Page 49 - 1962-07

P R O L E T A R I D IN TO A TE Ţ A R I LE. T lN IŢ I-V Ă
mul socialismului
Anul XIV. Nr. 2351
Ce propunefî pentru fmbunăfăflrea
califăfii metalului
De mai bine de un an de zile
la Combinatul siderurgic din
Hunedoara şi uzina „Victoria“
din Gălan aprecierea activităţii
unui colectiv se tace nu atlt
după realizările cantitative cit
mai ales după cele calitative.
Dacă o echipă de oţelari, de
pildă, a dat, să zicem, 100 tone
oţel peste plan într-o lună, de­
păşind totodată procentul admis
de rebut, ea nu este cotată ca o
echipă fruntaşă. Dimpotrivă.
Acest nou fel de a privi lucru­
rile, rod al unei susţinute acti­
vităţi desfăşurate de organiza­
ţiile de partid, ca şi munca de
zi cu zi a îurnaliştilor, oţelari-
lor, laminatorilor, turnătorilor,
a avut darul să ducă la îmbună­
tăţirea simţitoare a calităţii
metalului. Desîăşurînd atit in
anul trecut cit şi în anul acesta
întrecerea pe baza Directivelor
C.C. al P.M.R. din 1961 cu pri­
vire la criteriile principale ale
întrecerii socialiste, siderurgiştii
au reuşit să reducă simţitor pro­
centul de rebuturi şi declasate,
să mărească ponderea oţelurilor
cu caracteristici superioare în
producţia totală etc.
La C.S. Hunedoara spre exem­
plu rebutul total a scăzut de
la 3,70 la sută cit a fost în 1959,
la circa 2,15 la sută în acest
a n ; în aceeaşi perioadă volu­
mul producţiei de oţeluri cal­
mate şi aliate elaborate la oţe-
lăriile Martin nr. 1 şi electrică
a crescut de la 30 la sută Ia
circa 45 la s u tă ; au fost asi­
milate noi mărci de oţeluri şi
profile de laminate, cum ar fi
oţeluri de înlocuire pentru ţevi,
pentru axe U.I.C., oţeluri pentru
tablă de ambutisare, pentru sape
cu role, arbori cotiţi, profile
economice, profile pentru ar­
mături de mină tip clopot, a
fost extinsă Ia un. foarte mare
număr de profile laminarea la
toleranţe negative. De mai bine
de un an de zile combinatul n-a
primit reclamaţii pentru ames­
tecuri de material. La Călan du­
rabilitatea lingotierelor este tot
mad mai'©/ fonta produsă are tot
mai puţine declasate.
Succesele obţinute de siderur-
gişti în îmbunătăţirea calităţii
producţiei, în ridicarea presti­
giului „mărcii fabricii“ sînt ro­
dul unor măsuri de mare efi­
cacitate, conducerii tot mai ca­
lificate a proceselor tehnologice,
îmbunătăţirii acestora, introdu­
cerii cu curaj a tehnicii noi,
sînt rodul unei intense munci
=fi2=
Locuinţe pentru mineri
De curînd, constructorii şan­
tierului nr. 9 Petroşani, care
construiesc noul cartier Live-
zeni, au trăit un eveniment
deosebit: a fost dat in folosin­
ţă cel de-all.000-lea apartament.
-SSL
Fier vechi, pentru otel nou
Ir:că dc la începutul anului, sub în ­ Pînă ia sfîrşitul semestrului I tinerii
drumarea organizaţiilor U.T.M., în ex­
ploatările miniere şi celelalte între­
prinderi din Vaiea Jiului, tinerii au or­ vecin
ganizat acţiuni de colectarea fierului
vechi. Iri cadrul aceslor acţiuni tinerii vechi au fost colectate de tinerii de
s-au angajat să colecteze în întregul
an o cantitate de 2.800 tone fier vechi.
t a Uzinele metalurgice din Cu gir, brigada condusă de tov. Mihai Petru, de la secţia mecanic şef, se
bucură de multă apreciere. Aceasta şi datorită faptului că-şi dcpăşeşle cu regularitate sarcinile de plan şi dă
produse de bună calitate.
Fotografia noastră îl prezintă pe t'ov. Mihai Petru dînd explicaţii oamenilor din brigadă despre felul cum
trebuie asamblat lin subansamblu la maşina de rectificat interior.
Marţi 17 iulie 1962
politice desfăşurate de organi­
zaţiile de partid în rîndul mun­
citorilor, tehnicienilor şi ingine­
rilor din secţii.
Pentru îmbunătăţirea proprie­
tăţilor fizico-mecanice şi a struc­
turii metalului, spre exemplu,
la C.S. Hunedoara au fost revi­
zuite şi completate instrucţiu­
nile tehnologice; pentru îmbu­
nătăţirea suprafeţelor lingouri-
lor şi laminatelor a fost pusă
în funcţiune o staţie de deca-
pare chimică, s-a trecut la în­
locuirea treptată a metodei de
curăţire prin pistolare, cu cea
prin polizare, a fost mărită ca­
pacitatea strungurilor de deco-
jir e ; în vederea lichidării sur­
selor de amestec de material,
cauză a multor reclamaţii de la
beneficiari, s-a interzis lamina­
rea fracţionată a şarjelor, a fost
extins sistemul de marcare au­
tomată la cald, s-au introdus
dispozitive optice şi acustice de
avertizare a schimbării numă­
rului şarjei in curs de laminare
etc.
Pentru diminuarea rebuturi­
lor reclamate de beneficiari a
fost reorganizat serviciul C.T.C.,
s-a întărit simţitor exigenţa
controlorilor calităţii.
Alte şi alte măsuri, printre
care întărirea colaborării cu be­
neficiarii, stimularea fruntaşi­
lor calităţii, introducerea unui
regulament de decontare valo­
rică în funcţie de calitate între
secţiile de oţelării şi furnale, au
determinat o continuă îmbună­
tăţire a calităţii metalului.
Cu toate acestea, posibilită­
ţile de îmbunătăţire , a calităţii
fontei," oţelului, laminatelor, nu
sînt nici pe departe epuizate.
Despre acest lucru vorbeşte va­
riaţia mare a rebutului de la un
schimb la altul, de la o lună la
alta, abaterile de la procesele
tehnologice, de la disciplina
m uncii; se mai primesc recla­
maţii de la beneficiari, la O.S.M.
nr. I a C.S. Hunedoara rebutul
în ultimele două luni a depăşit
admisul, de asemenea declasa­
tele la furnale, oţelării hunedo-
reni mai au obiecţii asupra ca­
lităţii lingotierelor fabricate la
Călan. In vederea ridicării pe o
treaptă mai înaltă a nivelului
Acum aici se lucrează din plin
la alte 20 blocuri cu un total
de 620 apartamente. Pir.ă la
sfîrşitul anului peste 300 apar­
tamente din totalul acestora,
vor fi date în folosinţă mineri­
lor.
din Va'ea Jiului au colectat şi predat
t.C.M. ului cantitatea dc 1420 tone fier
Cele mai însemnate cantităţi de fier
la U.R.U.M.P., I.U.T. Livezeni şi E.AL
Lupeni.
calitativ ai produselor siderur­
gice se impune luarea a noi şi
noi măsuri, ridicarea pe o treap­
tă superioară a întrecerii socia­
liste, antrenarea fiecărui mun­
citor, tehnician şi inginer în
acţiunea de descoperire şi pu­
nere in valoare a noi rezerve
interne.
La Combinatul siderurgic din
Hunedoara, de pildă, e necesar
să se ia măsuri pentru intensi­
ficarea curăţirii suprafeţelor la­
minatelor cu condiţii speciale
de prelucrare, a căror curăţire
prin pistolare nu e posibilă.
Sînt necesare măsuri pentru îm­
bunătăţirea structurii capului
lingourilor pentru eliminarea
retasuriior şi spongiozităţilor.
Pentru eliminarea incluziunilor
macroscopice, sursă principală
de rebuturi la beneficiari, va
trebui acordată mai multă aten­
ţie Ia elaborare, turnare, la
pregătirea trenurilor de tur.
nare, eliminîndu-se astfel sur­
sele de impurificare a metalu­
lui. O atenţie mai mare va tre­
bui să acorde siderurgiştii co­
laborării cu beneficiarii.
Organizaţiile de partid au da­
toria să îndrume cu mai multă
perseverenţă conducerile tehni-
co-administrative, organizaţiile
de sindicat, in luarea de noi
măsuri tehnice şi organizatorice,
in intensificarea întrecerii so­
cialiste, să determine un curent
de opinie în favoarea descoperi­
rii de noi rezerve pentru îmbu­
nătăţirea calităţii metalului.
E ştiut, asemenea rezerve
există. De-a lungul întregului
flux tehnologic unic al combi­
natului hunedorean, incepînd cu
cocseria şi aglomeratorul şi
sfîrşind cu laminorul de 650
mm., la fiecare secţie, loc de
muncă, se găsesc posibilităţi
care, ducă ar fi puse în va­
loare, ar duce la. reducerea re­
buturilor, a declasatelor, la" Îm­
bunătăţirea proceselor tehnolo­
gice.
'k
In dorinţa de a sprijini efor­
turile siderurgiştîlor din Hune­
doara şi Căîan ziadul nostru
deschide in coloanele sale, prin
materialul de faţă, o rubrică de
discuţii pe tema rezervelor exis­
tente şi încă nevalorjficate de
îmbunătăţire a calităţii produc­
ţiei şi invită cadrele de condu­
cere ale celor două Unităţi, in­
ginerii, tehnicienii, maiştrii,
muncitorii, activiştii de partid,
sindicat şi U.T.M. să participe
Ia această discuţie, să vină cu
propuneri de măsuri pentru îm­
bunătăţirea pe mai departe a
calităţii produselor siderurgice.
Qfef eBecfric peste
La sfîrşitul primului semestru, co­
lectivul oţelăriei electrice din Com­
binatul siderurgic Hunedoara raporta
elaborarea a 650 tone oţel peste plan
şi reducerea rebutului sub admis cu
peste 40 la sută.
r!BB5
Intrecer ea constructorilor
Pentru a da înainte de termen in
funcţiune termocentrala din Călan,
constructorii siderurgiştl desfăşoară cu
tot mai multă însufleţire întrecerea
socialistă. Pînă în prezent ei au exe­
cutat, printre altele, reţelele de con­
Dinir-un noian de fapte
4 pagini 20 bani
Adrian Andriţoaie este macaragiu p« o maşină de şarjare Ia oţelăria Martin
nr. 2 a Combinatului siderurgic Hunedoara. Deservind cuploarele nr. 1 şi 2
el se achită cu conştiinciozitate de sarcinile ce-i revin.
ŞTIRILE ZILEI
Zi de odihnă pentru
mineri
Comitetul sindicatului de la E. M.
1 eline cu sprijinul conducerii exploa­
tării a organizat prin clubul muncito­
resc din localitate o zi de odihnă pen­
tru mineri la iiaţâuhea ţjmnco-dmri-
terică Geoagiu-băi din regiunea noa­
stră.
Orchestra de muzică populară şi
uşoară a clubului din Tcliuc a con­
certat cu arest prilej pentru minerii
veniţi în excursie
Printre cei • 172 dc mineri fruntaşi,
care au participat cu familiile lor le
această. zi de odihnă au fost şi tova­
răşii Vasile Anloce. şef dc brigadă la
sectorul. II. Nicolac. Gnvriluţ şef de
schimb la acelaşi sector. mecanicul
excavatorii Inan 7 raşca, care lucrea­
ză pe un excavator sovietic de mare
randament şi alţii.
M. ZAVOIAWU
corespondent
însufleţiţi de aceste succese ei au
desfăşurat in zilele acestei luni o în­
trecere şi mai însufleţită. Uespectînd
întocmai procesul tehnologic, în aceas­
tă lună • ei au mai produs in afara
sarcinilor dc plan, pesle 100 tone oţel.
' duete de aer şi gaz de furnal, ca şl
construcţia metalică dc susţinere a
conductelor. Aceasta din urmă, dato­
rită bunei organizări a muncii de că­
tre maistrul Constantin Ba/.ăverdc,
este executată în proporţie de 75 la
sută.
Pînă la 27 iulie e prevăzut a se
termina montarea tuturor conductelor
de 'aer şi gaz precum şi încercarea
lor sub presiune.
FUR NALISTUL
Acum o clipă părea uriaş. Se re­
vărsa fonta. Focul îl crescuse, in-
mulţîndu-l încă o dată cu el însuşi.
A trecut, s-a revărsat fonta.
Eram în acelaşi lo c : platforma
furnalului 5. Rinele fumegau acum,
stinse. Timpul păru că-şi reia res­
piraţia, undeva, la un pas de furna-
lişti. Şi omul se apropie, ştergin-
dti-şi încet fruntea, palmele asudate,
cu un zâmbet marc şi sfios, adunat
în ochii albaştri. Şi-a dat şapca pe
ceafă, şi-a îndreptat umerii, l-am
văzul abia alunei statura mijlocie,
obişnuită şi mi s-a părut o nepo­
trivire intre aceea crescută de foc,
in închipuirea mea, şi cea reală.
...Astăzi, .9 iulie, Nicolae Covaliu,
şeful echipei de topitori dc la furna­
lul 5 a dat, a cita şarjă de fontă,
in 9 ani, de când e la Hunedoara ?
Nu Ic mai ţine minte. Focul parc
că purifică, timpul, vîrslcle. Rărnînc
numai esenţialul. Şi în biografia lui
Nicolae Covaliu îşi au locul cîleva
- 'W 'w ZW sy W V/W 'v
o Sport (pag. 2-a) ;
o „Zece ani de muncă în
colectiv“ (pag. 2-a) ;
o Buna deservire a popu­
laţiei — o preocupare de sea­
mă (ipag. o-a) ;
o Neocolonial!sinul american
in Fiiipine (pag. 3-a) ;
» O forţă uriaşă (pag. 4-a).
Curs efe spedaSsxere
Ieri dimineaţă a avut loc în comu­
na Geoagin deschiderea cursului de
specializare pentru cadrele didactice
din mediul rural care predau obiec-
,, , 1' * , la S.M.T., iar secara de pe cele , 10
Cei peste 150 de profesori şi în­
văţători din regiune care vor urma
timp de o lună de zile acest curs
vor 'audia prelegerile specialiştilor din
cadrul staţiunii experimentale horticole
din Geoagiu şi vor participa la lu­
crări practice.
C. DUMITRII!
corespondent
Pentru a realiza producţii cit mai mari de legume la hectar, pe lingă lucrările do întreţinere, colec­
tiviştii din satul Miceşli, raionul Alba, acordă o atenţie deosebită aplicării îngrăşămintelor fnzialr
In foto: O echipă dc colectiviste aplicînd superfosfat la cultura ardeiului.
evenimente esenţiale: Anul 1911)
rând el. băiat sărac din Moldova, u
luat culca pribegiei, să-şi cîştigc pli­
nea ; timpul cirul în urma armatei,
rămâne să lucreze lu Hunedoara —
pe atunci, ţine minte, se ridica
furnalul lor, f uruiţiui nr. 5. hi 10
august 1950 avea să intre în func­
ţiune. De munci lucrează şi tov. C<>-
valiu aici.
Apoi, anii in care i s-ait născut
copiii şi aceia când combinatului i
s-au adăugat, rînd pe riad, alţi
uriaşi: oţelăria nouă, bltmingul,
furnalul mare...
Şi, o intimplarc care-şi are rostul
ci în viaţa lui zV. Covaliu : Odată,
lipsind primul topitor din schimb,
a trebuii să manevreze el, ajutorul
de topitor descărcarea şarjei şi astu­
parea fin naiului. Atunci avusese
em oţii: gînditl. că ar ţintea da
greş, că n-are să fie în stare să
mânuiască maşina aceea complica-
Paşii te !!ol (nuia pe şantierul moment dat, în desfăşurarea lucră- p
de construcţie a noii lubrici dc rilor, s-au ivii greutăţi. In timp e
aglomerare din Hunedoara ore în ce se săpa. şuvoaie de apă nu ţîş- ^
şir. Ai ce vedea. La fiecare loc nil din adâncul pământului şi au ^
dc muncă afli lucruri importan­ inundat lotul. îndată ce s-a oh- $
te. Inginerii şi maiştrii de aici îţi servul, acest lucru, in ajutorul con- $
vorbesc despre ritmul intens dc lu­ struclorilor dc aici au venit alţi $
cru, despre zeci de oameni care muncitori, dc la un uit lot de con- ^
de la o :i la alta, în întrecere cu strueţâi si împreună au deschis ^
propriile lor rea­ drum apelor, au ^
lizări, obţin noi şi însemnări executat lucrările }
deosebite succese necesare dc cana­
în executarea lu­ de pe şantierul lizare. A fost o
crărilor. Din no­ fabricii muncă grea dar
ianul de fapte, din folositoare. Munci­
cele povestite aici, de aglomerare
torii de pe acest
mi-am notat cu şantier fac acum
prilejul .vizitării acestui şantier pregătiri pentru a ridica cea mai
doar cîleva. înaltă construcţie a Hunedoarei:
La traveea tir. 1-2 a corpului coşul de fum al fabricii de aglo­
principal ui noii fabrici dc aglo­ merare, care va ajunge la HO de
merare, lucrurile sînt încă în „faşă . metri. In executarea acestor lu­
Doar dc cîleva zile s-uu început cruri s-au evidenţiat mulţime de
cxcavaţiilc şi turnarea bctoanelor. oameni. Am reţinut însă numele
La turnarea pintenilor nr. 3-7 ale cîtorva dulgheri, fierari betonişti,
acestei travee, în zilele de 7 şi 9 zidari ele., care şi-au adus un marc
iulie, planul prevăzut a fost depă­ aport în desfăşurarea construcţiei
şit cu p a te 20 la sută. La staţia noii fabrici dc aglomerare. Prin­
dc transbordate nr. (>, turnarea ca­ tre aceştia sc află Pruncise Laszlo
drului dc la cota + 7 + 15 s-a cu întreaga sa brigadă de dulgheri,
realizat în trei zile şi jumătate în Nicolac Lupii, Mihai Borzan, Ma­
loc de 5 zile cît iniţial prevedea tei Dionisie şi Dumitru Gologan.
graficul dc lucru. Ritm intens de Noua fabrică de aglomerare este
muncă sc constată şi în executarea una dintre lucrările importante ale
lucrărilor dc la tunelul benzii Hunedoarei. Oamenii, înţelcgînd
transportoare care face legătura necesitatea dc a executa lucrările ^
intre silozul dc dozare şi staţia 'de intr-un termen scurt, şi-au mobi­
amestec primar. In cursul acestei lizat si-si mobilizează toate forţele
luni au fost turnaţi aproape in fie­ în acest scop. Desigur că şi succe­
care zi peste plan zeci dc m.c. sele obţinute de ei vor fi din ce
dc beton.
in ce mai valoroase, noianul de
Unul dintre maiştri ne-a vorbit
cu mare entuziasm despre munca fapte se va îmbogăţi neîncetat. Des­
constructorilor care lucrează la
fundaţia corpului central. La un pre ele vom mai scrie...
GH. CĂLINESCU
Cía to a te f o r ţe te Ia g»ec<slÉaá&Bl
iîea'ealeior p ăio ase
Muncesc de z o r Fruntaşi la recoltatul griului cn
combina sînt mecanizatorii Şiinion
Colectiviştii din satul Vinerea, ra­ Bobotea şi Vasile Scurca, care zilnic
ionul Orăştie, s-au pregătit temeinic recoltează pesle 12,5 tone.
pentru strîngerea la timp şi fără pier­
deri a recoltei de paioasc. Urmărind G. MIRQEA .
îndeaproape stadiul de vegetaţie al
culturii dc păiOase, de îndată ce aces­ corespondent
tea au ajuns la coacere s-a început
recoltatul cu combinele şi manual. In După păroase cultivă
telul, acesta pînă acum colectiviştii din porumb şi sorg
Vinerea au terminat recoltatul orzu­ în cultură dublă
lui cu ajutorul celor trei combine dc
In aceste zile, după ce au terminat
ha. .a fost strînsă manual. In aceste recoltatul orzului, colectiviştii din satul
zile s-a început .şi recoltatul griului Şibot, raionul Orăştie, au început
de pe tarlalele unde acesta a ajuns la strinsul griului dc pe cele 314 ha. cui-
coacere. Pînă în prezent s-a strins tivate cu această plantă. Gu ajutorul
griul diu soiul Ponka pentru sămînţă a 4 combine de la S.ALT.-nl din Orâş-
dc pe o suprafaţă de peste 40 ’ha., ob- tic, colectiviştii au recoltat în primele
ţinîndu-se o producţie medie dc 2.800 zile griul dc pe: mai mult de 30 ha.
-kg: fa- Ira. V*' - ' Niit.'iâ’.i.- - ^ ‘şi xtr --, Printre mecanizatorii evidenţiaţi la
'strmsffi'griului cu combina se numără
' Concomitent cu recoltatul o parte Gheorghe Tipuriţă şi Ilie Daju.
din forţele' dc muncă au fosl mobili­ Paralel cu lucrările de recoltare sc
zate la eliberarea terenului de paie, strîng şi se transportă paiele de pe
cîitip în vederea executării arăturilor
ceea ce a permis mecanizatorilor să şi însămînţării a 60 ha. cn porumb
pentru siloz şi a 20 ha. cu sorg în
execute imediat arăturile de vară .şi cultură dublă.
să ireacă la insărnînţatul porumbului Ii. DUMITRU
pentru siloz în cultură dublă (pînă corespondent
acum au fost semănate cu porumb 14
ha.)'.
tă, i-a trecut, o clipă prin minte, dar lişlii au realizat în trimestrul II o
a fost încurajat de toţi tovarăşii creştere de peste 42 la sută faţă de
lui, şi a căpătat siguranţă. Senti­ realizările anului 1959.
mentul acela dc încredere iu tine
însuţi, simţind încrederea tovarăşilor Cum a contribuit echipa lui N i­
sui dc lucru, l-a avut de atunci, dc colae Covaliu la realizarea acestui
nenumărate ori. angajament al întregului sector ?
In 1901, devine membru de partid, Iată cîleva succese ale lo r : pe
an care încununează alţi uni dc luna iunie, echipa sa a clal 350 tone
muncă şi strădanii, perspective şi fontă peste plan, faţă dc angaja­
răspunderi dc viilor. De acum il mentul iniţial de a-l depăşi cu 123
preocupă nu numai munca sa, pro­ dc tone; între 1-5 iulie echipa sa
pria sa calificare, ci şi aceea a echi­ a avut zero declasate la fontă.
pei pe care o conduce.
...Nicolae Covaliu şi schimbul său
Despre sectorul furnale se spun pregătesc acum o nouă şarjă, lată-l,
numai lucruri bune în combinat. Cu s-a depărtat de mine — şi din nou
cîleva zile în urmă. furnalele Hu­ c uriaş, înconjurul dc flăcări, în vu­
nedoarei au primit diploma şi stea­ ietul mare a! fontei care fierbe.
gul de fruntaşe pe ramură, de pro­ Dar acum nu mu mai miră dimen­
ducţie. Este pomenit dc asemenea, siunea pe care i-o du focul, faţă
de cea reală, pentru că nu există
angajamentul jurnaliştilor de a spori nici o nepotrivire: pe Nicolac Co­
indicii dc utilizare a agregatelor, valiu l-au crescut aceste eforturi,
conform Directivelor Congresului al munca sa.
Ill-lea al P.M.R. — şi iată că furna- F. IILBU
'’Wv_O-J