Page 45 - 1962-07

* lLV- w'"1,.dO?8-DC^ rilO l.F .T A R l DIN
mul socialismului De pe Lăncile
Anul XIV. Nr. 2350
„S ă re a liz ă m şi s ă d e p ă ş im în 1 9 62 indicii
d e utiliza r e p re v ă z u ţi p e n tru an u l 1 9 6 5 “
Furnaliştii, după un
semestru de activitate
Directivele Congresului al
Ill-lea al partidului au stabilit
ca in anul 1965 producţia de
fontă a ţării să ajungă la circa
2.000.000 tone, faţă de 846.000
tone în 1959. Acest spor se va
realiza — precizează în conti­
nuare Directivele — prin re­
construirea furnalelor de la Re­
şiţa, construirea unei noi secţii
de furnale de mare capacitate
la Hunedoara şi prin creşterea
productivităţii furnalelor cu cir.
ca 40 Ia sută în 1965 faţă de
ii959.
Sarcinile stabilite de Congre­
sul partidului se înfăptuiesc cu
succes, La Hunedoara, furnalul
nr. 7, de 1.000 m.c., cel mai
mare furnal al ţării, se află în
preajma intrării în funcţiune.
La Gălan, ca de altfel şi la
Combinatul siderurgic al Hu­
nedoarei, colectivele de îurna-
lişti desfăşoară întrecerea pen­
tru sporirea indicilor de utili­
zare, aşa fel incit sarcina de
creştere cu 40 la sută a aces­
tor indici, prevăzută pentru
anul 1965, să fie realizată şi
chiar depăşită încă în acest an.
ir
Către sfirşitul anului trecut
comuniştii din sectorul furnale
al uzinei ,,Victoria“ Călan, pe
baza unei analize profunde a
posibilităţilor de sporire a in.
dicilor de utilizare, au pornit
Iniţiativa „Să realizăm şi să de-
păşim în 1962 indicii. de utili­
zare prevăzuţi pentru anul 1965“
şi au adresat furmaliştilor din
Hunedoara chemarea de a des­
făşura întrecerea pe baza aces­
tei iniţiative.
Pentru început ea a fost îm­
brăţişată de colectivele care de­
servesc furnalele nr. 1 şl 2, apoi,
în cadrul unei consfătuiri or­
ganizată între furnaliştii celor
două centre siderurgice din re­
giune şi de colectivul secţiei a
H-a furnale din combinatul hu-
nedorean. Acum, la sfirşitul
primului semestru de activitate
din noul an bilanţul aplicării
inţiativei este îmbucurător.
La Călan, comparativ cu rea­
lizările din anul 1959, indicii
de utilizare sînt cu peste 50 ia
sută mai mari. Pe seama spori,
rii acestor indici furnaliştii de
aici şi-au depăşit planul cu
peste 11.000 tone fontă. La Hu.
nedoara, Ia furnalele nr. 1 şi 2
creşterea este de 40 la sută, iar
la furnalele 5-6 de 39 la sută.
Seara minerului fruntaş
Ieri seara, în sala clubului
muncitoresc al sindicatelor din
Deva a avut loc o seară de
odihnă închinată fruntaşilor in
producţie din cadrul exploatării
miniere din localitate. Cu acest
prilej au fost popularizaţi cei
mai buni mineri şi metodele
Ier de muncă. Intr-un cadru
festiv au fost înmînate brigă­
zilor drapelele de fruntaşi, iar
oooooooooooc o
oooooooooo Numerele mari
^ Azi noapte s-a puşcat. Nicolae
^ Barbu, comandantul „artileriştilor
O p a şn ic ia rtific ie rii, a mai trezit calea apelor şi murmurul valu­
a încă o dată — a cita oară ? — pu-
v terea zăgăzuită în dinamită. Pe
O firul Comei, în sus şi în jos, deu-
$ lurilc şi-au azvîrlit unul altuia
O ecourile tot. mai înfundate pînă ele
A au amoij.it cu lotul, undeva de-
^ parte. Pc tabelul, statistic, la ru-
<ş brica „Excavaţii“, o mină a modi-
L ficat azi dimineaţă cifra totală:
O 13.057 m.c.
L La barajul de la Feline este
^ uşor de delectat o poezie a numc-
0 relor mari. La terminare, prin cl
x se vor scurge în fiecare secundă
O 4 m.c. de apă către furnalele Iiu-
$ ncclonrci. S50.000 de metri cubi
v pe zi. Estacada este doar o con-
<$ slrucţie auxiliară barajului, o „con-
$ slrucţie pentru construcţii“ ; c, dacă
vreţi, schela sa. Ei bine, pentru
această platformă, care în cele din
urmă va fi demontată, s-an chel­
tuit 1.000 de metri cubi de lemn
şi 13.000 dc kilograme dc fier.
Peste 6-7 luni, trupul barajului va
uvea 58.000 dc metri cubi. 58.000
XXX>O îGOOO<X>0OO0(MX>Q$><X?<5*OOOO^OOOOOOOOÇ’OOOOtX^K’^^OOOO^O^ÔOOO^OOOOOOOO'OOOOObO U
Duminică 15 iulie 1962
In trimestrul II, trimestru în
care furnaliştii secţiei îurnaie
noi ău aplicat iniţiativa, creş.
terea este de peste 42 la sută
faţă de realizările obţinute în
anul 1959. Rezultatul direct al
sporirii indicilor de utilizare a
fost elaborarea in ultimele luni a
unei însemnate cantităţi de. fon­
tă peste sarcinile de plan, re­
cuperarea a aproape 5.000 tone
fontă din pierderea înregistrată
în primul trimestru al anului.
In prezent furnaliştii hunedoreni
datorează patriei mai puţin de
1000 tone fontă faţă de aproape
7.000 tone cit datorau la sfîr-
şitului primului trimestru. Aces­
te cifre vorbesc de la sine des­
pre eforturile depuse de ei, des­
pre eficacitatea iniţiativei,
conturează perspectivele reali­
zării angajamentelor asumate
în întrecerea socialistă.
Nerealizarea planului semes.
trial la furnalele din Hunedoa­
ra se datoreşte deficienţelor
grave care s-au manifestat în
activitatea secţiei l-a şi care au
determinat pierderea în primul
trimestru a mai mult de 5000
tone fontă. Este vorba de încăl­
carea procesului tehnologic, de
activitatea nesatisfăcătoare a
sectorului de întreţinere, de sla­
ba organizare a muncii în sec­
ţie. Numărul orelor de mers re­
dus şi opriri a fost mare, s-au
semnalat numeroase cazuri de
abatere de la reţetele de dozare
şi graficele de evacuare, tem­
peratura aerului insuflat a os­
cilat în limite mari.
Dacă în prezent la secţia I-a
furnale situaţia e cu totul alta
(în luna iunie s-a elaborat 2.525
tone fontă peste plan) aceasta
se datoreşte unor măsuri de
mare eficacitate cum ar fi îm­
bunătăţirea activităţii sectoru­
lui de întreţinere, darea în func­
ţiune a maşinilor de astupat,
reorganizarea muncii în secţie,
sprijinului substanţial primitt !
din partea conducerii combina­
tului.
Colectivul secţiei a ii-a a în­
cheiat primul semestru cu a-
proape 2000 tone fontă peste
plan. Rezultatul e îmbucurător
şi dovedeşte preocuparea furna-
liştilor de a ridica continuu
temperatura aerului insuflat,
de a reduce timpul de mers re­
dus înaintea şi după evacua-
(Continuare în pag. 3-a)
apoi, minerilor, primele cuve­
nite pentru producţie şi calitate.
Programul artistic, susţinut de
brigada artistică de agitaţie a
exploatării miniere, de orchestra
de muzică populară şi uşoară
a clubului sindicatelor şi soliştii
vocali şi instrumentişti, a fost
urmat de o întrunire tovără­
şească.
de metri cubi de beton — gigan­
tică şi eternă, stringere de mină a
două dealuri — sc vor curba în
rilor izbind piatra, va fi un cîn-
tec neîntrerupt in cinstea oame­
nilor care l-au creat, în cinstea
eroismului cotidian al construc­
torilor.
Interviu la cot» 285
Talpa fundaţiei se află la cula
252. Corpul barajului propriu-zis
începe cu 6 metri mai sus. La sfir­
şit, barajul va avea 48 de metri.
Astăzi, cel mai înalt, punct dc pe
şantier, dacă nu socotim silozurile, viafa să ne asculţi pe toţi. Sadu
dc beton amplasate pc unul din
dealuri, este macaraua turn Z.B.
'Cabina ci sc află la cola 285.
Aici, la doi paşi dc nori, sub sca­
mele lor legănate şi în bătaia vîn-
tvlui, am luat un interviu maca­
ragiului Ioan Fekelc.
— Dc citul faci meseria asta ?
— Am patru ani. Din I95S.
— Unde le-ai calificai ?
— La Sadu V.
— Cum de-ai venit tocmai aici?
— Cum ? Nu sînt. singurul. Ma­
TOATFTARIFF. U N IT IV A ! 0 nouă reducere de preţuri
Cififi în pag. 2-a la unelebunuri industriale de larg consum
Consiliul de Miniştri al R. V. Itomîne a stabilit printr-o ho-
şcolilor,
tărîre o nouă reducere de preţuri Ia unele bunuri industriale de
larg consum. Aplicarea noilor preţuri reduse se va face înce-
pînd cu data de 16 iulie 1962.
Hotărîrea prevede reducerea preţurilor în medie cu 30 ia
sută, la ţesături din fire de relon uni, imprimate şi clcctroplu-
şate destinate pentru rochii, bluze şi lenjerie, precum şi pen­
la locurile tru baticuri şi eşarfe. Corespunzător au fost stabilite preţuri
reduse între i l şi 36 Ia sută la confecţiile executate din aceste
de producţie ţesături. Cu peste 47 la sută se micşorează în medie preţurile
Ia mantale şi pelerine de ploaie, la feţele de masă din acelaşi
4 pagini 20 bani material. S-a stabilit de asemenea o rediicere medie de 15 la
sută la diferite mărci şi sortimente de ceasuri de mină.
---------------y== m _ ¦¦ --------------
I Postul de corespondenţi
R A H Ä U voluntari ne comunică:
Chifanfa nr. 1 pe raion in recoltarea la timp a
orzului se evidenţiază trac­
ŞTIRILE ZILEI Manevrantul şef Alexan­ Colectiviştii din gospodăria toristul Vasile Biscă, de la
dru BTirgiu de Ia laminorul noastră, dornici de a-şi achi­ S.M.T. Miercurea, care lu­
Plenara lărgită a Comitetului In drumeţii de 650 mm. al C. S. Hune­ ta primii obligaţiile contrac­ crează cu răspundere. Colec­
de partid de Ia J.C. S.H. doara are un bogat bagaj tuale faţă de S.M.T., au tran­ tiviştii noştri au numai cu­
In primul se­ de cunoştinţe profesionale sportat şi predat la baza de vinte de laudă la adresa lui.
Vineri după-amiază a avut loc plenara lărgită mestru al acestui Iată-1 în fotografia de faţă Dintre colectivişti s-au evi­
a Comitetului de partid din cadrul întreprinderii an, la cele 52 explicînd manevranţilor Ro. ( recepţie cantitatea de orz cu- denţiat la recoltatul orzului
de construcţii siderurgice Hunedoara. Cu acest pri­ excursii organizate man Crişan şi Arcadie Fe- tov. Vasile Neaga, Floarea
lej s-a analizat activitatea desfăşurată de către de O.N.T. Carpaţi- C. venită pentru plata muncilor Vulcu, Marin Vulcu şi alţii.
Comitetul de partid în perioada ce s-a scurs de Pctroşani, au par­ renez care sînt căile de
la Conferinţa de dare de seamă şi alegeri din ticipat 1.607 oa­ L S.M.T. In acest fel am obţi- Recoltarea furajelor
cursul anului trecut. meni ai muncii din creştere a ritmului de lami­
Valea Jiului. Cu (_ nut chitanţa nr. 1 pe raion. Pentru a asigura animalelor
La lucrările plenarei au participat tov. Ioan Ar- acest prilej au fost nare. Í furaje de bună calitate am
deleanu, secretar al Comitetului regional al P.M.R. vizitate o r a ş e l e acordat atenţia cuvenită re­
Hunedoara şi tov. Iacob Ladislau, secretar al Co­ Bucureşti, Cluj, T i­ In mirişti — coltării acestora şi depozită­
mitetului orăşenesc al P.M.R. Pluncdoara. mişoara, Craiova rii lor in ceie mai bune con-
porumb furajer ăiţiuni. Pînă acum s-au re­
Plenara, pe baza discuţiilor şi propunerilor fă­ şi altele. coltat 100 ha. trifoi, 15 ha.
cute, a elaborat un plan de măsuri în scopul îm­ Tot în După recoltarea orzului, co- lucerna (cosit a doua oară)
bunătăţirii muncii şi vieţii dc partid în rîndul şi 60 ha. fineţe naturale. Din
constructorilor. perioadă paiele iar tractoriştii au în­ aceste furaje am insilozat 166
oameni ai ceput arăturile. S-au arat tone trifoi şi alte ierburi, iar
^ pînă joi şi s-au insămlnţat restul furajelor au fost strîn-
din Valea cu porumb furajer, 25 hec­ se in cea mai mare parte şi
tare. depozitate. La recoltatul fu ­
p a r t i c i p a t la rajelor şi inmagazinarea lor
excursiile organiza­ La arat şi insămlnţat s-au se evidenţiază colectiviştii din
t evidenţiat, tractoriştii Maxim brigada a lll-a a lui Achirn
te în Uniunea So­ C. Neagă, Gheorghe Bena şi co­ Constandă şi cei din brigada
vietică, R. P. Un­ a IV-a a lui Ioan Popa. La
lectivistul Gheorghe Biscă. recoltat ea furajelor şi-au
gară, R. P. Bul­ adus contribuţia şi colecti­
garia şi în alte ţări 3.200 kg. orz la hectar
viştii din brigăzile a I-a şi a
de democraţie popu­ V Gospodăria noastră a culti- Ii-a.
lară. L vat in acest an o suprafaţă
ţ de 40 ha. cu orz. Fiind bine (Grupaj realizat dc tov. : Ioan
t întreţinută, cultura s-a dez-
l voltat uniform şi a dat rod Cenuşa, Gheorghe Vulcu, Vasile
[ bogat. Acum clteva zile am
i. început recoltatul cu combi- Ironie, Achim Constandă şi
[• na. Miercuri 11 iulie s-a ter-
> minat de recoltat întreaga Pclru Flocay'
suprafaţă. Făcind media, a
l rezultat o producţie de 3.200
Cr kg. orz la hectar.
/«.—/w-fvJ v
N IC ! UN BOB P IE R D U T
D IN NOUA R EC O LTĂ !
Seară de presă Din scrisorile Recoltatul cerealelor,
sosite la redacţie
Ieri, pentru colectivele şi a fost organizată o ex­ trebuie urgentat
de redacţie ale gazetelor poziţie a celor mai bune • La G.A.S. din Alba lulia recol­ VrI. In unităţile agricole socialiste vate cu orz nu au fost recolta­
dc perete din cadrul în­ gazete de perete. Colec­ tatul orzului de pe ceie 140 ha. se Cdin regiunea noastră trebuie
treprinderii de construc­ tivelor, colaboratorilor şi, apropie de sfirşit. De cîteva zile s-a Lefect_u__at_e__i_n _a_c_e_a_s_tă_ _p_e_ri_o_adă o te decît 73 ha. La fel, în raionul
ţii siderurgice din Hune­ corespondenţilor volun­ început şi recoltatul griului. La efec­ Alba nu au fost recoltate piua
doara a fost organizată tari fruntaşi în activita­ tuarea acestor lucrări şi-au adus din [serlieectidveistliuicraăuri sctrairnes nuimpeodtiafti Ia 12 iulie a.c. decit 64 ha. cu
o scară dc presă. Cu tea dsfăşurată pc tărîmul plin contribuţia toţi mecanizatorii şi sub nici un motiv întîrziate. Re­ orz din cele 380 cultivate.
acest prilej a avut loc presei li s-au atribuit combinierii. Dintre ei se evidenţiază
un schimb dc experienţă diferite premii. insă în mod deosebit Cornel Streja care coltarea .şi inmagazinarea la Deşi in gospodăriile agricole
a recoltat într-o singură zi peste !4.000 timp şi fără pierderi a recoltei colective de pe raza oraşului re­
O nouă grădină de vară kg. orz. Pentru această realizare con­ de cereale păioase sînt lucrări gional Hunedoara orzul este
ducerea gospodăriei i-a acordat un pre­ deosebit de importante, care tre­ cultivat doar pe 45 ha,, pînă la
La Simeria s-a deschis în zilele băuturi. Modul exemplar în care buie executate cu cea mai mare
acestea o nouă grădină de vară- miu in bani. (iug. VIRGIL MATEI) răspundere. Ca rezultat al mun­ aceeaşi dată nu au fost recol­
restaurant. Grădina are o terasă sînt serviţi cetăţenii oraşului, dove­ cii neobosite desfăşurată de oa­ tate deeît 4 ha.
de dans şi este dotată cu mobilier ® Muncind cu deosebit simţ de menii muncii de pe ogoare, re­
modern. Grădina este bine apro­ deşte că au L-munceşte un colectiv răspundere, colectiviştii din Petreşli, colta de cereale promite a fi bo­ Paralel cu recoltatul orzului a
vizionată cu produse culinare şi ajutaţi de către combinierul Radu Vio- gată. Din situaţia operativă co­ Intrat în pîrgă şi griul. In unele
harnic şi educat. r°I au terminat recoltatul orzului obţi- municată Consiliului agricol re­
nînd ta hectar o producţie de 2.000 kg. gional la 12 iulie a.c. rezultă că gospodării colective a început şi
I. PRICOP Recoltatul orzului a fost terminat şi la pe întreaga regiune, orzul a fost recoltatul. Bun de recoltat se
G.A.C. din Alba lulia unde s-a obţinut prezintă griul in cele mai multe
corespondent o producţie la fel de bună. (După co­ recoltat în proporţie de 51,5 la gospodării colective. La recolta­
respondenţele tov. EGATER1NA BLA- sută. Acolo unde organele şi or­ rea lui trebuie să se pornească
Ü JW IE M IE IM .IF M A M ? GA. C. DUMITRU şi P. TOMA). ganizaţiile de partid au îndru­ cu toate forţele.
mat competent munca consilii­
• La Haţeg, Barza, Petrila şi Atii- agitaţie, solişti vocali şi instrumentişti ® La strîngerea recoltei de cereale, lor de conducere, recoltatul or­ Pentru orz, timpul este destul
noasa sînt organizate serbări cîmpe- din raioanele Alba şi Sebeş care s-au colectiviştii din Brad sînt ajutaţi şi de zului a fost terminat sau se de înaintat. Pe zi ce trece spi­
neşti în cadrul cărora, oamenii muncii clasat pe primul loc Ia faza raională. către muncitorii de la Atelierele cen­ apropie de sfirşit. Fruntaşe la cul intră în stadiul de coacere
din localităţile respective şi împreju­ trale din Gurabnrza. Ei s-au angajat recoltarea orzului sînt unităţile deplină şi se poate scutura, re-
rimi, îşi petrec timpul liber intr-un ° bchipele artistice de la fabrica ca pînă la începerea treierişuiui să agricole socialiste din raionul zultind pierderi însemnate de
mod cît mai plăcui. „Vasile Roaifă“ şi U.R.O.G. Haţeg pre­ pună in stare de funcţionare patru ba­ Sebeş şi oraşul Deva. Cu însufle­ recolte. Pentru a evita acest fe­
zintă astăzi la căminul cultural din Bu­ toze proprietatea gospodăriei. (P. TOD). ţire lucrează la recoltări şi co­ nomen trebuie ca zi de zi mun­
• Astăzi se desfăşoară la Aibă Iu- cium un program artistic comun inti­ lectiviştii din raionul Orăştie ca să fie şi mai bine organizată.
lia în sala Casei raionale de cultură tulat „Serbarea colectiviştilor“. ® Şi la gospodăria agricolă colecti­ care au strins pînă in prezent
faza regională a Festivalului „Pe pla­ vă din Vinerea se lucrează cu deosebită recolta de orz de pe suprafaţa La recoltat, alături de combi­
iurile Hunedoarei". Participă formaţii • Brigada artistică de agitaţie de Ia însufleţire. Colectiviştii de aici au re­ de 286 hectare.
U.R.U./M. Petroşani prezintă astăzi la coltat pînă în prezent griul de pe 36 ne şi secerători trebuie să se lu­
de cor, dansuri, brigăzi artistice dc căminul cultural din .1ieţ, un program ha., iar pe terenul eliberat au efectuat La obţinerea acestor succese creze şi manual. De asemenea,
artistic. arături adinei de vară şi au însămîn- mecanizatorii să se străduiască
ţat porumb pentru furaj pe 14 hectare, şi mai mult ca să folosească în­
(jug. M. GLODEANU). treaga capacitate de lucru a ma­
şinilor. Numai in acest fel recol­
• In cadrul turneului de calificare ® Fiecare zi bună de lucru la recol­
pentru categoria A. la volei azi Ia Hu­ tat este folosită cu succes şi la gospo­ o contribuţie de seamă şi-au ta va putea fi strînsă la timp şi
nedoara şi Deva vor avea loc două in­ dăria colectivă din Baia de Griş. Ga adus inginerii şi tehnicieni agro. fără pierderi.
teresante intilniri. Constructorul Hune­ urinare, membrii acestei gospodării an
doara întilneşle echipa C. S. O. Baia recoltat pînă în prezent orzul de pe în­ nomi care zi de zi au urmărit şi Situaţia recoltării orzului la
Mare (masculin) iar Corvinul Deva pe treaga suprafaţă cultivată cu această
ooooooooooo oco G.S.O. Baia /Mare (feminin). plantă. (I. BUFTEA). controlat stadiul de vegetaţie al dala (le 12 iulie 1962
oo culturilor, indicînd începerea re­
• La Deva, în cadrul turneului de coltatului la momentul optim. Sebeş 60,8°/«|
rca majoritate a muncitorilor ca­ calificare Ia baschet, echipa .Mureşul Oraş Deva 52,87.
lificaţi, maiştri, inginerul şef, con­ din localitate va intilni formaţia Sub posibilităţi se desfăşoară Orăştie 49,8%;
ducerea, am venit dc la Sadu V, recoltatul orzului in gospodări­
(Cu mândrie): Noi am făcut Sadu. „7 Noiembrie“ din Craiova. Meciul are ile agricole colective din raioa­
noi facem şi 7'dineul. (După o loc pe terenul şcolii pedagogice. nele Ilia şi Alba. In raionul Ilia,
pauză): Sintem ca o familie. Unii
mai vechi, alţii mai noi. Eu sînt de pildă, din cele 242 ha. culti- Ilia 30,27,
dintre cci mai noi, alţii dc pc ^
aici cm fost Ia Sadu din 1949. de Alba 16,87.
cînd s-a. construit prima barată.
Brad 11.6° 0.
10,4%
Haţeg
— Amintiri multe ? Or. Hd. 8,87,
— Hm... Nu ti-ar ajunge toată
/vW V \ w'N/'v/'S/s
V a fost o şcoală.
— ŞL. ai. învăţat bine ? Combina hulpavă a lă­
sat în urma ei, pe tarlaua
— CI ovarăşul Fekelc mă pri­ întreagă, dire lungi de paie.
veşte în ochi): La 12 februarie Ele trebuie strînse şi de­
1960. am fost primit in rândurile pozitate fără nici o intir-
partidului. ziere. Altfel, nu vor pu­
tea fi făcute la timp nici
— 7 i-c drag barajul ? arăturile adinei.
— Cum să hu-ţi fie drag tm lată de ce eliberării te­
lucru pe care-l faci cu mâinile renului i se acordă multă
talc ? II văd ziua, il văd noaptea atenţie. Şi apoi paiele au
şi el creşte, creşte' într-una. Noap­ atitea între buinţări.
tea bâlonăm. Stafia frigorifică a
fost adusă şi ca dc la Sadu. Şi IN FOTO: mecanizatorul
estacada in marc parte. Stafia a
Dumitru Piţan de la S.M.T.
G. R. CHIROVICI din Miercurea balotlnd pa­
iele cu presa de balotat de
(Continuare in pag. 3-a) pe una din parcelele
G.A.S. Petreşti unde orzul
a fost recoltat.
W vW i.