Page 46 - 1962-07

?*L. 2 imuMUT, snrrAT.rsMi’T.m Nr. 23 50

* UEannmwnawnBOBSDBaoMt^u^vusacsamjatma

Calificarea la nivelul De pe băncile şcolilor, la locurile de producţie!
tehnicii moderne

Cadre noi siderurgiei

Şcoala profesională ce func­ pundere, că economia noastră,

ţionează in cadrul Grupului şco­ ABEL MUREŞAN siderurgia are nevoie cit mai 0 In sistemul învăţămîiL'u- <
lar al Combinatului siderurgie grabnic de eforturile tor in pro­
din Hunedoara pregăteşte cadre Directorii! Grupului şcolar ducţie. Ca urmare, au renun­ lui de pregătire al cadrelor <
de muncitori calificaţi în me­ ţat la vacanţă şi s-au prezen­
serii de oţelari, îurnalişti, la- profesional — C.S. Hunedoara tat în producţie, acolo unde au de muncitori şi tehnicieni din <
minatori, mecanici de utilaje fost repartizaţi.
ş.a. Condiţiile optime de studiu, elevi de la profesorii, inginerii, regiunea Hunedoara (şcoli \
cazare şi hrană create elevilor maiştrii şi muncitorii care s-au Mulţi dintre elevi au fost re­
(săli de clasă spaţioase, cu preocupat in anii şcolari de partizaţi chiar la locurile de profesionale şi medii tehnice) <
mobilierul necesar, internat şi creşterea lor, cu căldură părin­ muncă unde şi-au făcut prac­
cantină corespunzătoare, labo­ tească. Dintre aceştia se cuvine tica, in aceleaşi colective de au fost cuprinşi în anul şco- <
ratoare bine înzestrate, cadre să amintim in primul rind pe muncitori. Indiferent însă de
didactice temeinic pregătite, cu tov. Ştefan Tripşa, Erou al Mun­ Iar 1901-1962, 6370 elevi, ’ a- <
experienţă, etc.) vădesc conti­ cii Socialiste, care pe lingă fap­ aceasta, acolo unde au fost re­
nua preocupare a partidului şi tul că supraveghea direct prac­ partizaţi, colectivele i-au primit proape încăodată mai mulţi /
guvernului pentru creşterea de tica elevilor de la clasa oţelari
noi şi ndi cadre calificate side­ în faţa agregatelor, se întîlnea cu căldură, le-au asigurat con­ decît în anul şcolar 1948-1949. v
rurgiei. cu ei săptămînal la sala de cul­
tură din secţie, pentru a discuta diţii prielnice pentru a creşte în ® Incepînd din anul 1954, 5
In acest an au absolvit şcoala problemele mai deosebite ri­ continuare atit profesional, cit
dicate de producţie, precum şi şi moral. Organizaţiile de partid peste 500 de tineri au absol- ( Frezorul Bogdan
profesională 221 de elevi Ei aspecte ale disciplinei în
muncă, comportare in societate şi de tineret de la aceste lo­ vit Şcoala profesională de > Ghcorglic. elev la
s-au calificat în meseriile amin­ etc. Nu degeaba despre elevii curi de muncă vădesc preocu­
clasei de oţelari se spunea că pare permanentă pentru aceste mecanici agricoli din Alba ) Şcoala de maiştri
tite şi acum pun în valoare în sint „copiii lui Tripşa“. De ase­
menea s-au ocupat cu dragoste noi cadre ale siderurgiei, pen­ lulia, fiind repartizaţi să lu- ‘ din Cugir încă nu
procesul producţiei cunoştin­ de buna instruire şi educare a
elevilor profesoara Doina Măr- tru absolvenţii şcolii profesio­ creze în cadrul S.M.T. şi 5 c absolvent, însă
ţele căpătate atit la teorie, cit gineanu, inginerii Constantin
Toma, Mircea Bădărău şi alţii. nale. G.A.S. din regiunea Hune- < priceperea pe care
şi ia practică în decursul celor
Cadrele didactice, în munca Cum muncesc, cum se com­ doar a. ? o arată in practica
trei ani de şcolarizare. Aceste depusă pentru creşterea unor
elemente de nădejde necesare portă in producţie proaspeţii • In atelierele şi pe băncile ţ de producţie, efec­
cunoştinţe s-au dovedit a fi te­ siderurgiei, au primit o îndru­ absolvenţi ? Iată, 6 dintre ei au
mare preţioasă şi un ajutor efi­ Şcolii profesionale de cons- > tuată aici, c o che­
meinic însuşite cu prilejul ve­ cient din partea organizaţiei fost repartizaţi la O.S.M. II şi
de partid, au colaborat îndea­ trucţii din Deva au învăţat > zăşie a faptului că
rificării lor la examenul de ab­ proape cu organizaţiile de ti­ lucrează în schimbul condus de
tainele meseriei în ultimii 7 \ şcoala îl ajută să
solvire. Elevii anului III-C lami- neret. Rodul eforturilor comune maiştrii Imbrea Octavian şi
ani 883 elevi. Dintre ei nu- , aibă o bună pre­
natori, spre exemplu, la acest s-a arătat repede. Safta Toma. Aceştia au numai mai in acest an a'u absolvit '
cuvinte de laudă despre străda­ şcoala 158, fiind calificaţi în , gătire profesională.
examen au obţinut numai me­
nia absolvenţilor Găină Marin meseriile de zidari, consirue- (! Foto: V. ONOIU
dii generale de 8-9 şi 10. Din cei (citat şi printre fruntaşii exa­
toii, z'ugravi, electricieni, in- ?
26 de elevi ai anului, 12 au nu­ menului de absolvire), Rusu
staîatori, mozaicari-faianţari,
mai medii generale de 10. La fel Constantin, Eugen Stanciu, ion
ipsosari-modelatori etc. >
de bine s-au comportat elevii Bistreanu, Dumitru Chiriac şl
° Incepînd din noul an şco-
anilor TII-G oţelari şi IÎI-B fur-
Iar, în Deva va funcţiona o

şcoală de maiştri în meseriile

de instalatori şi construcţii.

Pînă în prezent s-au înscris

pent î examenul de admitere

peste 80 muncitori calificaţi

de pe şantierele regiunii.

® Anul acesta au părăsii ,

băncile Şcolii de meserii din jj

Alba lulia 315 tineri niunci- ?j

tori calificaţi în meseriile >

strungari, electricieni, îăeă- ?

nalişti, care au obţinut medii De curînd, la şcoala profesio­ Constantin Ambroş, despre pri­ tuşi, auto-moto, croitorie şi In sprijinul minerilor
generale numai de la nota 7 in nală s-a încheiat examenul de ceperea şi puterea lor de mun­
sus. Elevi ca Florea Stănescu. absolvire. Cîteva dintre rezul­ că. despre modul cum s-au în ­ menaj. ¦
Nicolae Stancu, Constantin tatele obţinute cu acest prilej cadrat în colectivul de la O.S.M.
Borăscu, Marin Găină, ioan Va- au fost arătate mai sus. Ele au II. „Cei 6 — spunea tov. Safta ° In acest an au absolvit )

Şcoala profesională minieră A

din Lupeni circa 100 de elevi. S In cadrul grupului şcolar minier Convorbire cu tov. tia sînt repartizaţi să facă praclica

Ei s-au calificat în meserii din Petroşani funcţionează patru şcoli: MARTIN BIRO tocmai la exploatările miniere care

rian şi mulţi alţii au dovedit nu caracterizat promoţia de absol­ Toma — se vor număra intr-un legate de minerit ca sudori, profesională de ucenici, tclmică dc directorul Grupului şcolar minier i-au recrutat şi recomandat pentru
forjări, mecanici de mină,
numai în acest examen, dar pe venţi din acest an ca o serie de viitor apropiat, şi asta cu si­ electricieni, dulgheri, ş.a. şi muncitori calificaţi, tehnică dc perso­ Petroşani şcoală. Practica are o durată dc la 2
parcursul tuturor anilor de în- muncitori pricepuţi, stăpîni pe guranţă, printre oţelarii frun­ nal tehnic şi tehnică de maiştri. De pe la 5 luni, în funcţie de anul de stu­
văţămînt că îşi iubesc meseria tainele meseriei lor. Iată însă taşi“. au fost repartizaţi în produc­ băncile şcolilor respective pornesc în o convorbire cu tov. Martin Biro, di- dii. De practica în producţie a ele­
aleasă, că se preocupă de în­ încă un fapt ce dezvăluie o la­ ţie Ia exploatările miniere fiecare an un număr însemnat de ca­ lectorul grupului şcolar. Iată ce ne-a vilor se ocupă în mod special un ca­
tură minunată a profilului mo­ Acestea sint cadrele noi date din Valea «Sîului. dre calificate în cele mai diferite me­ declarat în cadrul acestei convorbiri: dru didactic şi un tehnician sau in­
suşirea ei cit mai temeinic, că în acest an siderurgiei de şcoa­ giner dc la fiecare exploatare în
8 în cele 30 clase cît are — Elevii şcolilor noastre în marea

dorinţa cea mai fierbinte a lor ral pe care îl au absolvenţii. la profesională. Prin rezultatele Şcoala profesională din ca­ serii, cadre dc meseriaşi chemate să lor majoritate sint recrutaţi dc către parte.
este să se comporte în produc­ După examene ei beneficiau de
ţie cit mai bine, pentru a răs­ o lună de zile de vacanţă. Ur­ pe care le vor obţine în pro­ drul Grupului şcolar al Com­ ajute minerilor, contribuind la spori exploatările miniere din Valea Jiului. Toate acestea au contribuit ca fie­
punde cu cinste sarcinilor tra ­ mau să fie repartizaţi în pro­ ducţie, prin muncă neobosită, binatului siderurgic hunedo- In felul acesta sc asigură 6 selecţie care serie ieşită dc pe băncile şcolii
sate de partid. ducţie la 1 august a.c. Poarte îşi vor arăta recunoştinţa pro­ rea producţiei de cărbune, la îmbună­ mai bună a cadrelor — ne-a spus tov. să fie cadre dc muncitori şi tehni­
mulţi dintre ei însă au socotit fundă ce o poartă partidului şi rean se instruiesc intr-im an tăţirea procesului tehnologie al exploa­ M. Biro. cieni cu un grad înalt dc calificare.
Dragostea de meserie, 'dorinţa d::rd astfel dovadă de m aturita­ statului nostru democrat-popu­ de învăţăxnint aproximativ In acest an, de pildă, şcoala noa­
de a munci din toate puterile, te şi un deosebit spirit de răs- lar, care le-au pus la îndemână în cadrul şcolii noastre se pune un stră a fost absolvită dc 111 ucenici
au fost deprinse treptat de totul pentru a creşte oameni 900 ucenici. Aici ei îşi îns'uşesc tărilor miniere din Valea Jiului. Pen­ accent deosebit pe pregătirea temei­ şi 95 maiştri. Şcoala tehnică
adevăraţi, preţuiţi de societate. nică a elevilor. Ca urmare, se acordă de personal tehnic şi cca dc mun­
meserii dintre cele mai va- ţ tru a vedea modul cum sint pregătiţi toată atenţia atît pregătirii teoretice citori calificaţi încă nu a scos nici o
cît şi practice. Pentru aceasta, în pri­
riate,* legate de siderurgie, S elevii grupului şcolar minier, precum mul rind s-a căutat ca elevilor să li ..p..r.o.m.. oţie. , fii•nd nou înfiinţate ,
c a : oţelari, fur.nalişti, lânii- < se asigure condiţii din cele -mai opti­
natori, cocsari, etc. * şi comportarea lor în procesul de pro­

ducţie după terminarea şcolii, am avut

me. Astfel, •şcoala dispune de mate- , Aceştia deja lucrează m producţie
riale didactice bogate şi este înzes­ şi mulţi dintre ei au demonstrat că
în timpul şcolii au acumulat bogate
G înduri de viilor trată cu o bibliotecă cu un mare nu­ cunoştinţe teoretice şi practice. Şcoala
măr de volume, săli de studii, o sală noastră se mîndreşte cu o seric de
de desen bine utilată ş.a. Deosebit de
muncitori calificaţi şi maiştri fruntaşi
In producţie 'a păşit o nouă pro­ IOAN PR1CA PETRU MOŢOC. important este faptul că toate ca­ în producţie, oameni dc nădejde la
moţie de muncitori calificat’. Este zidar : drele didactice care predau materiile locurile lor dc muncă. Printre aceştia
vorba de absolvenţii1din acest an ai montalor : de cultură tehnică, sînt ingineri care se numără tov. Rudolf Roja, care
şcolilor profesionale, care în prezent, De cind eram lucrează efectiv în diferite sectoare după terminarea şcolii a fost încadrat
alături de celelalte colective de mun­ In acest an am mic visam să fac dc activitate ale exploatărilor miniere ca maistru principal electromecanic
citori. depun toate cunoştinţele acu­ absolvit Ş c o a l a casc. Casc mari. din Valea Jiului, sau înalle instituţii. la E.M. Pelrila, sau ca tov. Ioan He-
mulate, toată priceperea, pentru ob­ profesională R.M.R. luminoase, din că­ !n şcoală avem peste 40 asemenea ca­ bedeanu, maistru la U.R.U.M.P., N i­
ţinerea unor rezultate cît mai fru­ Simeria şi am fost rămidă. Visul s-a dre didactice. Aşa, de pildă, tov. ing. colae Voiculescu, maistru la E.M. Lo-
moase la locul de muncă unde au repartizat la Ate­ împlinii. Am ur­ Pâvel Bitir, lucrează la secţia dc cer­ nca şi mulţi alţii. Cu bune rezultate
fost repartizaţi. lierele R.M.R. din mat Şcoala profe­ cetări miniere din Petroşani şi predă au încheiat şcoala noastră în acest
aceeaşi localitate, sională dc construc­ tehnologia meseriei mecanicilor de an şi tov. Ilie Petru, maistru la E.M.
Pe şantierele de construcţii, in uzi- în secţia a I-a, ca ţii din Deva şi m-am calificat în mină : tov. ing. Dumitru Crăciun, me­ Uricani, Ioan Gligor, strungar la
\nc, fabrici, ateliere, S.M.T.-uri. pesle montator de locomotive. îmi îndră­ meseria dezidar. Am fost repar­ canic şef la U.R.U.M. Petroşani, pre­ U.R.U.M.P.. Csucso Adalbert. elec­
lot. vei găsi muncitori din promoţia gesc meseria şi cu ajutorul tovară­ tizat pe şantierul nr. i al T.R.C.H.. dă probleme de electrotehnică ; tov, trician la E.M. Aninoasa, Adalbert
amintită care fac primii paşi, încon­ şilor mai vechi în secţie, dintre care ing. Francisc Kiss, topograf şef al E.M. Tokar, sudor, Csapo Silvester, lăcătuş
juraţi de dragostea şi îndrumarea amintesc aici pe Ioan Manea şi Ha- blocul nr. b. Aici am fost înconju­ Lonea, predă topografia etc. Aceasta la U.R.U.M.P. ş.a. Din primele zile
colectivului, în meseria aleasă. ber Ludovic, îi pătrund tot mai mult face ca lecţiile teoretice să fie bine
tainele. îmi place să învăţ. Calea pe rat de ceilalţi muncitori mai vîrsl-

Absolvenţii şcolilor profesionale s-au care mi-am propus s-o urmez în vii­ r.ici cu deosebită dragoste. Experien­ întocmite, dc oamenii cci mai com­ de activitate la locurile lor de mun­
calificat în cele mai variate meserii: tor, va fi cea a şcolii serale, iar mai ţa mea în meserie se împlineşte în- petenţi, care au o strînsă legătură cu că ei s-au dovedit ca oameni harnici
oţelari, fumalişti, meseriaşi de mină, apoi cea a facultăţii. Iubesc mult ma­ văţînd de la ei primind continuu aju­ practica în producţie. şi bine instruiţi.

zidari, instalatori, ipsosari-modclatori. tematica şi aş dori să urmez fie o torul lor. Intenţionez ca după cît.iva Pentru adâncirea cunoştinţelor teore­ Cum ne pregătim pentru noul an
calorifcrişti, »tentatori ctc. Meserii facultate cu profil adecvat meseriei ani dc producţie, timp in care voi de­ tice, în cadrul grupului şcolar funcţio­ încă de pe acum, ne-a spus tov. M.
frumoase, utile, îndrăgite. Despre me­ mele, fie facultatea de matematică. nează mai multe laboratoare (geolo­ Biro, am început pregătirile. Se pre­

seria aleasă oricare dintre aceşti ti­ Pentru aceasta partidul şi statul nos­ prinde mai temeinic meseria, să mă gic, electrotehnică, fizică, exploatări vede ca în anul şcolar 1962—1965
neri îţi va vorbi cu pasiune. Şi lot tru ne-a creat tuturor absolvenţilor dc înscriu fie la şcoala dc maiştri cc se miniere ş.a.). înzestrate cu un bogat să crească numărul elevilor la toate
şcoli profesionale condiţiile cele mai deschide în acest an în Deva, fie la materia! didactic Tot pentru adînci- cele patru şcoli. Dc asemenea, în ca­

cu pasiune îţi va vorbi despre viilor, optime, ne-a deschis perspectivele liceul seral. Dorinţa mea cea mai fierr-1 rea cunoştinţelor teoretice, în practica drul exploatărilor miniere a început
despre drumul pe care are de gînd cele mai luminoase. Pentru toate aces­ şcolii noastre s-a introdus obiceiul selecţionarea cadrelor pentru înscrie­
GRUPUL ŞCOLAR PROFESIONAL HUNEDOARA să-l străbată Dar să dăm ciwînlul în tea, pentru grija părintească cc ni se biiite e să merg mai departe ţie calea ca după terminarea fiecărui capitol rea la examenul dc admitere. Recru­
In foto : Vedere parţială. această privinţă la doi tineri absol­ poartă voi răspunde prin fapte slră- tarea pentru şcoala dc maiştri s-a
^ Foto: V. ONOIU venţi. cluindu-mă ca în producţie să dau învăţăturii, să îmi ridic continuu ca­ dintr-o materie să sc organizeze vi­ terminat şi dc curînd au început cursu­
cele mai hune rezultate.
lificarea pentru a deveni şi mai util zite la locurile de muncă din exploa­

prin munca mea societăţii, pentru a tări unde au loc demonstraţii practice.

răspunde cum se cuvine sarcinilor puse O atenţie deosebită acordăm însă rile de pregătire a candidaţilor. Cursu­

GheMKifia ôqearelef- de partid. practicii în producţie a elevilor. Aceş­ rile vor avea o durată dc două luni.

ţ (~ Ţ inerii tractorişti Filimo- acest tinăr inimos, din lunile Filimonescu şi-a atins visul. propus să i se dea în primire
j0i Gr- nescu Dumitru, Edîţoiu de practică, cind, elev fiind, El, din anii de şcoală, spunea un tractor nou, tovarăşii săi
Nicolae, Jurconi Petru, Epure arăta încă de pe atunci price­ din brigada 14, unde lucrează
Iuliu. Roşea. Aurel sînt doar 5 pere şi sîrguinţă in muncă, că ar vrea să lucreze pe me­ deja. cot la cot cu ei, s-au
dintre cei 72 proaspeţi absol­ dragoste faţă de chemarea bucurat odată cu el de încre­
venţi ai Şcolii profesionale de ogoarelor; care se cer lucrate leagurile Orăştiei. undeva in­ derea acordată. Şi el se stră­
duieşte să nu înşele această
mecanici agricoli din Alba cu atenţie şi înţelegere pentru tr-o gospodărie puternică, de încredere, ştie că va fi ajutat
lulia, care în aceste zile s-au pe malul Mureşului...
cind va fi greu. Şi tovarăşii
ar ceilalţi colegi pe unde săi, cum sînt combainerii To-
a te răsplăti apoi cu rod în­ ' f J or fi ? dică Gligor, Doia Alexe, Ho-
alăturat în muncă entuziasmu­ sutit. leancă Ion şi CosHcă Gligor.
lui lucrătorilor de pe ogoare­ Şi el, ca şi colegul său Jur­ Unii sînt prin raionul Sebeş, sau tractoriştii Raţ Ioan şl
le colectivizate ale regiunii. Hu­ coni Petru, din aceeaşi promo­ la S.M.T. Miercurea, alţii ia Munteanu Cornel, in frunte
nedoara. Sînt doar 5 dintre cei ţie. absolvent tot printre frun­ S.M.T. Alba lulia.. alţii prin cu şeful de brigadă, timarul
peste 3.400 tineri mecanizatori taşi, şi-au făcut, deja „bote­ raionul Haţeg, în cadrul sec­ Şerbănuţ Ştefan, sînt doar
din această promoţie, reparti­ zul timpului“. aici, la Dobra, ţiei S.M T. Orăştie. foşti elevi ai aceleiaşi şcoli, c u ­
zaţi în plină campanie d,e re­ în calitate de tractorişti, în nosc doar greutăţile şi frămân­
coltare a păioaselor, la S.M.T. campania actuală de recoltare Despre Epure Iuliu, repar­
aişi G.A.S. din întreaga ţară, a păioaselor. tizat la Alba lulia, a auzit că tările ce-l încearcă pe un tî-
pentru a contribui la strînge- neori, seara, după ce se ar fi Isicrat şi pe comiHnă, la năr absolvent, cind viaţa, ogoa­
recoltatul orzului. Acum exe­ relor îl cuprinde pe deplin in
rea la vreme şi fără pierderi întorc la tabără, unde cută cu tractorul arături trepidaţia sa.
adinei, pe miriştile ţepoase,
¦. a recoltei. sînt cazaţi, şi fac bilanţul zi­ care mai păstrează în abureala Dar Roşea, la fel ca Epure,
gliei amintirea recoltei abia sau toţi ceilalţi 70 de colegi,
> e Ediţoiu Nicolae l-am In- lei, gînăuribe îi poartă spre dăruită, oamenilor. răspindiţi pe întreg cuprinsul
f ! (J tîlnit la S.M.T. Dobra. cei care au pornit odată eu ei
* Deşi doar de cîteva săptămîni în viaţa nouă şi atit de tidbu- Q a Alba lulia lucrează, şi regiunii, nu sint singuri; dra­
^ aici, deja s-a angajat în disci- râtor de frumoasă de pe tar­ <=*— Roşea Aurel„ alt coleg gostea şi atenţia cu care ii. în­ ¦x-UvA-Xv:-:-:-:
de promoţie. In şcoală el era conjoară colectivele de muncă
\ plina de producţie a mecani- lalele fără haturi. bun mai ales la practică.. încă in care au intrat, ii întăreşte, ..............
ş zatorilor, promiţind ca încă Iată, despre Filimonescu Du­ din lunile de practică, efectua­ le dă încredere în viitorul care
l de pe acum să se situeze prin- mitru. fruntaşul promoţiei, a tă în campania agricolă de pri­ fS Îg l ţhjk -
f tre cei mai buni. la fel ca în auzit numai vorbe bune, de la le stă luminos în faţă. lÉ ililiiil îîşgŞ&iŞ'i*
IiRÎMIE ’ STRĂUT
(J anii de şcoală. Tractoriştii şi un coleg mai mic, Mara Ilie In mijlocul colectivului de muncitori ce lucrează la blocul I B de pe şantierul nr. 1
i colectiviştii din unele gospo- din Blandiana. elev în anul II măvară, la care a participat
$ dării, colective ale raionului la aceeaşi şcoală. venit în activ, îl cunosc şi muncitorii al T.R.C.H. au fost repartizaţi şi cîţiva proaspeţi absolvenţi ai Şcolii profesionale de con­

} Ilia ii cunosc mai de mult pe practică la S.M.T. Orăştie. Da, de aici; de aceea, cind s-a strucţii din Deva. Dintre aceştia puteţi vedea în fotografia de faţă pe tinerii Alexandru

Preoteasă şi Doru fSnglielesou studiind încăodată, împreună cu muncitorul mai vârstnic Ilie

Stăn'ilă, schiţa canalelor termice !din bloc. -----------