Page 47 - 1962-07

Nr. 2350 D RUMUL SOCIALISMULUI pag. 3

-gTrararragirt C5W35Í?íiai:Ri

V I A J A DE P A R T I D BaraţuL Corasí!? a ire a €® iasiliului MaţiosfiaO.
a l InaglaieipIIop şi. TehnicieiBiloi*
Ne ocupăm cu grijă de primirea (Urmare din pag. l-a) sul său omonim in lumea mcln- da a K. P. Ito m în ă

femeilor în rlnduf partidului venii de curînd, încă nu cslc bine manilor. Simbătă s-au încheiat lucră­ tetului Central al Partidului
pusă la punct. şi de asta bclonăm rile Conferinţei pe ţară a in­
In lumina învăţămintelor desprinse riei colective în satul nostru. Muncind educarea celor mai buni colectivişti noaptea, ciad temperatura c mai .Salutari de pe litoral" \ Muncitoresc Rornîn, tovarăşului
din documentele Plenarei G.G. al în comun, participînd la adunările şi colectiviste în vederea primirii lor scăzută. Ziua excavăm. Lucrăm în ginerilor şi tehnicienilor. Gheorghe Gheorghiu-Dej.
P.M.R., din 23-25 aprilie a.c. cu pri­ generale ale gospodăriei la consfătui­ în rîndul candidaţilor dc partid. Bună­ trei schimburi, ziua şi noaptea. A începe! să plouă O rafală \ In cursul dimineţii au conti­
scurtă, de vară. N e adăpostim in- s In încheierea lucrărilor a luat
tio- baracă, fumăm şi vorbim. Bi- \ nuat discuţiile în legătură cu cuvîntui preşedintele C.N.I.T.,
rapoartele prezentate in prima Constantin Dineuleseu, care a

vire la întărirea continuă a raiduri­ rile de planffica’ea munci' pe brigăzi, oară, de tovarăşii Ion Zinca, briga­ Asta e. neînţeles, despre baraj. t zi a lucrărilor. arătat printre altele că organi­
lor partidului, îndrumaţi de tovarăşii majoritatea femeile r s-au obişnuit să-şi dier, Vasile Stănilă, vicepreşedinte şi
— Mulţumesc. Ce doreşti să le — L-o fi plutind şi pc Popa ? < Delegaţii au aprobat apei in zarea activităţii obşteşti a in­
spui cititorilor ziarului nostru? — chestionează deodată un miner. unanimitate hotărirea conferin­ ginerilor şi tehnicienilor în ca­
din comitetele comunal şl raional de spună părerea d*schis. înlăturînd zi Acliim Olaru, preşedinte al G.A.G., s-au

partid organizaţia noastră a început să dc zi timiditatea dc care dădeau do ocupat tovarăşii ioan Vuieţi şi loan Ceva personal... — Care Popa ? — întreb. ţei. drul sindicatelor oferă posibili­
desfăşoare o muncă mai organizată, vadă. Bineînţeles că ia aceasta a con­ Roşu. Comuniştii Vasile Slupar, Eman- — Personal ? (O clipă de gin- — Popa Mihai. miner dc-al In continuare a fost ales prin tăţi mult mai largi pentru des­

trial susţinută pentru creşterea şi edu­ tribuit şi orgifiizaţia dc bază care le-a di Sabin, Roman Poştei şi alţii s-au dire): Că noi, zostruclorii hidro­ nostru. vot secret Consiliul Naţional al făşurarea iniţiativei lor creatoa­
carea colectiviştilor în vederea primirii antrenai în discuţii, în munca de con­ ocupai cu grijă de creşterea şi educa­ Inginerilor şi Tehnicienilor din re în sprijinul producţiei, pen­
centralei Sadu V. şi tovarăşii noş­ — L-o fi plouînd... zice altul.

lor îri rindul candidaţilor şi membrilor ducere a treburilor gospodăriei, a tre­ rea tovarăşelor Ana Socaci, Otitia tri, ne vom îndeplini toate anga­ — Păi e vai de capa’ lui R. P. Romină (C.N.I.T.), com­ tru a contribui mai activ, îm­
de partid. Am pus un accent mai mare burilor. obşteşti. Şi, trebuie să spun că Herlca, Eugenia Manoilă, Ana I. pus din 161 membri, care îşi va preună cu ceilalţi oameni ai
jamentele luate, şi aici, la 'Tcliuc. atunci... Compătimirea din vocea

pc lărgirea activului fără de partid, multe tovarăşe au dovedii că sînt Ghenrian şi Ana S. Glicrinan. M-a emoţionat această minunată interlocutorului este atit dc cate­ desfăşura activitatea sub con­ muncii la progresul tehnicii şi

pe antrenarea tovarăşilor din acest ac­ bune organizatoare, fruntaşe în muu In scurt timp, aceşti tovarăşi au ce­ interpretare pc care comunistul gorică incit insist. ducerea Consiliului Central al dezvoltarea economiei naţionale.
tiv la rezolvarea a diferite sarcini po­ că. bune gospodine. rut să fie primiţi în rîndurile candi­ sindicatelor. Noul organ are un Ne exprimăm deplina convinge­
Ioan Fekete a dat-o cuvintului — De ce ?

litice şi economice. In faţa activului In munca noastră am ţinut cont de daţilor de partid. Dc remarcat este fap­ „personal". — Păi aşa... caracter larg, reprezentativ, din re, a arătat vorbitorul, că hotă-
fără de partid, a lineritor utemişti, au indicaţiile plenarei cu privire Ia întă­ tul că toţi tovarăşii noi primiţi în or­
fost expuse conferinţe cu caracter edu­ rirea continuă a rîndurilor partidului, ganizaţia de partid, ca şi majoritatea Oamenii de la volan — De ce frate ? el făcînd parte ingineri şi teh­ rîrile pe care le-am luat cu pri­
cativ iar mulţi dintre cei care au fost unde printre altele se spune, c ă : „In celor din activul fără de partid şi din
încadraţi în învăţămîntul de partid la vederea creşterii numărului femeilor în organizaţia U.T.M., participă cu regu­ Pe şantierul de la ’Ieline, ca — Păi dacă e la mare. Acolo nicieni din toate ramurile eco­ vire Ia organizarea de azi îna­
cursul de studiere a statutului şi au do­ partid, organele şi organizaţiile de laritate la muncile din (j.A-C. şi la peste tot. munca fiecărui om se
vedii o bună pregătire, au fost îndru­ partid trebuie să intensifice munca în şedinţele sau adunările la care sînt bucură de respectul cuvenit. Stima trebuie să profiţi de timpii bun. nomiei naţionale, care lucrează inte a activităţii obşteşti a in­
maţi ca împreună cu membrii de partid rîndul femeilor, mobilizîndu-le în toa­ invitaţi. reciprocă este un fluid care circu­
să discute cu colectiviştii pentru a-i te acţiunile politice, economice, sociale, lă de la un grup de meseriaşi la Un sfert de oră dacă dă o ploaie, în producţie, academicieni, ca­ ginerilor şi tehnicienilor, con­
antrena în rezolvarea unor sarcini de iar cele mai active femei în producţie In prezent, tot ca urmare a muncii altul, de la un om la celălalt şi
şi tu munca obştească să fie pri­ politice desfăşurată de organizaţia noas­ cimentează şi mai trainic această gata, s-a dus ziua. c dre didactice din învăţăpiintul stituie expresia voinţei noastre,
interes obştesc. Aceasta ne-a ajutat mite în partid“. Pc lingă faptul tră, şi-au exprimat dorinţa de a intra familie mare şi unită. Există un
să atragem in raidul partidului pe cei că, atrase în activul fără de partid, în rîndul candidaţilor de partid co­ grup de oameni însă. despre care — Nu-l plouă, aud pe altul. Şi. ^ tehnic superior, cercetători, pro­ a tuturor cadrelor tehnice, de
mai buni colectivişti să creăm în satul au fost solicitate în rezolvarea multor lectiviştii Gheorgbe Gazan, Florica An- toţi ceilalfi vorbesc cu mai multă
nostru o organizaţie din ce în ce mai probleme, în faţa lor au fost expuse ghel, Victoria Moldovan şi alţii. Iată căldură. Sînt şoferii. Şi iată dc spre încredinţare, scoale din buzu- / iectanţi, activişti sindicali, con­ a ne ridica activitatea la înălţi­
puternică. Am făcut aceasta însă, mai conferinţe cu teme ca : „Drepturile şi dar, că atunci cîrtd se desfăşoară o te­ c e : condiţiile de lucru au cerut
mult pe seama primirii bărbaţilor. In îndatoririle membrilor şi candidaţilor meinică munca poiîtică în rîndul co­ la un moment dat cu volumul dc nur o ilustrată. ..Salutări dc pe li- 5 ducători ai unor mari întreprin­ mea măreţelor sarcini stabilite
nudul celor 26 membri şi candidaţi dc de partid“, „înaltul titlu de membru lectiviştilor, creşte numărul celor care transporturi să crească foarte mult.
partid, erau numai două tovarăşe. Dc de partid“, „Despre morala comunistă“ doresc să facă parte din marea fami­ Camioane nu pofi scoate aşa, bu­ torul. A id c timp frumos. E foar- j deri industriale, şantiere de de partid şi guvern.
aceea am început să antrenăm mai ctc. lie a comuniştilor, să participe cu ţoa­ lin d din palme. Exista o singură
lă forţa şi priceperea lor Ia întărirea soluţie: parcid existent dc auto­ le bine. „Cădem cu to(ii de acord t construcţii şi unităţi agricole (Ager preş).
multe femei în rezolvarea unor sarcini Totodată organizaţia de partid, pc economico-organizatorică a gospodăriei vehicule să asigure necesarul. Şo­
politice şi sociale. Sub îndrumarea lingă ¦'ă le-a mobilizat în lupta pentru colective. ferii au început să „tragă tare“. că... la marc nu c voie să plouă, a socialiste.
comitetului raional de partid am găsit întărirea economico-organizatorică a
formele potrivite pentru desfăşurarea G.A.G., Ie-a îndrumat şi spre participa­ Avînd la bază experienţa acumulată, ...Luna trecută şoferul utemist Mihai Popa se află la Eforie- i Consiliul s-a întrunit apoi in
rea Ia munca culturală şi în alte ac­ vom căuta ca şi în viitor să desfă­ Gheorghe Bobaru a fost chemat la
muncii politice in rîndul femeilor. A- ţiuni de interes comun. Astfel, tovarăşe şurăm o muncă din ce în ce mai bună conducere. Sud împreună cu soţia sa Maria, ţ prima sa şedinţă în care a fost
ceasta o confirmă, faptele, creşterea nu­ ca Eugenia Manoilă, Lina Zafiu, Ana peniru creşterea rîndurilor organizaţiei
mărului femeilor care cer acum să fie S. Gherman, Ana Olaru şi altele, au noastre de partid. Şi sîntem convinşi — Cine Ic-a învăţat pe dumnea­ şi ca muncitoare pe şantier. Mcş- / ales Biroul. Din Biroul Consi­
primite în partid. Tocmai despre fe­ devenit participante active în brigada că rezultatele vor fi tot mai frumoase, ta să procedezi aşa ? — a fost
lul în care s-a ocupat organizaţia noas- artistică de agitaţie sau în grupa sa­ pentru că în activitatea noastră vom fi întrebat cu asprime. ferul losif Barodi, este la băile g liului Naţional al Inginerilor şi
t'ă de primirea femeilor în raidurile nitară, care anul acesta s-a clasat pe ajutaţi de tovarăşii care ni se ală­
partidului, vreau să vorbesc in scrisoa­ locul întîî pe raion. tură, făcînd astfel să crească capaci­ — Da’ ce-am făcut ? „1 Mai“ Oradea. Alţi constructori / Tehnicienilor din R. P. Romină.
rea de faţă. tatea de muncă a organizaţiei. — A i o atitudine greşită fată
Dar, cea mai bună metodă folosită, de muncă. sini la T uşnad, la Eforie, la Că- 3 fac parte : Constantin Dincules-
De la început ţin să subliniez că o considerăm aceea că fiecărui candi­ IOAN URSU — Eu?
unul din factorii care au contribuit dat şi membru de partid î-a fost re­ secretarul organizaţiei de bază — Da, dumneata. Uite ce-am limăneşti : cu — preşedinte ; Constantin PENTRU 24 ORE
piuit la îmbunătăţirea muncii în rîndul partizată sarcina de a se ocupa de P.M.R. de la G.A.G. Cioara, aflat.
femeilor a fost constituirea gospodă­ Intr-o lună, Bobaru petrecuse Ilustratele cu salutări din sta- \ Atanasiu, Ştefan Bălan, Nico- Vreme nestabilă cu cerul mai mult
raionul Orăşfie cel pu\in 20 de zile şi nopţi la lae Murguleţ, Nicolae lonescu, noros ziua. Vor cădea ploi slabe lo­
tlunile de odihnă le găseşti lu lot \ Nicolae Şarpe şi Oliviu Rusu — cale însoţite de descărcări electrice.
Temperatura staţionară, ziua va fi cu­
pasul. Iar adresanţii“ la rîndul \ vicepreşedinţi : Constantin Ne- prinsă între 23 şi 28 grade, iar noap­
goiţă — secretar; Ion Avram, tea între 11 şi 16 grade. Vîntul va su­
lor au fost sau vor fi şi ei „expe- \ Nicolae Petrulian, Constanţa fla moderat cu intensificări temporare
din vest.
dilori“. Şi lot din staţiuni. Marca. Mihai Mihăiţă, Nicolae
Dumitrescu, Alexandru Constan­
Oameni minunafi tin, Remus Răduleţ, Vasile Bor­

încerc să-mi închipui coloana za. Ion Stoiculescu — membri. PENTRU URMĂTOARELE
constructorilor barajului în ziua ,
de 28 Altgsul. Vor raporta rea- j Intr-o atmosferă de mare în­ 3 ZILE
lizări însemnate, fără îndoială. Va
fi plăcut să-i priveşti, să Ic vezi sufleţire Conferinţa a adoptat Vreme schimbătoare cu cerul varia-
chipurile înnegrite de soare, bătu­ trimiterea unei telegrame Comi­ j bil. Temperatura în creştere uşoară.
te de vînlun, să Ic priveşti nuinile
care apasă comenzile macaralelor, \ mm mu
ţin slrîns ciocanul, toarnă betonul,
dislocă stîncile. Şi să vezi pe piep­
tul lor strălucind ordinele şi meda­

Furnaliştii, după un semestru de activitate volan. Chiar aşa. Cobora numai liile care Ic-sv fost acordate în ®
ca să mănînce. semn de preţuire pentru munca lor. id

— Şi cum făceai, frate ? Sint mulţi oameni decoraţi aici.
— Ei... Rîdc stînjenil. Inginerul şef Mircea Pelrulian,
— Cind dormeai ? mecanicii Dumitru Bulzan şi N i-

(Urmare din pag. l-a) tor declasatele şi au obţinut în­ lui de cost, capitole la care în — Hm, camionul se încarcă colae Bonis. artificierul N icolac 1
semnate economii la preţul de primul semestru au rămas de­ manual şi durează cum o jumă­ Barba, şoferul lacob Bach. zidarul
rea furnalului, de a respecta cost. ficitari. tate de oră... şi dormeam şi eu Samoilă llenig, dulgheri, belonişli. IJ
strict reţetele de dozare. Vorbind acolo, în cabina. mineri. poartă cu mîndrie ,.Ordi­
de acest lucru trebuie să amin­ Din semestrul al doilea al In concluzie putem spune că nul Muncii“ sau „Medalia Muncii“. 1_
tim că depăşirea de plan ar fi anului au trecut citeva zile. există toate condiţiile realizării II privesc. Un tînăr a cărui via­
fost cu circa 3000 tone mai Realizările obţinute de furna- angajamentelor luate. Indicii de tă s-a identificat pînă la conto­ „Avem oameni minimali. Vom Y
mare, dacă această cantitate lişti în această perioadă se în ­ utilizare pot fi în şi mai mare pire cu viata barajului pe care îl ridica ba'ajiă aşa cum am ridicai
nu s-ar fi pierdut în luna m ar­ scriu pe linia acelora din ulti­ măsură sporiţi, fonta poate fi ridică. Pe un alt coleg al său nu şi Sada V. Colectivul nostru este Ü
tie din cauză că fabrica de a- mele luni. La Hunedoara, bu­ mai bună şi mai ieftină. Se cere am reuşit să-l cunosc. Mi-a părut puternic sudat şi capabil dc- rea­
glomerare a livrat minereu cu năoară, pînă în ziua de 14, au doar o preocupare tot mai sus­ rău. Pe acest şofer fruntaş, cău­ lizări frumoase. Avem oameni mi­ t)
lin conţinut de calcar foarte fost produse peste plan aproape ţinută, punerea în valoare a tu­ tat dc miue. îl cheamă nici mai nunaţi,..“. Y
mare, lucru ce a determinat 1000 tone fontă, din care peste mult nici mai puţin decît Bacii.
grave perturbări In mersul fur­ 700 tone la secţia 1-a furnale. turor rezervelor existente, desfă­ Da. lacob Bacii. Şi este tot atit Am citat cuvintele tovarăşei Ana
nalelor. Indicii de utilizare sînt bineîn­ Daja, secretara organizaţiei de
ţeles ridicaţi. Realizări frumoa­ şurarea tot mai însufleţită a de popular la baraj cit şi gloria- partid de pc şantierul barajului.
întrecerii socialiste.

Realizări deosebite, aşa cum se s-au obţinut şi la Călan. r ~- «•01010000010*00:*

am arătat, au obţinut furnaliş- Aceasta dovedeşte că turna- U
tii din Călan. Sub îndrumarea liştii din regiune, învăţînd dih K
organizaţiei de partid, folosind lipsurile şi experienţa semestru­
tl
R o ad e! e a p l i c ă r i i r e g u l i l o r a g r o t e h n i c edin plin experienţa şi condiţiile lui I, sint hotărîţi să facă totul
create încă din anul trecut, ei pentru a-şi realiza angajamen­ S-
au desfăşurat cu m ultă însufle­ tele. In acest scop mai sînt ne­ A intrat în obişnuinţa noastră, a renul destinat sfeclei de zahăr l-am la buchetat, s-a făcut răritul plan­
ţire întrecerea socialistă, au cesare anumite măsuri. Vorbind colectiviştilor din Cistei, ca în fie­ stabilit pe una din parcelele culti­ telor la 15—20 cm. pe rînd, iar
aplicat noi şi noi măsuri tehni- de secţiile de furnale ale combi­ care an să cultivăm pe mari supra­ vate în anul trecut cu secară, plantă după rărit, la aproximativ 5-6 zile
co-organizatorice. Amintim din­ natului hunedorean subliniem feţe sfeclă de zahăr destinată indus­ bună premergătoare sfeclei. în toam­ s-a aplicat cea de a treia praştia me­
tre acestea epurarea suplimen­ necesitatea intensificării activi­ trializării. Cultivăm această plantă nă, lotul a fost arat ia adîncimea dc canică. Trebuie să subliniez că la exe­
tară a gazului de furnal, orga­ tăţii de ridicare a calificării ca ­ pentru că în toţi anii ea a adus gos­ 35 cm. Arătura a rămas pînă în cutarea tuturor acestor lucrări s-a ur­
nizarea exemplară a muncii la drelor1, ridicării intensităţii de podăriei importante venituri băneşti. primăvară negrăpaîă pentru ca ză­ mărit ca ele să fie de cea mai bună
sectorul de întreţinere, utiliza­ ardere, punerii la punct a pro­ In anul 1360, bunăoară, am cultivat pada căzută printre brazde să rămî- calitate, cunoscind că de acest iucru
rea aburului în aerul insuflat, blemelor de întreţinere, în spe­ sfeclă de zahăr pe 25 ha. Produc­ nă pînă lîrziu primăvara pentru a depinde in mare măsură soarta re­
ridicarea nivelului de calificare cial la secţia l-a. ţia realizată a fost bună (cca. 30.000 menţine solul umed. O dată cu ară­ coltei.

kg. la ha.), deşi condiţiile de climă
n-au fost îndeajuns dc favorabile
acestei culturi. Livrînd-o unităţii cu
care am încheiat contractul, noi am
al oamenilor etc. Concomitent
cu sporirea indicilor de utili-

<LA L O Z IN P L I Czare, furnaliştii au redus simţi­
O atenţie deosebită va trebui tura, pc o parte din suprafaţă am Aplicînd la timpul optim toate lu­
să acorde furnaliştii hunedoreui aplicat îngrăşăminte organice. Pe res­ crările dc întreţinere, am creat con­
reducerii declasatelor, a preţu­ tul suprafeţei, în prima jumătate a diţii din cele mai bune ca plantele
lunii martie, am aplicat îngrăşămin­ să se dezvolte viguros, să formeze

--m- încasat aproape 200.000 lei ia care te chimice (cîte 150—200 kg. super- rădăcini bine dezvoltate. ta afară de seriile obişnuite cu cîştiguri în
s-au mai adăugat aproape 3.000 kg. Dar noi nu ne-am mulţumit cu atît. ^ bani, serii speciale cu cîşfiguri în obieefe şi bani.
Călători şi... călători zahăr şi însemnate cantităţi de bor­ D in e x p e rie n ţa
hot pe care ic am folosit în hrana G. A. C. fru n taşe La sfîrşitul lunii iunie, cînd am ob­ ta medie fiecare serie specială conţine :
animalelor. servat că au început să apară din
nou buruieni, am mai aplicat o pra- 7 .0 0 0 obiecte din care :
Veniturile mari realizate şi price­ şilă manuală. Credem că de alta nu

Caniculă. Şi parcă in tren staţie unii călători coboară, ) perea colectiviştilor noştri în obţine­ fosfat şi sare potasică la ha.). La 1 va mai fi nevoie întrucît vegetaţia sfe­ 1 autoturism „ M Q S K V IC I“
e şi mai cală. Cei mari (adi­ alţii urcă. rea dc recolte sporite ne-au determi­ aprilie, s-a executat o nouă arătură clei nu va mai putea fi oprită ele 15 motociclete, motorete şi scutere,;
că oamenii maturi ce călăto­ Â nat ca anul acesta să extindem la la 10—15 cm. după care terenul a buruienile care ar mai putea even­ | biciclete, televizoare, aparate de radio, fri­
resc), suportă mai uşor căl­ 30 ha. suprafaţa cultivată cu această lost grăpat. tual apare. gidere, aragaze, maşini de cusut şi a!te<
dura, ies la geamuri. Dar La Subcetate, ca de obicei. \ plantă. Producţia evaluată va fi, dacă numeroase cîştiguri în valoare totală de;
vezi că în mai toate trenurile e mai mare aglomeraţie. Unii \ ţinem seama dc stadiul actual de ve­ Solul fiind astfel bine pregătit, la N-aş vrea să trec cu vederea peste
călători îşi caută un loc pe S getaţie al sfeclei, mult superioară ce­ numai o zi după grăpare s-a trecut o problemă deosebit dc importantă de 3.®®0.000 Iei
bancă, dar se resemnează cu- $ lei planificate. Peste 40.000 kg. la ha. ia msămînţarea sfeclei. Semănatul l-am care a depins în mare măsură exe­
găseşti şi copii de diferite rină căci e aglomeraţie. O iăcut cu semănătoarea la distanţa dc cutarea în bune condiţiuni a tuturor NU U IT A Ţ I !
vîrste, care călătoresc cu pă­ voce însă a făcut ca mulţi Iată pc scurt cum am muncit, noi 50 cm. între rînditri. lucrărilor la cultura sfeclei. Este vor­
rinţii lor. Micuţii de ei, de- dintre călători să scoată ca- \ în acest an pentru obţinerea unei ase­ be de organizarea muncii. In această La loz ie pile p etefl cîştiga
ubia apucă să se mat răco­ pul afară pe culoar. menea producţii. Ţinînd seama dc in­ N-a trecut nici măcar o Jună şi privinţă consiliul dc conducere a pro­ ©ffeneete şi barai.
ţ dicaţiile inginerului agronom din gos­ piantele au început să răsară. La două cedat potrivit indicaţiilor Consfătuirii
rească un pic căci căldura de — Copiii mici n-au bilet, $ podărie, am respectat cu striclcţe în­ zile după răsărire s-a executat prima pe ţară a ţăranilor colectivişti. Supra-
peste zi i-a inmuit de-a bi- de-aia trebuie să-i ţină mâsa i tregul complex de reguli agrotehnice, praşiiă (oarbă), printre rin duri, iar laţa cultivată cu sfeclă, ca de altfel
nelea. Atunci ii vezi, cit sînt în braţe. Eu am bilet şi vreau j începînd de la alegerea terenului şi după alte 10 zile cea de-a doua ş‘ cu alte culturi prăşitoare, a fost
de mici, cum se mai întind.. să stau jos l spuse cu o voce \ pînă acum cîntl am executat ultima praşiiă, cînd am făcut şi bucbctatul. repartizată în proporţii egale tuturor
Văzindu-i în ast­ lucrare dc întreţinere a culturii. Te­ După mai puţin de o săptămînă dc celor 3 brigăzi dc cîmp aplicîndu-se
fel de situaţii ? aspră un Iun- J sistemul de retribuire suplimentară
— gan LZ a 3 0 _ 3 5 pe brigăzi. în raport cu producţia
obţinută, 40 la sută clin depăşirea
ai un sentiment A I I T D D ! NI de ani. Unul f planificată revenind în bani ca retri­
buţie suplimentară brigăzilor. In felul
deosebit şi ja­ "***“ “ “ de alături i-a ) acesta a crescut cointeresarea colec­
tiviştilor la obţinerea unei producţii
ră să vrei pe colţul gurii ţinut isonul. Cîţiva insă i-au { cit mai ridicate.
iţi apare un zimbet. E ca şi zis-o de la obraz.
{ Aminteam la început că după eva­
cum ai ura micului călător: — Nu vezi că-s nişte copi- J luările făcute dc specialişti, producţia
somn uşor! ce o vom obţine anul acesta va de­ UNIUNEA RE6 I0 NÂLA Â COOPERATIVELOR
laşi şi-au adormit! ? ş păşi 40.000 kg. la hectar, /'ceasta
Dar în tren sint oameni di­ Lunganul se incăpăţină in ) înseamnă că gospodăria rra livra uni­
feriţi ca virstă şi din păcate ideia lui şi ca argument adu- i tăţii cu caic a încheiat contract cel MEŞTEŞUGĂREŞTI DEVA
puţin 120 vagoane de sfeclă, reali- 5> »
şi ca obiceiuri, oameni care cea faptul că organele C.F.R. j zînd un venit dc peste 400.000 lei.
In plus, va mai primi circa 6.000 kg. Strada Aurel Viaicu nr. 1
prin comportarea lor te fac nu au mai rezervat compar- i zahăr şi însemnate cantităţi de tăieţei
să roşeşti, deşi poate nu-l timente pentru „mamă şi co- jt de sfeclă, furaj preţios pentru anima­
cunoşti. lele gospodăriei.
pil“. (Ce păcat!). Intrigaţi, t a is g a fe a z ă d e ase s e n ţa
...Joi 12 iulie. Trenul per­ cîţiva din jur i-au atras aten- ^ Răii zarea unor asemenea venituri ara p©$tnMBMe v aearate:
sonal nr. 2357 din direcţia ţia lui Victor Fetea, cel cu J va permite gospodăriei să-şi sporeas­
Craiova spre Simeria e aglo­ „i ă e e a A m aflat apoi că L că şi mai mult fondul de bază, să « irci revizori coRioOiii
se întărească continuu din punct de
merat. In ultimul vagon de Victor Petea c de loc din sa- $ vedere economic şi organizatoric, şi,
în aceiaşi timp, să împartă colecti­
clasa a II-a, într-un compar­ tul Balomir, raionul Haţeg şi <t viştilor la ziua-muncă importante
sume -dc bani.
timent, printre călători, o fa ­ lucrează la uzina „Victoria“ t
IA COB D O BÎRTĂ
milie cu trei copii. Sint de Călan, la secţia turnătorie l brigadier dc cîmp la G.A.C. din ®iis fchfflEdan în ramara piele-
îicăiiâiiiiie
virstă apropiată şi cel mai veche. * Cistei

marc nu pare să fi depăşit Face zilnic naveta şi de tj @isi tehnician consfrncfii
trei ani. A urcat în tren de obicei are asemenea atitudini. \
pe lingă Craiova. La ora cină Tocmai dc aceea, i-ar trebui ţ Cei interesaţi se vor adresa serviciului
a plecat din Petroşani (18,51) o lecţie de bună cuviinţă. Şi ţ cadre şi învăţămînt din cadrul U. R.C.M.
vremea s-a mai răcorit şi m i­
cuţii călători s-au întins pe comitetul sindicatului de la ţ
bancă. Nimeni nu-i deranjea­
ză. Că ăi orii de pe culoar ii secţie ar fi cel mai indicat ţ

să i-o facă.

privesc cu drag. In fiecare V. FU R 1R ^ IN FOTO : şeful 'dc brigddn Ia cob Dobîrla fi colectivista Roznlia
Domşa conlrolînd studiul de vegetaţie al sfeclei de zahăr.
X. «w ^ %i. V*.***.'*^«*