Page 5 - 1962-07
P. 5
HunedoAt'U-^^.V
7 & Ó L W A R T V IN T'ÓATÜ Ţ Ă R I T7. VN 1Ţ1-VĂ
Anul XIV. Nr. 2340 Miercuri 4 iulie 1962 4 pagini 20 bani Vedere parţială a
impunătorului club
muncitoresc al sin
dicatelor din oraşul
metalurgişlilor din
Cugir.
Cu e forţele la recoltatul L a s fîrş it m MĂRUL DL AZI:
cerealelor paioase de sem estru o Executarea lucrărilor agri
cole de vară. (Comunicatul In
Sfafia Si mersa— călători
stitutului central de cercetări
In cele mai multe unităţi agricole socialiste din regiunea Muncitorii şi tehnicienii staţiei Si- agricole). (pag. 2-a)
noastră, orzul şi griul au intrat în pîrg sau chiar s-au copt. mcria-căiâtori au îndeplinit cu 3 .zile
A început campania pentru strîngerea recoltei la timp şi fără înainte de termen planul de producţie o Informaţii de partid
pierderi. Colectiviştii, lucrătorii din gospodăriile agricole de pe primul semestru al anului.
stat şi mecanizatorii se străduiesc ca din primele zile să (pag. 3-a)
muncească cu spor, să scurteze cit mai mult perioada strin- Desfăşurări o muncă susţinută ei au
reuşit să depăşească planul la tone « De peste hotare
(pag. 4-a)
gerii recoltei de pe cimp. expediate cu 7,79 la sută, să reducă
La G.A.S. din B îrc e a staţionarea vagoanelor cu 1,13 Ia sută ÎNSEMNĂRI de reporter S ă realizăm şi s ă d e p ăşim în 1962
la tranzit cu manevră şi cu 19,1G la Indicii d e utilizare p re v ă z u ţi
Lucrătorii din gospodăria a- combina a si fost strînsă re- suta la tranzit fără manevră. De ase Prima promoţie, pentru anul 1965
gricolă de stat Bîrcea, s-ati pre colta de pe o suprafaţă însem menea. staţionarea vagoanelor la în-
gătit cu deosebită grijă pentru nată de teren. Producţia pro cărcare-descărcare a fost redusă . cu la examenul de maturitate P a t r ie i fo n tă m uftii»
campania de recoltare. Ei au mite a fi bună. 11,45 la sută, obţinînrlu-se o economie
de 92.782 ore vagon. ooooooooooooo<x oooooooooooooo b u n ă şl Ie ftin ă
reparat şi pus la punct între Imediat ce va fi eliberată tar-
laua pe care se lucrează în pre Revizia d e v a g o a n e p Pentru Şcoala medie din llia rea localului. 'Au cărat puinînt O
gul utilaj agricol cu care vor zent tractoriştii vor efectua ară- Simeria—triaj 9 examenul de maturitate arc o sem- pentru fundaţie, au ajutat la trans-
t'uri de vară. *Pe acest teren se 5 nificalie deosebită. In fufa cotni- portul cărămizilor, Ia tencuit. Şi O
îucra. De cîteva zile au înce Şi colectivul de muncă al reviziei X siilor examinatoare s-a prezentat tot ei au luat parte, după ce au Q
put si recoltatul orzului. Cu vor însămînţa plante furajere. de vagoane Simeria-triaj raportează în 9 prima promoţie de absolvenţi ai păşit pragul şcolii, la lucrările de ^
deplinirea înainte de termen q pla înfrumuseţare a curţii şi a grădi- O
La G.A.C. din !Şoimuş nului .semestrial de producţie. Astfel, X şcolii. Desigur, examenele de ma- vii. Odată cu şcoala şi cu elevii au q Congresul al II 1-lea al partidului a rienţă cu maiştrii şi muncitorii frtfri-
Ia 28 iunie, planul de pregătire a va crescut şi cadrele didactice de aici. V
Colectiviştii din Şoimuş au ţiei de' partid, colectiviştii din goanelor pentru transportul de eereaie, X Imitate constituie in orice şcoală pus in faţa noastră, a furnalişfilor, taşi câştigători ai întrecerii socialiste
cultivat în toamna anului tre Şoimuş au început manual re prin reparaţii şi ctanşări, a fost înde O zile de adevărată sărbătoare. Dar Căci din 26 de cadre didactice cit o
cut 10 hectare cu orz. Cultura coltatul orzului. plinit în proporţie de 101 la sulă, a! sarcina de a îmbunătăţi continuu in pe profesii. Iniţiativa grupei sindicale
s-a dezvoltat bine şi recolta ungerii vagoanelor de marfă în pro parcă aici, în Şcoala medie din are-şcoala, 19 au venit, la catedră X
pare a fi bogată. Pentru a nu Cosaşii, urmaţi de femei care llia, simţi mai mult cu în oricare in primul sau Ia doi-lrci ani după 9 dicii de utilizare ai furnalelor. Pînă nr. 4, de a lucra o zi pe lună cu
pierde nici un bob din noua strlngeau şi legau snopi, au re porţie de 104 la sută, al reparării va altă parte acest lucru. Peste tot absolvirea facultăţii. Deci, o şcoa- p
coltat în primele zile de lucru flori, multe flori, peste lot o al- lă cu multă tinereţe şi entuziasm. $ în 1965 va trebui să obţinem o creş cocs economisit şi cea a grupei sin
recoltă, la îndemnul organiza aproape 7 hectare cu orz. goanelor din scria KAUSFF pentru ^ mosferă caldă, zîmbete. Zîmbcşte Dar oare numai entuziasmul pu- y
tea . tnlociti experienţa ¦îndelungată p tere a lor cu 40 la sută faţă dc 1959. dicale nr. 2, de a creşte temperatura
transportul cărbunelui cocsificabil şi O fiecare din cei 34 de elevi ai pro- la catedră ? întrebarea şi-au pus-o O
intri şi tulii părinţii elevilor. Nu- O Colectivul nostru de muncă, îndrumat vîntului cu 20 dc grade Gelsius in
semicocşuliji de la Lupeni şi Sălan ^ mafiei, după fiecare răspuns bun mai că profesorii de la Ilia nu O
dat, zhnbesc profesorii din comi s-au mulţumit doar cu entuziasmul, îndeaproape de organizaţia de partid, fiecare lună au fost extinse la toate
pentru Hunedoara, în proporţie de 112 sie mulţumiţi de strădania cadre Au muncit cn sirguinţă pentru cîş- o
La G.A.C. din T u rd a ş la sulă. lor didactice şi a elevilor din ligarea experienţei, au cerut sfa- ^ a analizat cu mult simţ de răspundere celelalte grupe. Pentru aplicarea lor
această şcoală, care acum îşi vă tul cadrelor didactice vîrslnice, au O
EMIL CREŢU deşte roadele. studiat materiale de specialitate $ posibilităţile ce le are în această di cu succes, montatorii secţiei au con
Şi la gospodăria agricolă co că dopul e copt, cele două com corespondent Şcoala medic din llia este cea recţie. El a ajuns la concluzia că ira- ceput aparate de înregistrare a nive
lectivă din Turdaş s-a copt or bine au in tra t1in lan. Lucrind mai ţinură şcoală din regiune care
zul. Momentul începerii recol cil întreaga lor capacitate, com dă în acest.* an o promoţie de ab ducînd în viaţă măsuri tehnico-orga- lului de încărcare, a funcţionării gu
tării. a fost urmărit zi de zi de binele au recoltat in primele
către tehnicianul agronom al două zile de lucru, orzul de pe nîzalorice eficiente, desfăşurînd larg rilor de vînt ş.a.ra.d. Aşa se face că
gospodăriei. Cină s-a constatat o suprafaţă însemnată.
întrecerea socialistă va putea realiza s-a redus simţitor consumul de cocs şi
şi depăşi sarcina trasată de Congres deci preţul de cosi.
încă în anul acesta. In acelaşi timp La reducerea preţului de cost a mai
însă şi-a propus ca : . t yg’- y r 'T- 1 contribuit şi reduce
paralel cu sporirea Din e x p e rie n ţa rea consumului dc
indicilor de utilizare colectivelor cărămidă refractară
să reducă la ma
necesară pregătirii
ximum procentul de fru n ta şe oalelor de turnare,
solvenţi. Ea a. fost dată în folo pentru continua ridicare a nivelu- >; declasate şi să .v.zr„7.~ prin mărirea nu
Vedere interi sinţă în toamna anului 1959. Şcoa lui de predare. Despre această O realizeze o economie cit mai mare la mărului de turnări pe oală, valorifi
oară a secţiei lă marc, încăpătoare, înzestrată cu muncă neobosită poate vorbi Vasi- 7 preţul de cost. carea zgurii bulgări şi a cărămizilor
lot necesarul desfăşurării în bune Ic Blendea, directorul şcolii, Con- 6
Pentru traducerea în viaţă a obiec demolate din oale. Au fost reduse
răsucit a fila condiţii a procesului inslrucliv-edu- slanlin Pisoi, director adjunct, ca X tivelor ce ni le-am propus ne-am cheltuielile de reparaţie a utilajului cu
turii din Lupeni. cativ. Elevii care vor părăsi în cu- şi Elisabe.ta Văidcanu. Marin Ar- jp orientat în primul rînd spre îmbogă circa 10 lei pe tona de fontă. Aceas
rînd şcoala au crescut odată cu ea. ineann, Avram Şoca, Ion Radu şi 5 ţirea cunoştinţelor profesionale ale oa ta, prin organizarea echipei de între
menilor. In acest sens au fost orga ţinere pe grupuri de agregate, fapt ce
Ei au contribuit cu entuziasm, celelalte cadre didactice. Rezulta- X nizate cursuri dc ridicare a calificării, a condus la menţinerea lor în bună
9 efSiluind un însemnat număr de lele ? An după an, elevii îşi im- 0 diferenţiate pe meserii. Ele funcţio stare dc funcţionare.
bogăţeau cunoştinţele cu şi mai p
X ore de muncă patriotică, la ridica- multă temeinicie, an după. an rom- nează în .cgdriiLgftipelar -sindicale, -care Una, jllu...pieAcupările noastre . de
s.nt organizate pe locuri dc- muncă. seama a fost şi îmbunătăţirea con
porlarea lor era mai bună. demnă 0 Lecţiile predate dc grupul de lectori tinuă a calităţii producţiei. Şi, pentru
ca: „îmbunătăţirea continuă a cali a obţine rezultate cit mai bune în
Abafaje armate mata!ic gp de elevul unei şcoli' de lip unu. p
o Dar să revenim la. examenul x
şi cu prefabricate de maturitate al acestei prime C tăţii fontei1, „Despre fontă dc primă această ditccţie, ne-ain orientat în
promoţii. Rînd pe rînd răspund p fuziune“, „Despre preţul dc cost al primul rînd spre întărirea controlului
In minele de cărbuni se extinde continuu ar- ţ> ‘}!arja. (jU*ea' ^ n‘ca iacob. Ioan v foniei“ efc. au fost dc un real folos. tehnic al calităţii. Aceasta se efectuea
Ele s-au resimţit în propunerile de ză acum continuu, pe toate fazele pro
marea metalică şi cu prefabricate din beton, a p Mirceo Nictila şi alţii. N i p măsuri tehnico-organizatorice făcute de cesului tehnologic. El nu se face vui -
muncilori în consfătuirile dc producţie, mai de către conducerea secţiei, ci şi
abatajelor şi galeriilor. 9 (e muncitori, colectivişti şi intelec- g în perfecţionarea continuă a metodelor dc către maiştrii şf .şefii de schimb,
dc reparaţii planificate şi preventive. fapt ce a dus Ia creşterea simţului de
Minerii din Valea Jiului, de pildă, au intro- 5 iuc^p, at cmaJ ‘e ,lco~ răspundere a tuturor oamenilor, la
clus pină in prezent armarea metalică în 18 X schitu diriginta Iuliana Spincunu, Printre masurile mai importante, ridicarea conştiinţei tor.
íllltÉ É I 0 profesoară de limba romînă, mem aplicate in acest an amintim: epura
abataje frontale şi 12 abataje cameră. rea suplimentară a gazelor la furnal, Toi în vederea îmbunătăţirii calităţii
ŞTIRILE ZILEI O contribuţie importantă in extinderea ar- 9 bră a comisiei de examinare. Celor care a condus la mărirea duratei de producţiei au fost aplicate şi măsuri
34 de elevi- le-a fost doar diri funcţionare — între două curăţiri — tehnico-organizatorice. Punerea în
Cinematograf de vară Noi m a g azin e mării metalice aduc muncitorii, inginerii şi teh- p gintă încă din clasa a V111-a. Ma a conductelor cu peste 15 zile; re funcţiune a maşinii dc fumat fontă pe
la Orăştie ducerea opririi pentru înlocuirea unui bandă,- separarea dublă a- zgurii la fur
La parterul noilor blocuri de locuinţe din nicienii Uzinei de reparat utilaj minier din t turitatea lor s-a împlinit sub ochii şuber de aer cald sub o o ră ; înlocui nale, îmbunătăţirea tratării fontei prin
De curind s-a deschis la Orăştie un oraşul Hunedoara s-au deschis în ultimul timp rea cablului dc la macaraua de sar perfecţionarea sistemului de introducere-
cinematograf de vară cu o capacitate magazine moderne pentru desfacerea produse Ş Petroşani care au livrat exploatărilor peste 600 o ci. Ii cunoaşte fiecăruia puterea jare în timpul funcţionării; utilizarea a sodei în oală, mărirea duratei de
de circa 300 locuri. Acum, în Orăştie lor alimentare şi industriale. Multe dintre a- suflanfelor de rezervă; introducerea staţionare a fontei în oală la 30 mi
există trei cinematografe. Cerinţele de cestea funcţionează pe principiul autoservirii. stilpi metalici. Folosirea stilpilor de susţinere o de muncă, calităţile, visurile 1cum nute — sînt numai cîteva din ele.
cultură ale oamenilor muncii pot ii aburului în acrul suflat efc. Despre
satisfăcute mai deplin. La Deva, Simeria, Călan, tn Valea Jiului şi a dus la reducerea cu 15—20 la sută a consu- q îi- urmăreşte cu emoţie şi e feri- Măsurile aplicate,- organizarea - judi
in alte centre industriale şi localităţi rurale mului de lemn şi la creşterea simţitoare a vi- g f l dtf t ^ r c răspuns bun. Răs- eficacitatea lor vorbesc cu prisosinţă cioasă a întrecerii socialiste între
AVEAM PETRIC din regiune, reţeaua comerţului de stat şi coo p piinsunlc dale suit tn marca ma- schimburi şi echipe, au făcut cn rca->
peratist s-a mărit in cursul acestui an cu 50 tezei de înaintare in abataje. reducerea duratei opririlor şi a mersu lizăriie noastre să sporească. Indicele
corespondent ţontalc exacte, exprimate corect, C mediu de utilizare a furnalelor a de-'
de unităţi noi. lui încetinit cu 20 Ia şută faţă dc păşit cu mult pe cel planificat, pro
La cabane ------ © ------ spre mulţumirea întregii, comisii. q centul de declasate a scăzut, iar la
anul trecut, creşterea intensităţii de preţul dc cost s-au obţinut economii
Tn luna trecută, la cabanele Produse ale industriei kmk 34 de elevi, componenţii primei X însemnate. In primul semestru al anu
din jurul Petroşaniului (Lunca promoţii de la Şcoala medic din Y ardere .şi reducerea consumului de lui au fost produse peste plan circa
Fiorii, Straja, Cirnpul lui Neag, llia, îşi dau examenul de maluri- O cocs. 11.309 tone fontă, indicele mediu de
Vcevodul), şi-au petrecut tim utilizare a furnalelor depăşeşic cu
pul liber circa 1.000 oameni ai l a întreprinderea de industrie locală din Orăştie au. late Curind ei vor intra în pro- 9 Un rol important însă I-a avut g- ctoca 50 la sută pe cel obţinut *n
muncii din Valea Jiului. 19,59, far procentul de declasate în
fost luate din timp măsurile tehnico-organizatorice în ve- , ductir sau vor urma cursurile in- X neralizarca metodelor bune de munc registrat este de numai 1,95 la sută,
Pe litoral faţă de 3 la sută cit esle admis. Gît
derca îndeplinirii în mod ritmic a sarcinilor de plan. Ca o ştiinţelor d" învăţcimint superior, y Au fost organizate schimburi de expc priveşte economiile Ia preţul de cost.
In cursul dimineţii de azi, din în 6 luni (pe luna iunie este conside
centrul minier Zlatna au plecat urmare, sarcinile de plan pe primul semestru au fost iri- ^ Şcoala insă. cadrele didactice, sub $ rat preţul de cost operativ), se eva
cu autocarul O.N.T. Carpaţi în- luează la circa 2.8CO.OOO lei.
tr-o excursie pe litoralul Mării depliniie cu 15 zile înainte de termen. Datorită muncii O îndrumarea cărora au devenit ma- O
Negre, un grup de 40 oameni ai Colectivul nostru de muncă este lio-
muncii. Excursia va dura 7 zile P roducţie sporite de lapte desfăşurate de întregul colectiv, Ia sfirşitul semestrului I q Uni. nu le vor uita niciodată. C tărît ca pe viitor să muncească cu şi
ăin care cinci zile de şedere mai muit elan. Vom face totul penlru
efectivă pe litoral, in staţiunea s-a raportat depăşirea planului la producţia globală cu 9 V. CH1Ş C a da patriei fontă multă, de bună c a
Mamaie litate şi la un preţ de cost cit mai
Printr-o bună îngri sporirea producţiei de I! Ia sută, iar ia producţia marfă cu 14 la sută. y redus.
jire şi furajare a ani lapte le-au obţinut în In perioada amintită s-au produs în plus faţă dc plan 9 0000000900000000000000000
malelor muncitorii sec grijitorii mulgători Ion Tng. IOAN STOICOI
torului zootehnic de la Bran şi Gheorghe 120 bănci şcolare, 110 catedre, SS table şcolare şi au
G.A.S. Alba au reuşit Crintea, care pînă la
să obţină o producţie fost livrate comerţului socialist 40 garnituri mobilă dc
1 iulie, au realizat o
sporită de lapte. Pia bucătărie, 15 garnituri dormitoare, ISO paturi pentru copii.
nul pe semestrul I a producţie de peste 1800
fost depăşit cu 34.400 litri lapte pe cap de De !a fabrica de cărămidă au fost livrate şantierelor
vacă furajată.
litri lapte. Cele mai cantităţi însemnate de cărămidă peste sarcinile de plan.
frumoase rezultate în V. POPA
Prinlrc cei mai harnici muncitori ai întreprinderii se
corespondent
numără tovarăşii Florca Mic, fîmplar, loari Pricăjan, lă
cătuş, Nicolae Sîrbu, D. Pîndârelu, Grigore Antonie, mun
citori la fabrica de cărămidă şi alţii.
ÎNTRECEREA e c h r p e e o r
Expoziţii şcolare Dc la Petroşani, tovarăşii dc rriun- ge, te întimpină acelaşi entuziasm, 37 la sută. iar în luna iunie, deja şeful secţiei furnale
rezultatele sînt superioare.
La Petroşani s-a deschis expoziţia că de pe şantierul nr. 9 le-au trans- aceeaşi botărîre a constructorilor de NICOLAE PILI.Y
Şcolii elementare de artă. Ea cuprinde Entuziasmului general al şantieru
lucrările celor 28 de elevi înscrişi la mis o chemare la întrecere. Ca prin- a lucra azi. mai mult şi mai bine lui i s-au alăturat şi zidarii-tcncui- tehnician
secţia de arte plastice. Dintre acestea fori din echipa lui Ioan Chifti. Lu
se remarcă în mod deosebit desenele cipalc obiective au fost. stabilite ca ieri. crind la construcţia noii şcoli medii, GHEORGHE ŞTEFAN
elevelor Ecateruia Raşca, Viorica Eis- echipa a preluat întreaga lucrare in
ler şi Verginia Gîrbea. scurtarea duratei dc execuţie fală de ...Comunistul Duşa Arbazarovici acord global. Cu toţii au holărit ca preşedintele comitetului sindical
lucrarea să fie complet gala pînă la al secţie1 furnale
Numai în primele zile de la deschi cea planificată numai lucrări dc ca- este conducătorul unei echipe dc iu- 15 august. Sînt toate premisele ca
dere, expoziţia a fost vizitată de peste lucrarea să se termine la data slabi- Uzina „Victoria“ Gălan
700 oameni ai muncii. lilalc foarte bună şi reducerea con- stalaiori încălzire. La chemarea la lila în angajament. ? _• __
?
R. BALŞAN samurilor specifice la materiale. întrecere a constructorilor din Pe- 'Angajamente îndrăzneţe în această \ In afenfr ia
întrecere şi-an luat şi electricienii ^ corespondenţilor
corespondent Chemarca la întrecere a trezit un troşani împreună cu tovarăşii săi de din echipa Iov. Adalbert !’eter ca şi f
ficrar-betoniştii lui Nicolae Nislor. ^ voluntari
k viu interes în rîndul constructorilor ». ¦¦¦......... ....... .
Şi dacă la entuziasmul majorităţii 5 şi colaboratorilor
Peste 1000 de vizitatori au şantierului nr. 10 T.R.C.1I. Vulcan. C onstructori constructorilor ar răspunde şi cehi- ţ ziarului
străbătut pînă astăzi sălile ex S-au analizat posibilităţile existente şi co n stru cţii pcle conduse de Iov. tlasile Tcodo- v
poziţiei şcolilor de cultură ge pe şantier şi s-au formulat angaja rcscu, loan Mtndroiu. zidari, ca şi ţ „Drumul socialismului"
nerală din raionul Orăştie, ex constructori din echipa lui C. Tu-
poziţie organizată în ’ localul mente îndrăzneţe în măsură să în tunam de la lucrările de canalizare. a Redacţia ziarului „Drumul So- 1
Casei raionale de cultură. Se pe şantier s-ar abţine rezultate şi etatismului" organizează du- 1
remarcă exponatele Şcolii me treacă ceea ce şi-au propus tovară muncă au holărit ca în fiecare lună mai, bune, care ar ridica întreaga J minică, 8 iulie a.c., la orele 10 1
dii „Aurel Vlaicu“ şi ale Şcolii şii lor din Petroşani. să-şi termine lucrările ce le revin cu f dimineaţa, o consfătuire cu co- 1
de 8 ani din Orăştie, ale Şcolii 2 zile mai devreme. Dar entuzias ? respondenţii voluntari şi cola- i
Acum întreg colectivul este cuprins mul tinerilor din echipă a depăşit î boratorii ziarului. In cadrul con- ^
de un entuziasm general. La cele trei $
blocuri, cu un total de 120 aparta-
mente, lucrările sini în toi. S e ‘înalţă angajamentul.. In prima lună de în-
(j zidurile, se montează fîşiile prefabri- trecere şi-au realizai planul cu 4 zile
? calc, se toarnă beton. Alături dc mai devreme. Şi aceasta e dc-abia
i blocuri se fac finisajele la noua începutul.
i şcoală de 16 clase care îşi va primi / n acelaşi ritm lucrează şi echipa
medii din Cugir, ale Şcolii de 8 \ aaspefii la începutul noului an şco- de săpălori-belOnişti condusă de Va- activitate, ar conduce la rezultate şi lată, primele roade ale muncit 'noastre': aceste roşii sfâtuîrii se vor comunica şi re- -j
ani din Beriu. mai bune. Z n t Şl f moase’ cţ,re p rin grija noastră, au crescut tşi s-au zultatele concursului corespon- -j
ţ ^nr' Aproape la orice loc de muncă !![e Şmnlanski. In luna mai planul
T. LAZARE,SCU CONSTANTIN BADUŢA toarea^Mnrin ™ţnci, ton!' f e la ora? ~ Pare a spune legumicul- C «lenţilor voluntari organizat de ]
5 vei poposi, în orice echipă vei trier- Ce revenea echipei a fost oagiu“ MU C Cl0U^a de la Sta liunea experimentală din Ge-
corespondent cu corespondent t ziarul nostru. 1
5
,1Q»-¦'V'ík-^ t 0OLEGIUIL DE REDA0Ţ1E 3