Page 44 - 1962-07
P. 44
paf. A VtfflMW l} ffl& Q îlfS M V L V l Nr. 2349
L^T22!KS5SSH3C2Le8EZmT.íSS&2HaX3E8La^^
ZUEazsmr H^arnTrTr^LBgCTL7nf^cr^.p-j«i>?n?cBavai>rri
C o n g r e s u l m o n d i a l p e n t r u Declaraţia A genţiei T.A.S.S,.
d e za rm a re g e n e ra la şl p ace MOSCOVA 13 (Agerpres). — privire la încetarea experienţe la mare înălţime sînt considera
La 13 iulie agenţia TASS a pu lor — Franţa, aliatul lor din te deosebit de periculoase, de
blicat o declaraţie in care se N.A.T.O.. efectua explozii cu ar oarece ele reprezintă extinderea
spune printre altele : ma nucleară în Sahara.
cursei înarmărilor nucleare şi în
La 11 iulie a.c. Departamentul Departamentul de stat al spaţiul cosmic.
de Stat al S.U.A. a publicat o S.U.A., incercind să fundamen Departamentul de Stat caută
Un rodnic schimb de păreri declaraţie în care se face îneer- teze versiunea lui falsă că Uni să prezinte lucrurile ca şi cum
earea stingace de a arunca asu unea Sovietică ar fi iniţiatoarea Statele Unite ale Americii se
pra Uniunii Sovietice răspunde cursei înarmărilor nucleare, se preocupă de încheierea tratatu
rea pentru intensificarea cursei referă Ia experienţele cu arma lui cu privire la încetarea exp<
în cadru! întîlnirilor pe profesii inarmărilor nucleare care este nucleară efectuate de uniunea rienţelor nucleare şi caută chiar
rezultatul politicii agresive a Sovietică în septembrie anul să convingă Uniunea Sovietică
generaţie de influenţa funestă a lui pe care îl implică arma nucleară şi Tema principală a adevăratei arte, a statelor membre ale N.A.T.O. trecut şi declară că acest pas al să accepte semnarea acestui
spus el, este omul. nostru ar fi fost neaşteptat pen tratat, in fapt insă — după cum
propagandei militariste care se face ¦experienţele cu aceasta, ei au prezen De la început şi pînă la sfîr- tru puterile occidentale. Dar, el, se arată în declaraţia TASS —
Medicii din multe ţări ale lumii, şit declaraţia Departamentului desigur, nu spune nici un cu- S.U.A. s-au opus cu îndîrjirc
prin presă, cinematograf, radio, tele tat propuneri referitoare la interzicerea întruniţi la Casa arhitectului, au sa de Stat al S.U.A. reprezintă o vint despre faptele mai sus men chiar şi împotriva punerii pro
lutat propunerea făcută de prof. Zol- denaturare grosolană a fapte ţionate şi despre acţiunile agre blemei încheierii unui tra ta t in
viziune. acestor experienţe. tan Zsebek (Ungaria) de a se reco lor. Intrind in contradicţie cu sive ale puterilor occidentale ternaţional cu privire la înceta
manda Uniunii internaţionale a me realitatea, diplomaţia S.U.A. care au silit Uniunea Sovieti rea experienţelor nucleare şi a
In sala Okteabrski a Gasei Sindica Frledrich Tennis (R. F. Germană) a dicilor să organizeze în anul 1963 caută să prezinte lucrurile ca că să recurgă Ia reluarea ex refuzat să participe Ia orice tra
un congres mondial al medicilor îm şi cum nu Statele Unite ale tative în această problemă.
telor a avut loc o întîlnire a condu subliniat că este absolut necesar să se potriva înarmării atomice şi de a se Americii, ci Uniunea Sovietică a perienţelor.
cătorilor sindicali din numeroase ţări. încheie un tratat cu privire la încetarea declara anul 1963 — an al medicinci, dezlănţuit intrecerea în dome Guvernul sovietic nu şi-ar fi Clnd însă guvernul S.U.A. s-a
experienţelor nucleare. an al păcii. niu! experimentării armei nu văzut totuşi nevoit să accepte
Ei au fost salutaţi de Viktor Grişin, cleare, al sporirii puterii ei. De îndeplinit datoria sa nemijlo tratativele în problema încetării
conducătorul sindicalelor sovietice. După cum a spus prof. Kuzîn Se ştie că în unele cazuri cancerul claraţia TASS subliniază că acum cită faţă de popoarele U.R.S.S., experienţelor nucleare, el şi-a
(U.R.S.S.), metodele de control naţio poate fi vindecat cu izotopi de cobalt, mai bine de 15 ani S.U.A. au faţă de toate statele socialiste, canalizat toate eforturile pentru
Considerăm, a spus Viktor Grişin, nal au fost elaborate atît de eficient a declarat dr. Vidalnaque (Franţa), luat startul in cursa inarmărilor faţă de toate ţările iubitoare de a zădărnici aceste tratative prin
că înfăptuind planurile construcţiei co îneît există condiţii pentru încheierea dar fondurile necesare pentru a fa nucleare, efectuind primele ex pace dacă nu ar fi manifestat formularea unor cereri absurde
muniste în ţara noastră, poporul so reală a unui acord. ce ca această metodă costisitoate să perienţe cu bombele lor atomice. in acel moment grija pentru privind deschiderea teritoriului
vietic şi sindicatele sovietice, aduc o fie general accesibilă sîn.t folosite, în Mai mult decît atît, ele au fo întărirea capacităţii de apărare U.R.S.S. şi al celorlalte state iu
contribuţie la cauza generală a luptei Kaoru Yasui (Japonia) a subliniat ultima analiză, pentru crearea insta losit această armă ucigătoare
oamenilor muncii pentru o viaţă feri că oamenii de ştiinţă, împreună cu toţi laţiilor nucleare. Şi, după cum â-a împotriva populaţiei paşnice a a U.R.S.S. bitoare de pace pentru desfăşu
cită. oamenii cinstiţi, au datoria de a lupta dovedit, explozia acestora nu contri oraşelor japoneze Hiroşima şi Ca şi în trecut Uniunea Sovie rarea nestînjenită a spionajului
perseverent pentru interzicerea armei buie la sănătatea oamenilor. Nagasaki. militar în favoarea statelor ma
Au mai luat cuvîntul Percy Belcher. nucleare. tică n-a făcut decît să răspun jore ale N.A.T.O.
secretar general al sindicatului munci Delegaţii Mexicului — dr. Salva Popoarele ştiu că de-a lungul dă prin experimentarea armei
torilor dîii industria tutunului din An Omul de. ştiinţă canadian Brook dor Martinez Cardenas şi dr. Mon- tuturor anilor de după război, sale nucleare la exploziile cu Respingînd afirmaţia Departa.
glia. Gheasholm a atras atenţia asupra pe tano consideră necesar să se adopte Statele Unite ale Americii, pre arma nucleară efectuată de meniului de Stat că lipsa de re
ricolului pe care îl poate implica folo la congres o declaraţie în care sâ cum şi Anglia, iar apoi Franţa S.U.A. şi Anvlia. la ameninţări zultate în tratativele cu privire
Germaine Guille, secretar al. Confe sirea nu numai a armei nucleare, ci şi se expună punctul de vedere al me n-au contenit să creeze şi să la încetarea experienţelor cu
deraţiei Generale a Muncii din Franţa, biologice. dicilor asupra exploziilor nucleare experimenteze mereu noi şi noi le lor de a dezlănţui un război arma nucleară s-ar datora fap
precum şi Preşedintele Congresului experimentale şi să se explice oame tipuri de arme nucleare. Toate agresiv împotriva U.R.S.S. tului că Uniunea Sovietică nu
Naţional al Sindicatelor din India Mi nilor riscul la care sînt supuşi de experienţele cu arma nucleară
către maniacii atomici. efectuată vreodată de Uniunea Declaraţia TASS subliniază că consimte la stabilirea contro
ra djakar. A-da oamenilor noţiuni precise şi cit Sovietică nu au fost decît con- dacă puterile occidentale nu s-ar lului necesar, Declaraţia TASS
La întîlnirea medicilor au luat tramăsuri la acţiunile puterilor fi cramponat de politica falimen arată că in realitate puterile oc
In cadrul şedinţei de dimineaţă au se poate mai largi, despre pericolul pe parle la uti schimb liber de pă occidentale, la experienţele cu cidentale şi în primul rlnd
reri 32 de persoane din 21 de ţări. arma nucleară efectuate de ele. tară „de pe poziţii de forţă“, S.U.A., nu doresc încetarea ex
luat de asemenea cuvîntul Gudlak re care-1 atrag după sine armele nucle după terminarea experienţelor perienţelor şi resping propune
La Congres participă reprezentanţi In ceea ce-1 priveşte, guver cu arma nucleară din Uniunea rile fundamentate din punct de
prezentantul sindicatelor din Nigeria şi are, chimică şi biologică — aceasta ai organizaţiilor de tineret din peste nul sovietic a făcut tot posibi Sovietică în toamna anului 1961, vedere ştiinţific cu privire la în
40 de ţări. Ei s-au întîlnit astăzi lul pentru a pune capăt expe pe planeta noastră n-ar mai fi cheierea unui acord internaţio
MOSCOVA 13 (Agerpreş). TASS Ibrahim Zakaria, secretar al F.S.M. osie, după părerea profesorului John la şcoala centrală a ComsomoJului rienţelor cu arma nucleară, răsunat nici o explozie nucleară. nal care să prevadă înfăptuirea
transmite : din Veşniaki, unde au fost salutaţi pentru a termina pentru totdea Statele Unite ale Americii au controlului cu ajutorul mijloa
Menţinerea păcii, preîntîmpinarea Bernal, una dintre cele mal importante cu căldură dc reprezentanţii tinere una cu cursa înarmărilor nu început primele, cu mulţi ani celor naţionale de detectare a
La 13 iulie, delegaţii la Congresul războiului — a fost principala ideie a îndatoriri ale oamenilor de ştiinţă din tului sovietic. cleare. Amintind că uniunea înainte de Uniunea Sovietică ex exploziilor nucleare. Nu numr.i
mondial pentru dezarmare generală şi cuviniarilor rostite la întîlnirea oame întreaga lume. F! a propus „să se pună Sovietică a încetat în med uni perienţele cu arma nucleară, au propunerea cu privire la înce
pace, au continuat discuţii libere a nilor de litere — delegaţi Ia Congres. în studiu problema înfiinţai ii unui in Carlos Echague (Argentina), repre lateral toate experienţele cu ar efectuat sute de explozii nucle tarea experienţelor formulată de
întîlnirile pe profesii. A avut loc un La Clubul Scriitorilor din Moscova stitut internaţional care să se ocupe cu zentantul Federaţiei Mondiale a Ti ma nucleară şi a chemat pu are experimentale, fiecare din Uniunea Sovietică, nu a fost ac
rodnic schimb de păreri despre rolul unde a avut toc această întîlnire. au problemele ştiinţei împotriva războiu neretului Democrat, a subliniat că terile occidentale să urmeze tre ele contribuind la perfecţio ceptată de către S.U.A. şi aliatü
sindicatelor, membrilor parlamentelor, fost reprezentate literaturile tuturor lui“. viitorul tinerei generaţii este indiso exemplul ei, declaraţia relevă narea tipurilor existente de a r lor dar nu a fost acceptată nici
medicilor şi arhitecţilor, scriitorilor şi lubil legat de menţinerea păcii pe că puterile occidentale au răs mă nucleară şi la crearea unor propunerea de compromis a sta
oamenilor de ştiinţă în mişcarea îm continentelor. Din partea delegaţiei Academicianul tloria Hulubei a sub pămînt şi în acest scop trebuie să puns la aceasta printr-o serie noi tipuri de această armă. In telor neutre prezentată la iß
potriva războiului, pentru pace. se facă totul pentru preîntîmpinarea de experienţe cu arma nucleară, aceste condiţii nu numai mora aprilie a. c. in Comitetul celor
romîrie la întîlnire au participat scri- liniat îndeosebi necesitatea de a găsi unui nou război. La discuţiile care au la şi dreptul, dar şi interesele 18 state pentru dezarmare.
in palatul Kremlinului a avut loc fost prezidate de Fernandez (Vene nemaiintilnită ca amploare. păcii generale şi ale securităţii
o întîlnire a unui mare grup de mem iiorii Geo Bogza şi Ion Pas. căi concrete spre înfăptuirea dezar zuela), a luat cuvîntul pilotul cos cer ca Uniunea Sovietică să fie Uniunea Sovietică a declarat
bri ai parlamentelor din ţările Euro monaut sovietic Iuri Gagarin. In declaraţia TASS se arată aceea care să efectueze ultima deja că este gata sa ia ca ba^ă
pei, Americii, Asiei şi Africii. Ei au dis Scriitorul francez Jean Paul-Sartre mării generale. Subliniind marea răs- că între statele membre ale experienţe cu arma nucleară. pentru un acord planul acestor
cutat problemele dezarmării şi conso a expus ideen unificării culturii mon ¦imnderc a oamenilor de ştiinţă de pre Din partea tineretului romîn la în N.A.T.O. a avut loc o distri state.
lidării păcii prin prisma activităţii par diale pe calea eliberării ei de sub in tîlnire a luat cuvîntul Andrei Ştelan buire a rolurilor : în timp ce Desfăşurînd acum o nouă run
lamentelor. fluenta „războiului rece". El consideră tutindeni, vorbitorul a arătat că ei tre care a subliniat că tineretul lumii dă de experienţe nucleare, Statele Acestea sînt fante incontesta
că cultura lumii contemporane nu este buie să-şi unească eforturile in direcţia esle profund interesat în dezarmarea S.U.A. şi Anglia în intervalele bile şi ele spulberă definitiv ver
La aceste largi discuţii au luat parte ameninţată numai de un război pusti elaborării ur.or mijloace care să înles generală şi totală. dintre experienţele cu arma lor Unite ale Americii au aruncat siunea falsă a Departamentului
membri ai parlamentelor din Japonia, ilor. dar şi de scindarea existentă, în nească realizarea dezarmării, in ca o sfidare popoarelor, au săvîr- de Stat al S.U.A., se arată în în
Chile. Uniunea Sovietică, Bulgaria, virtutea căreia valorile culturale îşi drul intîinirii, mai mulţi vorbitori Discuţii, .Jnsiifle'Jte au avut loc în nucleară declarau fariseic că do- şit un act care a provocat indig
Ghana şi alte ţâri. pierd însemnătatea universală, general- au condamnat poziţia unor oa Sala Coloanelor a Casei Sindicate narea justificată a sute şi sute cheierea declaraţiei Agenţiei
nniană. „Trebuie să dezarmăm cultura, meni de ştiinţă din Occident printre lor unde s-au întrunit specialişti în resc să realizeze un accrd cu de milioane de oameni. Pretu TASS.
In cuvîntarea sa, Isamu Akamaţu a spus scriitorul francez, să facem din care atomistul american Edward Teiler dreptul internaţional, jurişti teoretici tindeni experienţele cu arma
(Japonia) a subliniat că membrii par ca o armă a păcii“. care s-au pus în slujba marilor mono eni, avocaţi. Această întîlnire, prezi
lamentului din partea Partidului so poluri şi, sădind raţiunea şi principiile dată de prof. Pierre Cot (Franţa), a nucleară întreprinse de S.U.A.
cialist din Japonia, din care face parte Ideea unităţii scriitorilor a fest punc umanitare, propovăduiesc necesitatea permis să se elucideze punctul de
şi el, se pronunţă cu hotărîre împotriva tul central al cuvîntării roşiile de războiului atomic. Reprezentantul ro- vedere al juriştilor în cele mai im €o nfersnfa penftru fiz ic a m a rilo r e n erg ii Anglia: Producţia de oţel
tratatului militar americano-japonez, Giancarlo Vigorelli, secretar general al mîn a propus crearea pc lingă Consiliul portante probleme ale legislaţiei in
care este un instrument al militarismu Comunităţii europene a scriitorilor. Mondial al Păcii, a unei comisii care ternaţionale legate de lupta pentru de 8a G eneva ş i-a în c h e ia t îu continuă scădere
lui, ei se pronunţă pentru instaurarea să coordoneze eforturile savanţilor din pace şi dezarmare generală.
în Extremul Orient a unei zone fără Scriitorul sovietic. Konstantin Fedin diferite ţari in direcţia găsirii de mij prima etapă a lucrărilor LONDRA 13 (Agerpres). —
arme atomice, pentru lichidarea în ţara a rostit o cuvîniare consacrată dato loace concrete pentru înfăptuirea de Sarcina juriştilor din toate ţările, 'Agenţia United Press Interna
lor a bazelor militare americane. riei oamenilor de litere, răspunderii ce zarmării generale, să întărească cola GENEVA 13 (Agerpres). - TASS în natură există două varietăţi ale tional relatează că, conform ra
le revine pentru destinele culturii.. borarea ştiinţifică iritchiaţională pusă a arătat prof. F. Kojevnikov transmite : particulei neutrino — „particulă ui portului publicat de Direcţia
lustas Palefkis, vicepreşedinte al în slujba păcii. mitoare“, care nu arc nici masă, nici industriei metalurgice din An
Prezidiului Sovietului Suprem al Scriitorul sovietic Ilya Ehrenlmrg (U.R.S.S.), este de a se strădui ca Conferinţa pentru fizica marilor sarcină. glia, în cursul lunii iunie pro
U.R.S.S., a făcut propunerea ca depu a arătat că acum dezvoltarea litera Ea întîlnirea lor oamenii de ştiinţă energii şi-a încheiat prima etapă a ducţia de oţel a fost cu 10 la
taţii tuturor parlamentelor să depună turii în întreaga lume a rămas în ur au hotărît să elaboreze un document ideile generale ale dezarmării să fie lucrărilor. In ultimele trei zile parti A fost ascultat cu mare atenţie sută mai mică decît acum un an
eforturi ca organele supreme de stat ma progresului tehnic. El a propus care să Ie oglindească poziţia în pro cipanţii la conferinţă au ascultat re referatul de sinteză în domeniul in şi cu 6 la sută mai mică decît
din ţările lor să adopte legea cu pri scriitorilor din întreaga lume să se blemele dezarmării generale şi totale. întruchipate în formele concrete ale ferate de sinteză, în care s-a făcut teracţiunilor slabe, prezentat de fi
vire la interzicerea propagandei de întrunească la o „masă rotundă“ pen bilanţul activităţii desfăşurate în de zicianul sovietic L. B. Okun. în luna mai. 25 la sută din ca
război, reducerea bugetelor militare, să tru a reflecta cum să ajute litera Intr-una din sălile Casei Sindicate unei legi, obligatorii pentru toate sta curs de doi ani de fizicienii din di
ceară încheierea unui tratat de neagre turii să-şi ocupe locul care îi revine. lor s-au întîlnit primari şi membri ai ferite ţări. In afară dc aceasta, a fost După terminarea şedinţelor a fost pacităţile de producţie din in
siune între ţările N.A.T.O. şi ţările par Consiliilor municipale din Italia, Japo tele. iuată în discuţie o lucrare experimen organizată o conferinţă dc presă, la
ticipante la Tratatul de la Varşovia, să Iniţiativa lui Ehrenburg a fost nia, Franţa, Uniunea Sovietică, Anglia tală, cea mai interesantă din lucrări care din partea Uniunii Sovietice au dustria oţelului rămîn nei’olosite.
lupte pentru înfăptuirea declaraţiei sprijinită de reprezentanţii altor ţări, şi din alte ţări — participanţi la con La discuţiile juriştilor au mai luat luat parte D. I. Blohinţev, N. N.
O.N.U. cu privire la lichidarea totală printre care şi de Pablo Neruda gres, pentru a discuta sarcinile vitale le efectuate în ultima vreme în acest Bogoliubov şi V. I. Vcxler.
a sisterhului colonial. (Chile). ale luptei pentru pace. parte reprezentanţii Indiei, Norvegiei,
domeniu. Este vorba de cercetarea
Arno Berisch, fost membru al par Scriitorii trebuie să facă tot ce Ie Giovanni Bottonelli, primarul oraşu Indoneziei, Vietnamului, R.D.G., Ita naturii particulei neutrino.
lamentului din R.F.G., care s-a re stă în putinţă pentru a apăra de lui Marzabofto, care a prezidat îiitilni-
tras din Partidul social democrat din bomba atomică copiii din rîndurile rea, a propus ca bază de discuţii un liei, Irakului, Franţei, Columbiei şi Lucrarea a fost executată de un
Germania în semn de protest împo cărora se vor ivi noi Puşkini şi Ger- proiect de apel către oraşele şi consi altor ţări. grup de fizicieni americani sub con
triva politicii cursei înarmărilor pro vanfesi, a spus Juan Maritiello, rec liile municipale din lume. Acest apel
movată de acest partid, a propus ca torul Universităţii din Havana. cuprinde chemarea de a participa activ MOSCOVA 13 (Agerpres). - TASS
R.F.G. să fie exclusă din blocul agre
Forumul scriitorilor a ales o co la lupta pentru pace, de a lărgi legă
siv N.A.T.O., iar R.D.G. să se retragă misie pentru pregătirea unui apel către turile frăţeşti între organizaţiile mu
din Tratatul de 'a Varşovia, lucru reprezentanţii culturii mondiale. In nicipale din diferite ţări. A fost format noul cabinst de miniştri
această comisie au fost aleşi Ilya
care după părerea sa va sluji la în Ehrenburg, Jean Paul Sartre, Gian- Apoi Peggy Middleton, ajutor de pri
cario Vigorelli, Pablo Neruda, Anna mar al oraşului Greemvich (Anglia),
Seghers şi alţi scriitori. a subliniat că proiectul de apel tre
buie să indice măsurile concrete la care
Răspunderea ce revine oamenilor de pot recurge organizaţiilemunicipale transm ite:
La 13 iulie, ora 20 (ora Moscovei),
tărirea păcii în Europa. ştiinţă pentru viitorul omenirii a eon- pentru a atrage populaţia urbană fa ducerea profesorului Lederman, la cei al Braziliei
lupta pentru pace. mai puternic accelerator al Laborato
N. A. Welbecq. membru al parla stituit problema principală a în+ilnirii
de vineri între oamenii de ştiinţă din rului naţional. al S.U.A., cu sediul
mentului glianez, a arătat că trebuie multe ţări. Ea discuţii au luat cuvîntul repre Congresul mondial pentru dezarmare Ia Brookhavcn. Ideea acestei expe BRASILIA 13 (Agerpres). — meze un nou cabinet care s-a pre
să se obţină1' prin parlamentele ţă zentanţii Franţei, Japoniei şi Uniunii generală şi pace s-a întrunit din nou rienţe a fost enunţată pentru prima După cum relatează agenţiile de zentat la 13 iulie în faţa parlamen
rilor schimbări radicale în bugete în Preşedinte al acestei întîlniri, care Sovietice. îi:tr-o şedinţă plenară la Palatul Con oară de fizicianul sovietic B. M. presă, în ultimul moment Brochado da tului. In noul cabinet postul dc mi
favoarea sporirii alocaţiilor în scopuri a avut loc la Palatul Congreselor din greselor dm Kremlin. Pontecorvo. Experienţa a arătat că Rocha, desemnat ca prim-ministru dc nistru ai afacerilor externe revine lui
Kremlin a fost ales Sahib Singh Sckhey Pacea trebuie să devină un ideal preşedintele Goularl, a reuşit să for- Afonso Arinos, care a ocupat acest
pentru eroii operelor noastre, a de
paşnice. i India). clarat cunoscutul regizor de film so post şi sub preşedinţia lui Janio
Gheorghi Jukov, deputat în Sovie Oamenii de ştiinţă din Uniunea So vietic Grigori Alexandrov, luînd cu- Reglementarea problemei germane Quadros La finanţe a fost numit
tul Suprem al U.R.S.S., l-a spriji vietică, Indonezia, R. P. Ungară, In W altcr Moreira Salles, bancher, care
nit pe antevorbitorii săi. El a propus dia, Japonia au subliniat că esie ne 'untnl la Casa Uniunii cineaştilor. ocupa acest post şi în guvernul pre
cesar să se informeze pe scară mai Aici s-au întîlnit cineaşti, oameni de cedent, iar la Ministerul de Război
teatru, artişti plastici, compozitori şl
ca parlameniele să ocrotească tînara largă opinia pubiică asupra pericolu- muzicieni, — delegaţi Ia congres. nu mal poate SI tărăgănată. generalul Nelson de Melo, numit la
Alexandrov a spus că congresul indicaţiile lui Goulart. Potrivit agen
oferă multe teme pentru toate opere ţiei France Prcsse, noul cabinet se
inifloirc Infre delegaţiile le de artă. Filmele,spectacolele, ta Declaraţia agenţiei TASS re bucură de „libertate“ în zgo preocupate de libertatea Berli bucură de sprijinul sindicatelor şi al
soîleiieă şi americană blourile, picturile, i muzica trebuie să feritoare la schimbul de vederi motul şenilelor tancurilor ame nului occidental, de ce nu sint cercurilor liberale.
arate uriaşele binefaceri pe care le între guvernul Uniunii Sovieti ricane şi a.l autocamioanelor de acord cu transformarea lui
oferă omenirii dezarmarea, trebuie să ce şi guvernul S.U.A. a pus din N. A.T.O. Această „atmosferă îdnetr-un oraş liber şi de ce nu
MOSCOVA 13 (Agerpres) - TASS admirabile pagini din istoria omenirii", demaşte ororile războiului şi coşmarul nou in centrul atenţiei opiniei front“ nu poate fi decit pe gus acceptă înlocuirea ocupanţilor Aproape 8 0 .0 0 0
transmite: Cei prezenţi au primit călduros de robiei coloniale. publice mondiale, problema ne
cesităţii lichidării urmărilor ce tul clicii militariste de la Bonn, cu trupe ale altor state sub de muncitori din
In seara de 12 iulie a avut loc legaţia mişcării americane „Femei lup Aceeaşi idee a fost exprimată de lui de.al doilea război mondial. cu atît mai mult cu cit aceasta steagul O.N.U., aşa cum pro
taţi pentru pace“, care a venit Ia în- cunoscutul scenarist John Howard nu se dă în lături de a folosi pune Uniunea Sovietică? Buenos Aires
îţi Palatul Congreselor din Kremlin o t'Jnire direct de la aerodrom. Lawson (S.U.A.). El consideră că După cum se ştie, de mai
ihtilnire între delegaţiile sovietică şi schimbul de experienţă în domeniul multe luni continuă la Washing baza vest-fcerlineză a N.A.T.O. După cum se arată în decla au părăsit lucrul
cea americană Ia Congresul mondial — N-am fi crezut că vom nimeri în- cinemalografiei, coproducţiile, schim ton schimbul de vederi dintre pentru provocări pe plan in raţia agenţiei TASS, dacă nici
pentru dezarmare generală şi pace, la tr-c atmosferă atît de cordială — a burile de artişti, de cunoştinţe şi rea guvernele Statelor Unite şi Uni ternaţional. în viitor puterile occidentale BUENOS AIRES 13 (Agerpres). —
care scriitorul sovietic A. Korneiciuk a spus tu -emoţie conducătoarea delega lizări tehnice sînt acum deosebit de unii Sovietice. Una dir. piedi- nu-şi vor manifesta dorinţa de Aproape 80.000 de muncitori de la
lansat chemarea înflăcărată: „Fie ca ţiei, doamna Ragmar Wilson. Sîntcin necesare şi rodnice pentru tînăra ci cile principale in realizarea unui După cum se ştie, guvernul a contribui Ia lichidarea răm ă uzinele pentru prelucrarea metalelor
intre popoarele sovietic şi american să foarte bucuroase că ne aflăm in mij nematografie din ţările Asiei, Africii acord o constituie poziţia pute şiţelor celui cie-al doilea răz din Buenos Aires şi împrejurimi au
domnească prietenia, prietenia în lupta locul dv. şi Americii Latine. rilor occidentale care, sub pre sovietic a întreprins o serie de boi mondial, Uniunii Sovietice părăsit lucrul scandind „Nu vrem
pentru pace, în lupta împotriva răz textul apărării „libertăţii popu acţiuni în vederea adoptării şi celorlalte state care se pro acorduri care să ne condamne la foa
boaielor 1“. Salulind pe R. Fisher, mama cunos Reprezentantul artei indoneziene laţiei vest-germane“, urmăresc unei hotăriri reciproc accepta nunţă pentru reglementarea me“. Ei au luat parte la mitingurile
cutului şalu'st american Robert Fisher. pictorul Barli consideră utilă crea cu orice preţ menţinerea trupe bilă, consimţind la Înlocuirea în paşnică a problemei germane convocate de organizaţiile sindicale cu
De microfon se apropie pe rînd de A. Adjubei, redactorul şef al ziarului lor lor de ocupaţie din Şerlinul anumite condiţii a trupelor de nu le va rămîne altceva de scopul de a se examina un plan de
legaţi sovietici şi americani. Fi vor „Izvesfia“, a lansat chemarea ca rea unei comisii internaţionale pen occidental. ocupaţie din Berlinul occidental făcut decît să încheie tratatul luptă pentru satisfacerea revendicări
besc cu căldură despre lupta pentru de „iupta“ între popoarele sovietic şi ame de pace cu R.D.G., cu torte lor cu privire la majorarea salarii
zarmare, despre o lume fără războaie. rican să se limiteze Ia cea de pe masa tru coordonarea activităţii tuturor oa Vorbind despre „apărarea“ cu trupe ale altor state sub stea consecinţele care decurg din lor şi încetarea concedierilor în masă.
de şah. Berlinului occidental, puterile gul O. N. U. După cum a ară aceasta. Lupta grevistă se extinde şi în rîn-
Cunoaştem suferinţele dv., pierderile menilor de artă care luptă pentru de ocupaţie urmăresc în fapt să tat N. S. Hruşeiov in cuvmtarea dul altor sindicate. Sindicatul texti-
dv. faptele de eroism ale poporului dv., —¦Trebuie să luptăm penirti ferici pace. menţină baza agresivă a N.A.T.O. sa din 10 iulie „intrucît în Lichidarea rămăşiţelor celui liştilor a hotărît să ocupe fabricile
in lupta împotriva fascismului liillerist. rea copiilor noştri, a spus una din ini în acest oraş, ocrotind astfel această problemă nu s-a reali de-al doilea război mondial este în cazul cînd nu vor fi satisfăcute re
Ştim că o Iară ca a dv. nu doreşte şi ţiatoarele mişcării „Femei luptaţi pen In numele Asociaţiei „Glasurile ca pe revanşarzi şi provocatori. De zat o înţelegere sintem pentru vital necesară in interesul păcii vendicările lor cu privire la majo
nu poate dori războiul, a de tru pace“. Rulh Gage Colby. Aceasta plasarea in Berlinul occidental şi rezolvarea acestei probleme rarea salariilor.
clarat editorul ziarului „Sun Repor înseamnă a lupta pentru pace. Pentru re eîntă“ din Japonia a luat cuvîn la încetarea războiului au tre a unor trupe ale Norvegiei şi nu mai poate fi tărăgănată Continuă greva muncitorilor de la
ter“, K. B. Goodlet. Cei mai buni oa aceasta trebuie să aruncăm fot arma tul Akiko Seki, laureată a Premiu cut 17 ani, regimul de ocupa societăţile particulare dc transporturi,
mentul în mare, după cum bine a ară ţie a fost desfiinţat pe între Danemarcei, sau Belgiei sau multă vreme. Cheia destinderii care a cuprins o marc parte din
meni ai Americii doresc pacea. Asu tat dl. Hruşeiov. lui internaţional. Lenin „Penlru în Olandei, precum şi a unor trupe încordării şi cheia întăririi pă transportul urban.
pra omenirii planează pericolul unei gul pâmint german, dar ocu ale Poloniei şi Cehoslovaciei. cii în Europa este încheierea
catastrofe iar noi trebuie să găsim căile La microfon s-au rostii nu numai cu- tărirea păcii între popoare“. tratatului de pace german.
spre înlăturarea acestui pericol. Acea vîntărî. Au răsunat cîntecc, sovietice şi panţii se mai află in Berlinul Se înţelege că aceste trupe tre
stă luptă constituie una dintre cele mai americane, cînfece a!e altor popoare. Pictorul Pedro Noel Gómez (Colum occidental. Iar vest-berlinezii se buie să se află sub steagul I. MANEA
O.N.U. şi să nu reprezinte gru
bia) a propus organizarea unei ex pările militare existente“. Comentator Agerpres
poziţii permanente de lucrări consa Dacă S.U.A. sînt într-adevăr
crate luptei pentru pace şi prietenie.
Redacţia şi administraţia ziarului, str. b Martie tir. 9. teletuu; l»8, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P. 1.1.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul; Întreprinderea Poli grafică „1 Mai“ - Deva.
