, Beşcucă inter
plan 11.300 tone fontă, semi- unde, din lipsă de comenzi, pla muncitorii secţiei. Pentru aceas. tiv pe primul semestru al anu fost. respectat întocmai, iar de tru comitetul sindicatului a ceptează şi reia de aproape în
cocsarii au produs în primele nul nu s-a realizat. Că planul ta însă, comitetul de partid tre lui curent. In darea de seamă ficienţele au fost remediate în constituit-o şi îmbunătăţirea plasă: 4-1. In min. 65 Mihai
5 luni cu 6.089 tone semicocs mai este îndeplinit şi depăşit este buie să ajute mai mult organi prezentată cu această ocazie de totdeauna operativ. protecţiei muncii. In această driblează doi apărători şi pa
mult faţă de plan, iar turnăto- foarte bine. Rău este însă ca zaţia de bază la folosirea meto tov. Rudolf Galinski, membru in direcţie a fost format un colec sează la Focşa, care trage pu
rii au depăşit planul de produc treburile stau mai prost cînd e delor celor mai eficace în mun comitetul sindicatului, s-a ară întrecerea socialistă a fost or tiv larg de muncitori, tehnicieni ternic, înscriind: 5-1. Metalur-
ţie la sortimentul radiatoare cu vorba de calitate. Ca urmare a ca politică de masă, de propa tat că pe primele şase luni, în ganizată pe schimburi şi echi- şi ingineri însărcinai cu de giştii domină autoritar şi în
70,5 tone etc. In fiecare sec faptului că în primul trimestru gandă şi agitaţie, de mobiliza realizarea planului de produc pe. Ea a cuprins peste 90 Ia pistarea tuturor posibilităţilor min. 78 Bulbucan pasează Iui
ţie planul a fost realizat lună procentul de rebut Ia vane pen re a întregului colectiv la îm ţie s-au obţinut rezultate îm sută din efectivul de muncitori. de provocare a accidentelor şi Boitoş care pecetluieşte scorul
de lună iar productivitatea mun tru băi şi radiatoare a crescut bunătăţirea calităţii muncii. Va bucurătoare. Astfel, la producţia Rezultatele obţinute de aceştia cu propunerea de măsuri pen- Ia 6-1. Metalurgiştii au jucat
cii este în continuă creştere. peste cel admis, organizaţia de trebui ca maiştrii să dea o în de cărbune brut planul a fost tru înlăturarea lor. Aşa se face bine, cu pase precise, orientin-
Aceasta a făcut ca uzina să în partid a constituit un colectiv drumare mai competentă mun realizat în proporţie de 101,2 la au fost popularizate de fiecare că in fiecare secţie au fost in du-se bine în teren. Pe Ungă
registreze depăşiri la producţia format din inginerul secţiei, citorilor, să execute un control sută, la producţia de cărbune dată la gazetele de perete, la troduse aparate şi dispozitive cele 6 goluri metalurgiştii au
marfă şi globală cu peste 8 mi maiştri, muncitori fruntaşi, mai riguros asupra calităţii supus preparării de 102,3 la staţia de radîo-ampliîicare, prin noi, care pe lingă faptul că asi mai avut şi patru bare.
lioane lei, obţinînd totodată şi muncii. Din păcate, cum spunea sută, iar la producţia de bri gură o protecţie deplină a mun
economii la preţul de cost în va care a studiat cauzele rebutu tov. Gh. Măgureanu, în aceas chete în proporţie de 103,3 la presa locală ş.a.m.d. cii, contribuie la ridicarea nive- Arbitrajul lui Sotir (Bucu
loare de 1.635.000 lei. lui. Astfel s-a constatat că nu tă secţie nu toţi maiştrii exer sută. Sarcina de plan privind lului tehnic al producţiei. S-au reşti), corect şi autoritar.
se respectă întotdeauna nor cită o îndrumare competentă, asigurarea cu cărbuni spălaţi In întrecerea socialistă desfă distribuit apoi echipamente şi
In aceste cifre este concreti ma de amestec la moara Ha- nu caută să studieze metode noi pentru semicocs a uzinei „Vic şurată în primul semestru al materiale de protecţie la toate CELELALTE REZULTATE
zată şi munca comitetului de mers, din care cauză nisipul nu de muncă care să fie apoi, in toria“ Călan a fost realizată, anului 1962 fruntaşe sînt echi locurile de muncă vătămătoare ALE SERIEI:
partid, a organizaţiilor de bază corespunde unei formări corec troduse în procesul de produc asigurîndu-se cantităţile solici pele conduse de maiştrii Ioan sănătăţii, cum ar fi la secţia
din secţii, care mobilizează pe te, ceea ce atrăgeau rebutarea ţie. Asupra acestor lipsuri tre tate. Florescu, de la spălătorie, Aron brichetaj, stocul de smoală şi Voinţa Oradea — Minerul
fiecare om din secţie la realiza pieselor turnate. La aceasta se buie să insiste comitetul de Irimie, de la separaţie, Iosif, uscătorie. Baia Sprie 3—0
rea sarcinilor de plan. mai adaugă şi lipsa de argilă partid. Calitatea produselor a fost de Maior, de la brichetaj, Vasile
din nisip precum şi întârzierea asemenea îmbunătăţită. Umidi Girbovan, de la uscătorie şi Mai trebuie adăugat că a cres Unirea Dej —- Avîntul Reghin
în cuvintul lor, mulţi comu executării operaţiilor de turnare Succesele frumoase obţinute tatea a scăzut cu 0,7 puncte cut şi numărul celor care au 3—0
nişti printre care A. Druker, ceea ce face ca temperatura de colectivul de muncă al uzi faţă de plan, cenuşa cu 0,8 schimburile conduse de tovarăşii beneficiat de bilete la trata
Gheorghe Măgureanu, Ioan Du- fontei să scadă şi deci, să se re- nei, în primul semestru, demon puncte, iar coeziunea la briche Adam Cibian, de la haldă, Ale ment şi odihnă, in semestrul I M. V1LCEANU
das, Eremia Kiss, au scos în re strează că aici sînt muncitori, te a crescut cu 0,7 puncte. xandru Oprea, de Ia linia nor au fost trimişi la diferite sta
lief unele aspecte din munca buteze piesele turnate. Organiza maiştri, ingineri şi tehnicieni mală şi Ioan Toth II, de la stoc. ţiuni 72 de salariaţi. corespondent
care a depus.o comitetul de ţia de partid a îndrumat con buni, care luptă pentru a da Cu ocazia conferinţei orăşe De la întreţinerea utilajelor s-au
partid în perioada analizată, ducerea secţiei, să ia măsuri viaţă hotărîrilor partidului nos neşti de partid, colectivul de Atît darea de seamă prezen CLASAMENTUL SERIEI
pentru îndrumarea activităţii pentru eliminarea acestor lip tru. Pentru ca randamentul lor preparatori de la Petrila s-a evidenţiat echipele conduse de tată în adunarea generală, cit
organizaţiilor de bază din ca suri. S-a instituit un control să fie mai mare, va trebui ca angajat să realizeze în anul 1962 Ilie Far caş, iosif Hog. Vaier Ma şi discuţiile purtare pe margi 1. Unirea Dej 2 1 1 0 3:0
drul uzinei şi a conducerii teh- mai riguros din partea şefilor şi activitatea desfăşurată de o economie la preţul de cost de tei, Constantin Miu. Eugen Szed- nea ei au arătat că bilanţul în
nico-administrative. Concluzia de echipă şi a maiştrilor asupra comitetul de partid, organiza 300.000 lei, economia realizată lacsek, Sabin Hancheş, Ioan Fi- cheiat de colectivul preparaţiei 2. Metalurg. Cugir 2 1 1 0 8:3
unanimă a fost că faţă de anul ţiile de bază, de către fiecare numai în 5 luni se ridică la lipini şi alţii. din Petrila în primul semestru
trecut munca de partid S-a îm modului în care se respectă pro comunist, să fie 1a. un nivel tot 464.000 lei. al anului este rodnic. 3. Voinţa Oradea 2 1 1 0 5:2
bunătăţit, aportul comuniştilor cesul tehnologic. Aceştia au mai înalt, la nivelul sarcinilor La obţinerea rezultatelor a-
la îndeplinirea sarcinilor trasa datoria de a controla fiecare care ni le trasează Congresul Obţinerea acestor rezultate a mintite a avut un rol important Muncitorii, inginerii şi tehni 4. Avîntul Reghin 2 1 0 12:4
te de partid fiind tot mai mare. formă de turnare. S-a cerut al HT-lea al P.M.R. în etapa de- fost posibilă print.r-o bună or
Printr-o participare mai eficien conducerii uzinei să asigure o săvîrşirii construcţiei socialiste. şi pregătirea profesională a cienii noştri sînt hotărîţi să 5. Ceramica Jimbolia 2 0 1 11:6
tă a membrilor comitetului de mai bună aprovizionare cu ben- ganizare a muncii şi a întrece muncitorilor. In vederea îmbo facă totul pentru a-şi îmbună
partid la pregătirea adunărilor fonită, iar la cubilouri s-au luat S. CERBU rii socialiste. Traducerea în via găţirii bagajului lor de cunoş tăţi şi mai mult realizările. Ei C. Minerul B. Sprie 2 0 0 2 1:5
generale ale organizaţiilor de ţă a măsurilor prevăzute în pla tinţe conducerea întreprinderii vor ca la sfîrşitul anului să
bază, prin controlul permanent măsuri organizatorice care au IN L I B nul de măsuri tehnico-organiza- şi comitetul sindicatului au or poată raporta îndeplinirea şi PROGRAMUL ETAPEI A III-A
privind modul în care se duc la contribuit la livrarea fontei la ganizat cursuri de minim teh depăşirea planului Ia toţi in-
temperatura cerută. torice şi a celor propuse de mun nic. Ca lectori la aces dicii. Sîmbătă 14 iulie: Metalur
îndeplinire sarcinile trasate citori în consfătuirile de pro- te cursuri au fost numiţi gistul Cugir — Avîntul Reghin ;
de comitetul de partid, adună Aşa cum a arătat tov. Gheor GH. ECOBESCU
ghe Măgureanu, secretarul or. RARII cei mai buni ingineri şi tehni Duminică 15 iulie: Unirea
rile generale sînt mai bine pre ganizaţiei de partid din secţia cieni. De asemenea, periodic, iehnician — preparaţia Petrila Dej — Minerul Baia Sprie; Ce
gătite, pun în dezbatere proble turnătorie I, aceste măsuri au ramica Jimbolia — Voinţa Ora
mele cele mai importante ale au fost prezentate conferinţe pe dea.
contribuit la scăderea procen- diferite teme legate de necesi
producţiei, se analizează munca tid de rebut. Insă, lipsurile n-au tăţile producţiei, iar la gazetele
fost complet eliminate. La unele de perete au fost publicate ma
conducerii administrative în
sortimente c a : radiatoare, vane V. /. Lenin: OPERE COMPLETE voi. 8 teriale privind răspîndirea me- -
todelor noi de muncă şi a ex
pentru băi, procentul de rebut
Volumul 8 al Operelor complete telor cuprinse în acest volum sini perienţei înaintate.
ale lui V. I. Lenin cuprinde lu consacrate elaborării principiilor O atenţie sporită s-a acordat
crările scrise de el în perioada organizatorice ale partidului mar- mişcării de inovaţii. In primul 15 IULIE 1962
septembrie 1903 — iulie 1904. xist-revolutionar şi combaterii semestru al anului ea a cuprins DEVA: învierea (seria I-a roşie; LONF/A: Pescuitorii de
Majoritatea lucrărilor şi documen- oportunismului organizatoric al 47 inovatori, dintre care 36 sînt şi a Il-a) — cinematograful „Pa bureţi — cinematograful „Mi
menşevicilor. muncitori. Prin aplicarea celor
tria“ ; 'Agrafa albă — cinema nerul“ ; TEIUŞ : Primele încer
tograful „F. Sîrbu“ ; Culi
». sele varieteului — cinematogra cări (seria l-a şi a ll-a) — ci
L ful „Grădina de vară“ ; HUNE nematograful „V. R o a i t ă “ .1
Printre frunzele late şi mă nergia atomică Contrar afirmaţiilor scepti DOARA : Perle negre — cinema ZLATNA: Intîlnire pe cablu —
l tăsoase ieşeau la iveală, in loc tograful „Victoria“; Cocoşatul — cinematograful „Muncitorul“ ;
L de unul, cite trei sau patru cilor, aceste rezultate n-au fost cinematograful „Stadion Corvi IL IA : Post-restant- — cinemato
ştiuleţi de un verde proaspăt. nul“; SEBEŞ: Poveste sentimen graful „Gh. Doja“ ; APOLDUL
l influenţate nici chiar de con tală — cinematograful „Progre DE SU S: Unchiul meu Iacinto
t sul“; In noaptea de ajun— cine — cinematograful „23 ’August“.
t Ştiuleţii de porumb creşteau diţiile nefavorabile din primă matograful „M. Sadoveanu“; PE
L mari, in ciorchini, aidoma ba TROŞANI: : Anii fecioriei — ci PENTRU 24 ORE
L nanelor. Tulpinele zvelte de şl recolta vara anului trecut. nematograful „Al. Sahia“ : Pom
pierul atomic — cinematograful Vreme nestabilă cu cerul mai mult
Rezultate bune au fost obţi „7 N oiem brieA L B A IULIA: Mai noros. Vor cădea averse slabe de
tare ca uraganul — cinemato ploaie. Temperatura staţionară va fi
L porumb erau puţin aplecate nute şi eu legumele. cuprinsă ziua între 23 şi 28 grade,
graful „Victoria“ ; înotătorii — iar noaptea între 12 şi 17 grade. Vînt
t sub greutatea lor. In alte zone climaterice ale } cinematograful „23 August“ ; potrivit cu intensificări temporare din
ORAŞTIE: Gardianul — cine vest.
t Acest minunat porumb a fost să se dezvolte chiar mai bine de ELENA KNORRE boratorului, seminţele au luat Uniunii Sovietice, (în repu- 1 matograful „V. Roaită“ ; 60 de
decit cele de control. calea întinselor ogoare ale sov- zile in nordul Asiei şi prin Car- PENTRU URMĂTOARELE
l obţinut trei ani de-a rînăul regenerator e şi stimulatoare. hozului „Zaolcski“ de lingă blicile letonă, azerbaidjană, !] paţii râsăriteni — cinematogra 3 ZILE
l din seminţe de soi „Sterlin“ Prof. Lidia Breslaveţ, şefă Era c muncă titanică de ful „Flacăra“ ; Nu vreau să mă
l de lucrări, şi Nina Beriozina, Moscova. Au început mult aş ucraineană) au fost efectuate ţ Vremea se menţine nestabilă cu
L în condiţiile obişnuite ale sov colaboratoare ştiinţifică prin oarece nu existau nici un fel teptatele experienţe de produc însor — cinematograful „Gră temperatura staţionară.
hozului ,,Zaokski“ de lingă cipală au verificat din nou fără de teorii şi reguli. Se lucra de ţie. Cîţivu ani, din primăvară experienţe analoage la insti-
t tntîrziere măsurătorile, au în multe ori la întîmplare. Un dina de vară“ ; SIMERIA:
registrat din nou intensitatea succes era urmat de sute de pină toamna. Beriozina şi co tutele locale. -j
şi durata acţiunilor razelor, eşecuri. laboratorii ei au stat in sov Artistul — cinematograful „1.
l Moscova. Numai un singur lu conţinutul de umiditate şi hoz. Seminţele expuse acţiunii Astfel, oamenii de ştiinţă de }
virsta seminţelor. In sfirşit. se E o muncă inutilă, spuneau razelor se dezvoltau de fiecare Pintilie“ ; HAŢEG: Procesul
t cru era neobişnuit. înainte de minţele recalcitrante au fost numeroşi sceptici. In nici un dată admirabil ca şi în labo la universitatea din Lvov au j
însămînţate alături de semin caz nu veţi putea prevedea rator, ele încolţeau şi dădeau maimuţelor — cinematograful
t însămînţare, seminţele au fost ţele de control care n-au fost toate schimbările de condiţii vlăstare înaintea celor de con reuşit să sporească considera- 1
expuse acţiunii razelor. pe teren deschis, nu ştiţi cum „Popular“ ; BRAD : Profesorul
t expuse acţiunii razelor Gamma. reacţionează plantele la răci trol. Toamna, victoria a fost bil conţinutul de zahăr al sfe- ^
La citeva zile după aceea, rea bruscă a vremii sau la spo deplină. De pildă, porumbul Momlolc — cinematograful „st.
l Oamenii de ştiinţă erau pre seminţele expuse acţiunii ra rirea conţinutului de umidi obţinut din seminţele expuse clei de zahăr, Oamenii de ştiin- J
l ocupaţi de multă vreme de ac zelor au încolţit, dind vlăs tate. razelor a dat o recoltă cu mat
ţiunea radiaţiei mărite asupra tare puternice. Ele s-au dez bine de 20 la sută mai mare. ţă din Letonia au dovedit că
tf voltat rapid şi s-au maturizat Dar Beriozina era convinsă: In afară de aceasta, în el s-au tratarea cu raze a tuberculelor -j
cu şase zile înainte de termen, — nu, îşi zicea ea, nu este za produs importante schimbări
creşterii şt dezvoltării plante dind o recoltă cu aproape 30 darnic ! Dacă în anumite con biochimice. In urma analizelor de cartofi înainte de cultivare ]
lor. Nenumărate experienţe au la sută mai mare decit cele diţii acţiunea razelor poate sti s-a constatat că procentul de
t lalte. mula viaţa şi creşterea, în proteină (albumină vegetală) sporeşte conţinutul de amidon j
seamnă că aceste condiţii pot a crescut cu 38 la sută in com
t arătat că fluxul puternic al Experienţa a fost repetată in şi trebuie să fie găsite. Aceas paraţie cu porumbul obţinui şi vitamina C, şi după o păs- )
aceleaşi condiţii şi a confir tă convingere o împărtăşea şi din seminţele de control. Con
L razelor distrugea de regulă mat rezultatele obţinute. Alexandr Kuzin, membru co trare îndelungată (timp de
ţinutul de grăsime a crescut
[ structura foarte sensibilă*a ce cu 42 la sută, cantitatea de opt luni), vitamina C se men
l lulei vii, înăbuşind activitatea ţine în mare măsură.
ei vitală. Cercetătorii au încer
t Forţa distructivă a fost si
L cat să micşoreze intensitatea lită să creeze! Energia ato
acţiunii razelor. Har şi atunci
t seminţele piereau de cele mai mică scoate la iveală noi pro
t
t multe ori, şi chiar dacă rezis prietăţi valoroase ale legume- 3
tau, dădeau naştere unor plan
V1l. te anormale, pipernicite şi fără lor şi cerealelor !
t Aşadar, biofizica a venit în 1 | ANUNŢ
ajutorul agriculturii. ^ c Cursul de pregătire pentru candidafîi
} !a concursul de admitere în
t vlagă. Oamenii de ştiinţă continuă i
de agriciaSfurăşi în facultatea*
l Părea clar că radiaţia mă cercetările. Nina Beriozina şt -ţ de medîcână veterinară
(. rită ucide tot ce este viu. Dar Viaţa liniştită a luat sfîr- respondent. Beriozina era aju substanţe extractive lipsite de colaboratorii ei vor să afle din ^ /‘
i. oamenii de ştiinţă aii conţi- şit. Cercetătoare pasionată, tată de entuziaştii de la labo azot — cu. 22 la sută, conţi-
ratorul unde lucra şi de la alte mitul de zahăr — cu 35 la ce cauză in unele cazuri ăez- j de la institutul agronomic Timişoara,
nuat să caute posibilitatea de Nina Beriozina petrecea majo laboratoare şi institute din sută. In felul acesta masa ver începe la data de 23 iulie 1962
ritatea timpului lingă semin voltarea celulei vii este între- ]
a schimba forţa distructivă in
ruptă, iar în alte cazuri în con- 1
favoarea oamenilor. ţe şi muguri. Erau experimen ţară. de de porumb obţinută din se ăiţlile aceleiaşi intensităţi a ra- 1
In laboratorul de biologie a tate seminţe de roşii, castra minţele expuse razelor conţi
veţi, varză, morcovi, cartofi, Zilele şi lunile se transfor nea 7.209 unităţi furajere la diatiei. este stimulată. A des- j
radiaţiilor al Institutului de şi în sfirşit de porumb. Pen mau in ani... In sfirşit au fost
biofizică al Academiei de ştiin- găsite dozele optime pentru coperi mecanismul acţiunii ra- ]
diaţiei înseamnă a învăţa să -j
I ţe a U.R.S.S. au fost stabilite tru fiecare soi şi specie tre multe varietăţi de legume şi hectar, iar cea din porumb conduci procesul. înseamnă a j
t doze de radiaţie a căror ac- buiau stabilite cu competenţă pentru porumbul de soiul provenit din seminţele de con nu lucra la întîmplare, ci a i
t ţiune nu producea nici un condiţiile in care acţiunea ra „Sterling“. trol numai 5.765 unităţi fu
^ neajuns seminţelor: ăimpotrî- zelor din distructivă deveneau rajere. schimba conştient, după cum )
L vă ele continuam sa creasca şi Din lăăiţele înguste ale la-
iţi convine proprietăţile ortcă- ]
ror plante. 3
Í t«IvJWJtJuf uJu/w/v f k j w J v J l~ J W / WJ t 4•mi k j k