Page 5 - 1962-07
P. 5

HunedoAt'U-^^.V

                                                                                                       7 & Ó L W A R T V IN T'ÓATÜ Ţ Ă R I T7. VN 1Ţ1-VĂ

Anul XIV. Nr. 2340                             Miercuri 4 iulie 1962                                                                 4 pagini 20 bani                             Vedere parţială a
                                                                                                                                                                                impunătorului club
                                                                                                                                                                                muncitoresc al sin­

                                                                                                                                                                                dicatelor din oraşul

                                                                                                                                                                                metalurgişlilor din
                                                                                                                                                                                Cugir.

Cu e forţele la recoltatul                                                                            L a s fîrş it                  m MĂRUL DL AZI:

cerealelor paioase                                                                      de sem estru                                   o Executarea lucrărilor agri­
                                                                                                                                     cole de vară. (Comunicatul In­
                                                                                       Sfafia Si mersa— călători
                                                                                                                                     stitutului central de cercetări

     In cele mai multe unităţi agricole socialiste din regiunea                           Muncitorii şi tehnicienii staţiei Si-      agricole).       (pag. 2-a)
noastră, orzul şi griul au intrat în pîrg sau chiar s-au copt.                         mcria-căiâtori au îndeplinit cu 3 .zile
A început campania pentru strîngerea recoltei la timp şi fără                          înainte de termen planul de producţie         o Informaţii de partid
pierderi. Colectiviştii, lucrătorii din gospodăriile agricole de                       pe primul semestru al anului.
stat şi mecanizatorii se străduiesc ca din primele zile să                                                                                            (pag. 3-a)
muncească cu spor, să scurteze cit mai mult perioada strin-                              Desfăşurări o muncă susţinută ei au
                                                                                       reuşit să depăşească planul la tone           « De peste hotare
                                                                                                                                                                (pag. 4-a)

gerii recoltei de pe cimp.                                                             expediate cu 7,79 la sută, să reducă

La G.A.S. din B îrc e a                                                                staţionarea vagoanelor cu 1,13 Ia sută        ÎNSEMNĂRI de reporter                                                                      S ă realizăm şi s ă d e p ăşim în 1962
                                                                                       la tranzit cu manevră şi cu 19,1G la                                                                                                          Indicii d e utilizare p re v ă z u ţi
  Lucrătorii din gospodăria a-                 combina a si fost strînsă re-           suta la tranzit fără manevră. De ase­                          Prima promoţie,                                                                        pentru anul 1965
gricolă de stat Bîrcea, s-ati pre­             colta de pe o suprafaţă însem­          menea. staţionarea vagoanelor la în-
gătit cu deosebită grijă pentru                nată de teren. Producţia pro­           cărcare-descărcare a fost redusă . cu         la examenul de maturitate                                                                  P a t r ie i fo n tă m uftii»
campania de recoltare. Ei au                   mite a fi bună.                         11,45 la sută, obţinînrlu-se o economie
                                                                                       de 92.782 ore vagon.                          ooooooooooooo<x                                              oooooooooooooo                b u n ă şl Ie ftin ă
reparat şi pus la punct între­                   Imediat ce va fi eliberată tar-
                                               laua pe care se lucrează în pre­            Revizia d e v a g o a n e                 p Pentru Şcoala medie din llia             rea localului. 'Au cărat puinînt O
gul utilaj agricol cu care vor                 zent tractoriştii vor efectua ară-               Simeria—triaj                        9 examenul de maturitate arc o sem-        pentru fundaţie, au ajutat la trans-
                                               t'uri de vară. *Pe acest teren se                                                     5 nificalie deosebită. In fufa cotni-      portul cărămizilor, Ia tencuit. Şi O
îucra. De cîteva zile au înce­                                                            Şi colectivul de muncă al reviziei         X siilor examinatoare s-a prezentat        tot ei au luat parte, după ce au Q
put si recoltatul orzului. Cu                  vor însămînţa plante furajere.          de vagoane Simeria-triaj raportează în­       9 prima promoţie de absolvenţi ai          păşit pragul şcolii, la lucrările de ^
                                                                                       deplinirea înainte de termen q pla­                                                      înfrumuseţare a curţii şi a grădi- O
La G.A.C. din !Şoimuş                                                                  nului .semestrial de producţie. Astfel,       X şcolii. Desigur, examenele de ma-        vii. Odată cu şcoala şi cu elevii au q          Congresul al II 1-lea al partidului a rienţă cu maiştrii şi muncitorii frtfri-
                                                                                       Ia 28 iunie, planul de pregătire a va­                                                   crescut şi cadrele didactice de aici. V
  Colectiviştii din Şoimuş au                  ţiei de' partid, colectiviştii din      goanelor pentru transportul de eereaie,       X Imitate constituie in orice şcoală                                                       pus in faţa noastră, a furnalişfilor, taşi câştigători ai întrecerii socialiste
cultivat în toamna anului tre­                 Şoimuş au început manual re­            prin reparaţii şi ctanşări, a fost înde­      O zile de adevărată sărbătoare. Dar        Căci din 26 de cadre didactice cit o
cut 10 hectare cu orz. Cultura                 coltatul orzului.                       plinit în proporţie de 101 la sulă, a!                                                                                                   sarcina de a îmbunătăţi continuu in­ pe profesii. Iniţiativa grupei sindicale
s-a dezvoltat bine şi recolta                                                          ungerii vagoanelor de marfă în pro­               parcă aici, în Şcoala medie din        are-şcoala, 19 au venit, la catedră X
pare a fi bogată. Pentru a nu                    Cosaşii, urmaţi de femei care                                                           llia, simţi mai mult cu în oricare     in primul sau Ia doi-lrci ani după 9            dicii de utilizare ai furnalelor. Pînă nr. 4, de a lucra o zi pe lună cu
pierde nici un bob din noua                    strlngeau şi legau snopi, au re­        porţie de 104 la sută, al reparării va­           altă parte acest lucru. Peste tot      absolvirea facultăţii. Deci, o şcoa- p
                                               coltat în primele zile de lucru                                                           flori, multe flori, peste lot o al-    lă cu multă tinereţe şi entuziasm. $            în 1965 va trebui să obţinem o creş­ cocs economisit şi cea a grupei sin­
recoltă, la îndemnul organiza­                 aproape 7 hectare cu orz.               goanelor din scria KAUSFF pentru              ^ mosferă caldă, zîmbete. Zîmbcşte         Dar oare numai entuziasmul pu- y
                                                                                                                                                                                tea . tnlociti experienţa ¦îndelungată p        tere a lor cu 40 la sută faţă dc 1959. dicale nr. 2, de a creşte temperatura
                                                                                       transportul cărbunelui cocsificabil şi        O fiecare din cei 34 de elevi ai pro-      la catedră ? întrebarea şi-au pus-o O
                                                                                                                                                                                intri şi tulii părinţii elevilor. Nu- O         Colectivul nostru de muncă, îndrumat vîntului cu 20 dc grade Gelsius in
                                                                                       semicocşuliji de la Lupeni şi Sălan           ^ mafiei, după fiecare răspuns bun         mai că profesorii de la Ilia nu O
                                                                                                                                         dat, zhnbesc profesorii din comi­      s-au mulţumit doar cu entuziasmul,              îndeaproape de organizaţia de partid, fiecare lună au fost extinse la toate
                                                                                       pentru Hunedoara, în proporţie de 112             sie mulţumiţi de strădania cadre­      Au muncit cn sirguinţă pentru cîş- o
La G.A.C. din T u rd a ş                                                               la sulă.                                          lor didactice şi a elevilor din        ligarea experienţei, au cerut sfa- ^            a analizat cu mult simţ de răspundere celelalte grupe. Pentru aplicarea lor
                                                                                                                                         această şcoală, care acum îşi vă­      tul cadrelor didactice vîrslnice, au O
                                                                                                            EMIL CREŢU                   deşte roadele.                         studiat materiale de specialitate $             posibilităţile ce le are în această di­ cu succes, montatorii secţiei au con­

  Şi la gospodăria agricolă co­                că dopul e copt, cele două com­                                        corespondent          Şcoala medic din llia este cea                                                      recţie. El a ajuns la concluzia că ira- ceput aparate de înregistrare a nive­
lectivă din Turdaş s-a copt or­                bine au in tra t1in lan. Lucrind                                                          mai ţinură şcoală din regiune care
zul. Momentul începerii recol­                 cil întreaga lor capacitate, com­                                                         dă în acest.* an o promoţie de ab­                                                     ducînd în viaţă măsuri tehnico-orga- lului de încărcare, a funcţionării gu­
tării. a fost urmărit zi de zi de              binele au recoltat in primele
către tehnicianul agronom al                   două zile de lucru, orzul de pe                                                                                                                                                  nîzalorice eficiente, desfăşurînd larg rilor de vînt ş.a.ra.d. Aşa se face că
gospodăriei. Cină s-a constatat                o suprafaţă însemnată.
                                                                                                                                                                                                                                întrecerea socialistă va putea realiza s-a redus simţitor consumul de cocs şi

                                                                                                                                                                                                                                şi depăşi sarcina trasată de Congres deci preţul de cosi.

                                                                                                                                                                                                                                încă în anul acesta. In acelaşi timp          La reducerea preţului de cost a mai

                                                                                                                                                                                                                                însă şi-a propus ca     : . t yg’- y r 'T- 1 contribuit şi reduce­

                                                                                                                                                                                                                                paralel cu sporirea     Din e x p e rie n ţa                    rea consumului dc
                                                                                                                                                                                                                                indicilor de utilizare    colectivelor                          cărămidă refractară
                                                                                                                                                                                                                                să reducă la ma­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                necesară pregătirii

                                                                                                                                                                                                                                ximum procentul de      fru n ta şe                             oalelor de turnare,

                                                                                                                                     solvenţi. Ea a. fost dată în folo­ pentru continua ridicare a nivelu- >; declasate şi să                                                 .v.zr„7.~ prin mărirea nu­

                                                                                                         Vedere interi­              sinţă în toamna anului 1959. Şcoa­         lui de predare. Despre această O                realizeze o economie cit mai mare la          mărului de turnări pe oală, valorifi­
                                                                                                       oară a secţiei                lă marc, încăpătoare, înzestrată cu        muncă neobosită poate vorbi Vasi- 7             preţul de cost.                               carea zgurii bulgări şi a cărămizilor
                                                                                                                                     lot necesarul desfăşurării în bune         Ic Blendea, directorul şcolii, Con- 6
                                                                                                                                                                                                                                   Pentru traducerea în viaţă a obiec­        demolate din oale. Au fost reduse
                                                                                                       răsucit a fila­               condiţii a procesului inslrucliv-edu-      slanlin Pisoi, director adjunct, ca X           tivelor ce ni le-am propus ne-am              cheltuielile de reparaţie a utilajului cu
                                                                                                       turii din Lupeni.             cativ. Elevii care vor părăsi în cu-       şi Elisabe.ta Văidcanu. Marin Ar- jp            orientat în primul rînd spre îmbogă­          circa 10 lei pe tona de fontă. Aceas­
                                                                                                                                     rînd şcoala au crescut odată cu ea.        ineann, Avram Şoca, Ion Radu şi 5               ţirea cunoştinţelor profesionale ale oa­      ta, prin organizarea echipei de între­
                                                                                                                                                                                                                                menilor. In acest sens au fost orga­          ţinere pe grupuri de agregate, fapt ce
                                                                                                                                         Ei au contribuit cu entuziasm,         celelalte cadre didactice. Rezulta- X           nizate cursuri dc ridicare a calificării,     a condus la menţinerea lor în bună
                                                                                                                                     9 efSiluind un însemnat număr de           lele ? An după an, elevii îşi im- 0             diferenţiate pe meserii. Ele funcţio­         stare dc funcţionare.
                                                                                                                                                                                bogăţeau cunoştinţele cu şi mai p
                                                                                                                                     X ore de muncă patriotică, la ridica- multă temeinicie, an după. an rom-                   nează în .cgdriiLgftipelar -sindicale, -care     Una, jllu...pieAcupările noastre . de
                                                                                                                                                                                                                                s.nt organizate pe locuri dc- muncă.          seama a fost şi îmbunătăţirea con­
                                                                                                                                                                                porlarea lor era mai bună. demnă 0              Lecţiile predate dc grupul de lectori         tinuă a calităţii producţiei. Şi, pentru
                                                                                                                                                                                                                                ca: „îmbunătăţirea continuă a cali­           a obţine rezultate cit mai bune în
                                                                                                                   Abafaje armate mata!ic                                    gp de elevul unei şcoli' de lip unu. p

                                                                                                                                                                             o Dar să revenim la. examenul x

                                                                                                                                 şi cu prefabricate                             de maturitate al acestei prime C tăţii fontei1, „Despre fontă dc primă această ditccţie, ne-ain orientat în
                                                                                                                                                                                promoţii. Rînd pe rînd răspund p fuziune“, „Despre preţul dc cost al primul rînd spre întărirea controlului

                                                                                                       In minele de cărbuni se extinde continuu ar- ţ> ‘}!arja. (jU*ea' ^ n‘ca iacob. Ioan v                                    foniei“ efc. au fost dc un real folos.        tehnic al calităţii. Aceasta se efectuea­
                                                                                                                                                                                                                                Ele s-au resimţit în propunerile de           ză acum continuu, pe toate fazele pro­
                                                                                                       marea metalică şi cu prefabricate din beton, a p                         Mirceo Nictila şi alţii. N i p                  măsuri tehnico-organizatorice făcute de       cesului tehnologic. El nu se face vui -
                                                                                                                                                                                                                                muncilori în consfătuirile dc producţie,      mai de către conducerea secţiei, ci şi
                                                                                                       abatajelor şi galeriilor.                                             9 (e muncitori, colectivişti şi intelec- g         în perfecţionarea continuă a metodelor        dc către maiştrii şf .şefii de schimb,
                                                                                                                                                                                                                                dc reparaţii planificate şi preventive.       fapt ce a dus Ia creşterea simţului de
                                                                                                       Minerii din Valea Jiului, de pildă, au intro- 5 iuc^p,                   at cmaJ ‘e ,lco~                                                                              răspundere a tuturor oamenilor, la
                                                                                                       clus pină in prezent armarea metalică în 18 X schitu diriginta Iuliana Spincunu,                                            Printre masurile mai importante,           ridicarea conştiinţei tor.
    íllltÉ É I                                                                                                                                                               0 profesoară de limba romînă, mem­                 aplicate in acest an amintim: epura­
                                                                                                       abataje frontale şi 12 abataje cameră.                                                                                   rea suplimentară a gazelor la furnal,            Toi în vederea îmbunătăţirii calităţii
   ŞTIRILE ZILEI                                                                                       O contribuţie importantă in extinderea ar- 9 bră a comisiei de examinare. Celor                                          care a condus la mărirea duratei de           producţiei au fost aplicate şi măsuri
                                                                                                                                                                                34 de elevi- le-a fost doar diri­               funcţionare — între două curăţiri —           tehnico-organizatorice. Punerea în
 Cinematograf de vară                                      Noi m a g azin e                            mării metalice aduc muncitorii, inginerii şi teh- p                      gintă încă din clasa a V111-a. Ma­              a conductelor cu peste 15 zile; re­           funcţiune a maşinii dc fumat fontă pe
          la Orăştie                                                                                                                                                                                                            ducerea opririi pentru înlocuirea unui        bandă,- separarea dublă a- zgurii la fur­
                                                 La parterul noilor blocuri de locuinţe din            nicienii Uzinei de reparat utilaj minier din t turitatea lor s-a împlinit sub ochii                                      şuber de aer cald sub o o ră ; înlocui­       nale, îmbunătăţirea tratării fontei prin
  De curind s-a deschis la Orăştie un          oraşul Hunedoara s-au deschis în ultimul timp                                                                                                                                    rea cablului dc la macaraua de sar­           perfecţionarea sistemului de introducere-
cinematograf de vară cu o capacitate           magazine moderne pentru desfacerea produse­             Ş Petroşani care au livrat exploatărilor peste 600 o ci. Ii cunoaşte fiecăruia puterea                                   jare în timpul funcţionării; utilizarea       a sodei în oală, mărirea duratei de
de circa 300 locuri. Acum, în Orăştie          lor alimentare şi industriale. Multe dintre a-                                                                                                                                   suflanfelor de rezervă; introducerea          staţionare a fontei în oală la 30 mi­
există trei cinematografe. Cerinţele de        cestea funcţionează pe principiul autoservirii.         stilpi metalici. Folosirea stilpilor de susţinere o de muncă, calităţile, visurile 1cum                                                                                nute — sînt numai cîteva din ele.
cultură ale oamenilor muncii pot ii                                                                                                                                                                                             aburului în acrul suflat efc. Despre
satisfăcute mai deplin.                          La Deva, Simeria, Călan, tn Valea Jiului şi           a dus la reducerea cu 15—20 la sută a consu- q îi- urmăreşte cu emoţie şi e feri-                                                                                         Măsurile aplicate,- organizarea - judi­
                                               in alte centre industriale şi localităţi rurale         mului de lemn şi la creşterea simţitoare a vi- g f l dtf t ^ r c răspuns bun. Răs-                                       eficacitatea lor vorbesc cu prisosinţă        cioasă a întrecerii socialiste între
                    AVEAM PETRIC               din regiune, reţeaua comerţului de stat şi coo­                                                                               p piinsunlc dale suit tn marca ma-                                                               schimburi şi echipe, au făcut cn rca->
                                               peratist s-a mărit in cursul acestui an cu 50           tezei de înaintare in abataje.                                                                                           reducerea duratei opririlor şi a mersu­       lizăriie noastre să sporească. Indicele
                                corespondent                                                                                                                                    ţontalc exacte, exprimate corect, C                                                           mediu de utilizare a furnalelor a de-'
                                               de unităţi noi.                                                                                                                                                                  lui încetinit cu 20 Ia şută faţă dc           păşit cu mult pe cel planificat, pro­
          La cabane                                                                                                                  ------ © ------                            spre mulţumirea întregii, comisii. q                                                          centul de declasate a scăzut, iar la
                                                                                                                                                                                                                                anul trecut, creşterea intensităţii de        preţul dc cost s-au obţinut economii
   Tn luna trecută, la cabanele                                                                        Produse ale industriei kmk 34 de elevi, componenţii primei X                                                                                                           însemnate. In primul semestru al anu­
din jurul Petroşaniului (Lunca                                                                                                                                                             promoţii de la Şcoala medic din Y    ardere .şi reducerea consumului de            lui au fost produse peste plan circa
Fiorii, Straja, Cirnpul lui Neag,                                                                                                                                                          llia, îşi dau examenul de maluri- O  cocs.                                         11.309 tone fontă, indicele mediu de
Vcevodul), şi-au petrecut tim­                                                                                                                                                                                                                                                utilizare a furnalelor depăşeşic cu
pul liber circa 1.000 oameni ai                                                                        l a întreprinderea de industrie locală din Orăştie au. late Curind ei vor intra în pro- 9                                   Un rol important însă I-a avut g-          ctoca 50 la sută pe cel obţinut *n
muncii din Valea Jiului.                                                                                                                                                                                                                                                      19,59, far procentul de declasate în­
                                                                                                       fost luate din timp măsurile tehnico-organizatorice în ve- , ductir sau vor urma cursurile in- X                         neralizarca metodelor bune de munc            registrat este de numai 1,95 la sută,
          Pe litoral                                                                                                                                                                                                                                                          faţă de 3 la sută cit esle admis. Gît
                                                                                                       derca îndeplinirii în mod ritmic a sarcinilor de plan. Ca o ştiinţelor d" învăţcimint superior, y                        Au fost organizate schimburi de expc          priveşte economiile Ia preţul de cost.
  In cursul dimineţii de azi, din                                                                                                                                                                                                                                             în 6 luni (pe luna iunie este conside­
centrul minier Zlatna au plecat                                                                        urmare, sarcinile de plan pe primul semestru au fost iri- ^ Şcoala insă. cadrele didactice, sub $                                                                      rat preţul de cost operativ), se eva­
cu autocarul O.N.T. Carpaţi în-                                                                                                                                                                                                                                               luează la circa 2.8CO.OOO lei.
tr-o excursie pe litoralul Mării                                                                       depliniie cu 15 zile înainte de termen. Datorită muncii O îndrumarea cărora au devenit ma- O
Negre, un grup de 40 oameni ai                                                                                                                                                                                                                                                   Colectivul nostru de muncă este lio-
muncii. Excursia va dura 7 zile                P roducţie sporite de lapte                             desfăşurate de întregul colectiv, Ia sfirşitul semestrului I q Uni. nu le vor uita niciodată.                C                                                         tărît ca pe viitor să muncească cu şi
ăin care cinci zile de şedere                                                                                                                                                                                                                                                 mai muit elan. Vom face totul penlru
efectivă pe litoral, in staţiunea                                                                      s-a raportat depăşirea planului la producţia globală cu 9                                      V. CH1Ş C                                                               a da patriei fontă multă, de bună c a ­
Mamaie                                                                                                                                                                                                                                                                        litate şi la un preţ de cost cit mai
                                                 Printr-o bună îngri­   sporirea producţiei de         I! Ia sută, iar ia producţia marfă cu 14 la sută.                     y                                                                                                redus.
                                               jire şi furajare a ani­  lapte le-au obţinut în­        In perioada amintită s-au produs în plus faţă dc plan 9 0000000900000000000000000
                                               malelor muncitorii sec­  grijitorii mulgători Ion                                                                                                                                                                                      Tng. IOAN STOICOI
                                               torului zootehnic de la  Bran şi Gheorghe               120 bănci şcolare, 110 catedre, SS table şcolare şi au
                                               G.A.S. Alba au reuşit    Crintea, care pînă la
                                               să obţină o producţie                                   fost livrate comerţului socialist 40 garnituri mobilă dc
                                                                        1 iulie, au realizat o
                                               sporită de lapte. Pia­                                  bucătărie, 15 garnituri dormitoare, ISO paturi pentru copii.
                                               nul pe semestrul I a     producţie de peste 1800
                                               fost depăşit cu 34.400   litri lapte pe cap de          De !a fabrica de cărămidă au fost livrate şantierelor
                                                                        vacă furajată.
                                               litri lapte. Cele mai                                   cantităţi însemnate de cărămidă peste sarcinile de plan.
                                               frumoase rezultate în                    V. POPA
                                                                                                       Prinlrc cei mai harnici muncitori ai întreprinderii se
                                                                                         corespondent
                                                                                                       numără tovarăşii Florca Mic, fîmplar, loari Pricăjan, lă­

                                                                                                       cătuş, Nicolae Sîrbu, D. Pîndârelu, Grigore Antonie, mun­
                                                                                                       citori la fabrica de cărămidă şi alţii.

                                               ÎNTRECEREA e c h r p e e o r

      Expoziţii şcolare                        Dc la Petroşani, tovarăşii dc rriun- ge, te întimpină acelaşi entuziasm,              37 la sută. iar în luna iunie, deja                                                                                                                  şeful secţiei furnale
                                                                                                                                     rezultatele sînt superioare.
    La Petroşani s-a deschis expoziţia         că de pe şantierul nr. 9 le-au trans- aceeaşi botărîre a constructorilor de                                                                                                                                                             NICOLAE PILI.Y
 Şcolii elementare de artă. Ea cuprinde                                                                                                 Entuziasmului general al şantieru­
 lucrările celor 28 de elevi înscrişi la       mis o chemare la întrecere. Ca prin- a lucra azi. mai mult şi mai bine                lui i s-au alăturat şi zidarii-tcncui-                                                                                                                     tehnician
 secţia de arte plastice. Dintre acestea                                                                                             fori din echipa lui Ioan Chifti. Lu­
 se remarcă în mod deosebit desenele           cipalc obiective au fost. stabilite ca ieri.                                          crind la construcţia noii şcoli medii,                                                                                                        GHEORGHE ŞTEFAN
 elevelor Ecateruia Raşca, Viorica Eis-                                                                                              echipa a preluat întreaga lucrare in
 ler şi Verginia Gîrbea.                       scurtarea duratei dc execuţie fală de ...Comunistul Duşa Arbazarovici                 acord global. Cu toţii au holărit ca                                                                                                       preşedintele comitetului sindical
                                                                                                                                     lucrarea să fie complet gala pînă la                                                                                                                 al secţie1 furnale
    Numai în primele zile de la deschi­        cea planificată numai lucrări dc ca- este conducătorul unei echipe dc iu-             15 august. Sînt toate premisele ca
 dere, expoziţia a fost vizitată de peste                                                                                            lucrarea să se termine la data slabi-                                                                                                             Uzina „Victoria“ Gălan
 700 oameni ai muncii.                         lilalc foarte bună şi reducerea con- stalaiori încălzire. La chemarea la              lila în angajament.                     ?                                                                                                                   _• __
                                                                                                                                                                             ?
                           R. BALŞAN           samurilor specifice la materiale.       întrecere a constructorilor din Pe-              'Angajamente îndrăzneţe în această   \                                                                                                         In afenfr ia
                                                                                                                                     întrecere şi-an luat şi electricienii   ^                                                                                                     corespondenţilor
                                 corespondent  Chemarca la întrecere a trezit un troşani împreună cu tovarăşii săi de                din echipa Iov. Adalbert !’eter ca şi   f
                                                                                                                                     ficrar-betoniştii lui Nicolae Nislor.   ^                                                                                                          voluntari
                         k                     viu interes în rîndul constructorilor                  ». ¦¦¦......... ....... .
                                                                                                                                        Şi dacă la entuziasmul majorităţii   5                                                                                                    şi colaboratorilor
  Peste 1000 de vizitatori au                  şantierului nr. 10 T.R.C.1I. Vulcan.    C onstructori                                 constructorilor ar răspunde şi cehi-    ţ                                                                                                            ziarului
străbătut pînă astăzi sălile ex­               S-au analizat posibilităţile existente  şi co n stru cţii                             pcle conduse de Iov. tlasile Tcodo-     v
poziţiei şcolilor de cultură ge­               pe şantier şi s-au formulat angaja­                                                   rcscu, loan Mtndroiu. zidari, ca şi     ţ                                                                                                „Drumul socialismului"
nerală din raionul Orăştie, ex­                                                                                                      constructori din echipa lui C. Tu-
poziţie organizată în ’ localul                mente îndrăzneţe în măsură să în­                                                     tunam de la lucrările de canalizare.    a                                                                                                     Redacţia ziarului „Drumul So- 1
Casei raionale de cultură. Se                                                                                                        pe şantier s-ar abţine rezultate şi                                                                                                        etatismului" organizează du- 1
remarcă exponatele Şcolii me­                  treacă ceea ce şi-au propus tovară­     muncă au holărit ca în fiecare lună           mai, bune, care ar ridica întreaga      J                                                                                                  minică, 8 iulie a.c., la orele 10 1
dii „Aurel Vlaicu“ şi ale Şcolii               şii lor din Petroşani.                  să-şi termine lucrările ce le revin cu                                                f                                                                                                  dimineaţa, o consfătuire cu co- 1
de 8 ani din Orăştie, ale Şcolii                                                       2 zile mai devreme. Dar entuzias­                                                     ?                                                                                                 respondenţii voluntari şi cola- i
                                                 Acum întreg colectivul este cuprins   mul tinerilor din echipă a depăşit                                                    î                                                                                                  boratorii ziarului. In cadrul con- ^
                                               de un entuziasm general. La cele trei                                                                                         $
                                               blocuri, cu un total de 120 aparta-

                                               mente, lucrările sini în toi. S e ‘înalţă angajamentul.. In prima lună de în-

                                               (j zidurile, se montează fîşiile prefabri- trecere şi-au realizai planul cu 4 zile

                                               ? calc, se toarnă beton. Alături dc mai devreme. Şi aceasta e dc-abia
                                               i blocuri se fac finisajele la noua începutul.

                                               i şcoală de 16 clase care îşi va primi / n acelaşi ritm lucrează şi echipa

medii din Cugir, ale Şcolii de 8               \ aaspefii la începutul noului an şco- de săpălori-belOnişti condusă de Va-           activitate, ar conduce la rezultate şi              lată, primele roade ale muncit 'noastre': aceste roşii                               sfâtuîrii se vor comunica şi re- -j
ani din Beriu.                                                                                                                       mai bune.                                  Z n t Şl f moase’ cţ,re p rin grija noastră, au crescut tşi s-au                              zultatele concursului corespon- -j
                                               ţ ^nr' Aproape la orice loc de muncă !![e Şmnlanski. In luna mai planul
                      T. LAZARE,SCU                                                                                                           CONSTANTIN BADUŢA                 toarea^Mnrin ™ţnci, ton!' f e la ora? ~ Pare a spune legumicul-                               C «lenţilor voluntari organizat de ]
                                               5 vei poposi, în orice echipă vei trier- Ce revenea echipei a fost                                                               oagiu“ MU C Cl0U^a de la Sta liunea experimentală din Ge-
                               corespondent                                                                                      cu                       corespondent                                                                                                        t ziarul nostru.  1
                                                                                                                                             5
                                                                                       ,1Q»-¦'V'ík-^                                                                                                                                                                          t 0OLEGIUIL DE REDA0Ţ1E 3
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10