Page 51 - 1962-07
P. 51
Nr. 2351 DRVMUL 'SOCIALISMULUI pag. 8
msssasatasi^^
Subredacfia noastră voluntară R eparaţii de bună calitate
din Teliuc m comunici: La fabrica de hîrtie „1 Mai“ mai scurt decit cel planificat.
din Petreşti s-a făcut in luna Atit mecanicii cit şi electricie
Maşini şi uti'ajci noi G rijă faţă de sănătatea trecută revizia generală la toa nii au muncit bine. La sfîrşitul
reviziei au fost evidenţiaţi elec
In aceste zile, parcul de ma muncitorilor te maşinile şi utilajele fabricii. tricienii din echipa lui Vasile
Muncitorii secţiei de întreţinere Breazu, care au obţinut steagul
şini al E. M. Teliuc a fost De curînd, penti'u muncito de fruntaşi şi utevniştii Andrei
completat cu încă 19 autoca rii exploatării miniere din au muncit cu mult elan pentru Dreler, V. Colhen, N. Stricatu
şi alţii.
mioane sovietice noi, avînd Teliuc a fost amenajat un ca reparaţiile să fie făcute la
fiecare capacitatea de trans staţionar medical avînd capa- # timp şi de bună calitate. Cei ŞTEFAN CONSTANTIN
port de 12 tone şi 4 autoca citatea de 25 paturi. care au lucrat la maşinile de electrician
mioane noi „Tatr.a“ de 10 încadrat cu personal medi fabricat hîrtie au făcut lucrări
de bună calitate şl într-un timp
tone. cal corespunzător, staţionarul Trenuri cu ss
Aceste maşini vor contri
va da primele îngrijiri nece Mecanicii şi fochiştii de la morcat un tren supratonat cu
bui Ia îmbunătăţirea trans sare în cazurile de uşoară depourile de locomotive Simeria 293 de tone, făcînd ca cele 28
portului de minereu, creînd1 vagoane luate din staţia Uia
îmbolnăvire. şi Lugoj aplică cu succes me să ajungă mai repede la desti
astfel condiţii mai bune de Dispensarul ca şi sumele toda de remorcare a trenurilor naţie şi să se realizeze o econo
muncă minerilor de Ia secto mie la staţionare de 200 vagoa-
alocate pentru protecţia mun cu tonaj sporit. In ziua de 11 ne-ore. N. Jian a remorcat pe
rul I. cii minerilor reflectă grija ce iulie, de pildă, mecanicul
Pentru întreţinerea şi repa se acordă pentrfa sănătatea distanţa Lugoj-Simeria-triaj 500
muncitorilor. Gbeorbe n , de la depoul Si
rarea maşinilor, atelierul me meria, a remorcat pe distanţa tone peste normă.
canic auto a fost de aseme NICOLAE LUCACI IIia~Simeria un tren cu un su-
nea dotat cu o maşină pentru pratonaj de 300 tone, iar meca GH. BAT.A
funcţionar nicul loan Barbu, de la depoul
reglarea pompelor de injec Lugoj, pe aceeaşi distanţă, a re ceferist
ţie la autocamioanele „Ta In 10 sile, 457 tone
tra “ şi un strung automat
noU marca „Iosif Rangheţ“. de minereu peste plan
DIONISIE TOMA OrganiznîdU-şi judicios mun
mecanic auto ca, folosind timpful la maxi
Sîderiîă pesta plen mum iar maşinile şi utilajele Printre oamenii cu care Pentru îmbunătăţirea alimentării cu apă
la capacitatea lor, brigada de colectivul strungâriei ăe ci
Desfăşurând larg întrecerea mineri condusă de Jenică In sprijinul m inerilor lindri. din C.S. Hunedoara Pentru îmbunătăţirea alimentării cu citate şi staţii de pompe. In pre
socialista, muncitorii de la Popa a reuşit ca în prima de se mindreşte, se numără apă a localităţilor din Valea Jiului statul zent se execută lucrările de la noua
Cuptoarele de prăjire a E. M. cadă a lunii curente să dea In munca lor, minerii s-au noasa, Lonea, Dilja şi să reducă şi strungarul Cornel Pan- nostru a alocat sume importante. De staţie de filtrai'c de la Lupeni şi se
Teliuc ,au obţinut lună de lună peste pian 457 tone de mine angajat să obţină frumoase re tot mai mult sau chiar la ze telimon El îşi depăşeşte curînd au fost construite noi con lucrează la o nouă conductă între
frumoase succese. Be la în reu. zultate în acest an. Pentru ro numărul vagoanelor intrate lunar sarcinile de plan in ducte, îmbunătăţindu-se alimentarea cu Jicţ şi Petroşani. La această conductă
aceasta însă, este nevoie să li in locaţie. Numai în luna iunie, medie cu 40 la sută şi dă apă a oraşelor Vu'can şi Lupeni şi s-au efectuat săpături pe o distanţă
ceputul anului şl până în pre PETRU BUNGACI se asigure şi o aprovizionare ei au descărcat 636 vagoane cu în acelaşi timp produse de a comunelor Uricani şi Jicţ. De ase de 8 km. Se evidenţiază echipele con
ritmică cu materia] lemnos. De lemn de mină şi alte diferite Lună calitate. menea, Ia Lonea, Petrila şi Petro duse de Haralampie Cazan şi Dumi
zent, harnicul colectiv a p ră excavatorist această, sarcină se achită cu materiale reducînd în acelaşi şani au fost construite conducte de tru Holbau.
multă conştiinciozitate şi bri timp locaţiile Ia zero. S-au evi aducţiune, rezervoare de mare capa
jit şi livrat peste prevederile S-a îmbunătăţit găzile care luorează la depozi denţiat in mod deosebit la ob N. ROVENŢA
tul de material lemnos din Pe- ţinerea acestor succese brigăzi
plarhilui 262 tone siderită. transportul personalul«! trila. le conduse de Toma Ivanov, Ni- tehnician
colae Creţescu, Dumitru Dincă
La obţinerea acestor rezul Pentru muncitorii mineri Oamenii de aici se străduiesc şi Dinu Radu. După o lună de la apariţia articolului :
tate un aport deosebit au care locuiesc în comuna Sil- să asigure la timp aprovizio
adus şefii de echipă Iosif Vlai- vaş, conducerea E. M. Teliuc narea cu material lemnos a ex IOAN CIUR
cu şi Iosif Buca, precum şi a pus de curînd la dispoziţie ^ ploatărilor miniere Petrila, Ani-
muncitorii Ion Puia, Lucian un autocamion care să-i tran- $ corespondent
Negreanu, loan Şimon şi alţii.
sporte de Ia domiciliu la lo P e n tru fru n taşii raionului Si Calitatea ingotierelor poate mult
Muncitorii de la cuptoarele cul 'de muncă şi înapoi. Acea îmbunătăţită“
de prăjire sânt hotărîţi să Pentru a stimula organizaţiile U.T.M. tinerii din organizaţia U.T.M. a satului
muncească în viitor cu şi mai stă măsură si ajută pe mineri care au efectuat ccl mai mare număr Boz au efectuat peste 1.250 ore muncă îndeplinirea prevederilor pla mit cu acest prilej un plan ale căror rezultate erau cunos
mult elan pentru a asigura să vină odihniţi şi la timp la de ore în acţiunile patriotice. Comite patriotică la diferite lucrări din G.A.C.. cute ca cele mai bune, a con
furnalişfcilor siderită tot mai şut. tul raional U.T.M. Ilia a premiat de Ia electrificarea satului şi la acţiuni nului de producţie şi îmbunătă concret de măsuri, stabiîindu stituit o altă măsură luată pen
multă şi de bV.nă calitate. curînd organizaţiile U.T.M. cu diferite de împădurire, au primit ca premiu un tru îmbunătăţirea calităţii lin
NICOLAE PREDA {} premii în obiecte. picuup şi plăci. gotierelor. Efectul acestei mă
GHEORGHE VLAD suri s-a văzut imediat. Un
responsabilul subretlaeţiei voluntare ' <3a urmare a faptului că în acest an — ;/ !M. ŢIC exemplu In această privinţă 1!
şef de echipă constituie schimbul preluat de
corespondent maistrul Adam Munteanu şi ca
ţirea calităţii lingotierelor, sint se termene precise pentru în re a fost ridicat la nivelul posi
sarcini importante care stau în deplinirea fiecărui obiectiv pre
faţa colectivuluisecţiei turnă văzut in plan. S-a pus un ac bilităţilor existente, devenind
toria de lingotiere a Uzinei schimb fruntaş.
B una deservire a populaţiei „Victoria“ Călan. cent deosebit pe uscarea şl La remedierea lipsurilor sem
nalate în luna mai a contribuit
Trecuseră 4 luni din acest asamblarea perfectă a formelor
şi sprijinul acordat de comite
an şi rezultatele obţinute în cit şi pe îmbunătăţirea calită
tul de partid şi conducerea uzi
o preocupare de seamă această perioadă au fost bune. ţii fontei lichide, la turnare nei în aprovizionarea la timp a
Cea de a ducea lună insă, le-a ajungînd doar acea fontă care secţiei cu toate materialele ne
cesare. Drept urmare, în luna
adus turnătorilor marineplă îndeplinea condiţiile de struc- iunie turnătorii şi-au depăşit
E dimineaţă şi străzile oraşului Pe îmbunătăţirea continuă a produselor, maşini transportă pîinea Ia Lonea, Li- ceri. Cifrele de planobţinute &&,$LSS3LSSSG!K!!Sii sarcinile de plan cu 355 to
troşani cunosc o mare animaţie. Oa brigada a chemai la întrecere brigada vezeni, Petrila, Aninoasa şi ia alte cen ne şi au redus rebutul la 2,19 la
menii se îndreaptă spre locurile de condusă de Zevedei Gazan, avînd ca tre. Pentru transportul în bune con- oglindeau rezultate sub posibi sută faţă de 3,25 la sută cit
muncă. In drum spre punctele de lu- obiective îmbunătăţirea calităţii produ diţiuni s-au confecţionat peste 2.000
selor. respectarea planului de desface-- de iădiţe speciale. Gu cîtva timp în lităţile lor, Iar rebutul era mult este admis.
mulţi se abat pe la centrele de re, a normelor de consum la materii urmă existau deficienţe în aprovizio Rezultatele obţinute în luna
pline pentru a-şi procura pâine proas prime, materiale, combustibil şi respec narea centrelor de desfacere a pîinii depăşit.' Cauzele : slaba preocu
pătă şi rumenă. Pe feţele tuturor ci tarea indicilor de utilizare a agrega şi a celorlalte produse. Pentru a nu se iunie au făcut ca bilanţul pri
teşti mulţumirea pentru calitatea şi gri telor. Pentru realizarea indicilor res crea unele goluri şi aglomeraţii în ac pare a conducerii uzinei pentru mului semestru al anului să
ja deosebită cu care pîinea este pre pectivi, s-a pornit o însufleţită între tivitatea centrelor, împreună cu O.0.L. fie încheiat cu o depăşire de
parată. cere şi între echipele ce formează acea Alimentara s-a întocmii un grafic orar asigurarea secţiei respective cu
stă brigadă. Gocăforul Constantin Dra- după care se face aprovizionarea în 1,5 la sută, iar rebutul a fost
Dacă în ultimul timp s-au realizat gomir. în cadrul întrecerii dintre timpul nopţii. fontă de primă fuziune la timp, redus cu 0,24 Ia sută sub cifra
succese însemnate în procesul de fa echipe, s-a situat fruntaş, depăşindu-şi admisă. Şi de data aceasta, tur-
bricare a plinii, aceasta se datoreşte planul cu 1,5 la sută. De asemenea, Tinînd seama de cerinţele populaţiei, în cantităţile necesare şi de bu năitorii au dovedit că atunci
strădaniilor şi hărniciei cu care colec modelatoarea Giara Gîrjoabă, printr-un gama sortimentelor a fost lărgită sim
tivul întreprinderii industriale de stat ţitor. Sortimentele de franzelărie produ nă calitate, lipsa de control a cînd lucrează cu atenţie şi cu
„Jiul" din Petroşani şi îndeosebi a Pentrw plinea tíe cea mai se, sînt mult apreciate de populaţie.
fabricii de pîine. munceşte pentru o cit bună calitate organizaţiei de partid asupra w bucatc materiale, corespunzătoare ştiu
mai bună deservire a populaţiei. Prin Nu lipsesc produse solicitate ca cor- conducerii administrative a sec
gramaj corect şî prin calitatea produ să ridice prestigiul secţiei şi al
îmbunătăţirea calităţii produselor de selor, se situează printre fruntaşii în nuri cu unt şi lapte, cozonaci cu mac, ţiei, neurmărirea operativă a uzinei prin calitatea produselor
panificaţie, prin măsurile expeditive de producţie. turnate. Menţintad şl dezvoltînd
desfacere, colectivul întreprinderii de cozonaci simpli, chifle etc Strungarul Haless Ştefan, de calităţii producţiei, slaba con tură cerută. Trebuie arătat că succesele obţinute în primul se
paniticaţie dă viaţă chemărilor din Scri O preocupare deosebită, în această la Atelierele R.M.R. Simeria, este tribuţie a cadrelor tehnico-in- acum se iau de două ori, în
soarea G.G. al P.M.R. adresată sectoa perioadă, a conducerii fabricii de pîi In urma unor măsuri practice luate unul dintre cei mai Luni strun ginereşti în rezolvarea nevoilor mestru, ei vor putea raporta în
relor de panificaţie şi morărit pentru ne este ridicarea calificării unor mun de conducerea întreprinderii „.! din secţiei. Despre toate acestea s-a timp de o oră, probe de fontă a doua jumătate a anului suc
obţinerea unei plini de cea mai bună citori la locul de producţie. Peste 30 Petroşani, calitatea pîinii s-a îmbună gari ai atelierelor. El execută scris un articol în „Drumul so lichidă în forme metalice. Aces cese şi mai mari.
calitate. muncitori de aici urmează cursurile tăţit substanţial. O dovadă grăitoare lucrări de Lună calitate, depă cialismului“ numărul 2.317 din
şcolii de calificare. La cursurile ini în acest sens sînt calificativele bune şindu-şi totodată planul de pro 7 iunie a.c. De atunci a trecut te probe fiind supuse la rupere I. CIOBANU
Îmbunătăţirea calităţii pâinii este ţiate pe o perioadă de trei luni, se acordate de către G.T.G.-ul din fabrică, ducţie. mai mult de o lună. Să ve
preocuparea de seamă a celor ce mun predau noţiuni de chimie, tehnologia bunele aprecieri făcute de către comi dem ce s-a făcut pentru înlătu se apreciază imediat compoziţia
cesc aici. Pentru aceasta se fac ana meseriei etc. Ga o urmare directă a siile de control obştesc. Pentru o bună rarea lipsurilor semnalate şi chimică a fontei după structu
lize minuţioase de laborator, se con deservire a populaţiei în centrele de care este situaţia în prezent ?
trolează gradul de umiditate, compo desfacere se observă o preocupare spo ră. Operaţia aceasta a fost şi
ziţia de amidon şi gluten. In funcţie rită pentru depozitarea pîinii şi res Sub directa îndrumare a or este executată cu multă con
de indicii calitativi ai făinii, se alcă pectarea normelor de igienă. ganizaţiei de partid, conduce
tuieşte reţeta optimă. rea administrativă şi comitetul ştiinciozitate de către maistrul
A. OARGĂ sindical al secţiei au analizat şi şeful de echipă de la cubi-
amănunţit toate posibilităţile de
ieşire din impas. A fost întoc louri, evidenţiindu-se prin re
zultatele obţinute maistrul Bo-
goş Lazăr şi şeful de echipă
Sînziana Amdron.
Preluarea schimbului cu re
zultate slabe de către maiştri
...In sala de frămîntare, pe un pa acestui fapt s-au obţinut rezultate bune.
nou sînt afişate reţetele admise în func Gele 24 de sortimente produse în sec Ţara celor 7.000 de insule — mim I cratice au fost lichidate. Ţara R. P. Chineză. El impune Fili
ţie de specificul produsului de panifi torul de panificaţie contribuie din plin sub acest nume este cunoscută nezeu a ajutat la victoria ar ritorii şi popoare, atunci afir a devenit un stat poliţist, aflat pinelor să privească Cuba ca pe
caţie. Tot aici este afişat un grafic în !a satisfacerea cerinţelor populaţiei. Republica Filiipine, situată în matelor americane la Manila“. maţia ar putea fi adevărată. sub ocupaţia trupelor ameri un rival periculos şi nu ca o
care se consemnează timpul de fermen Dar este vorba numai despre cane şi care nu se deosebeşte naţiune eliberată de sub acelaşi
taţie, precum şi dozajul de apă, făină De o atenţie'mereu sporită se bucură partea de sud-vest a oceanului Filipinezii însă, scrie Crosby, aceasta ? Exemplul Filipinelor decit cu puţin de Coreea de jug colonial.
şi sare necesare unei pîini de bună problema desfacerii pîinii şi a produ Pacific. Insulele arhipelagului s-au declarat împotriva noii sud, Vietnamul de sud sau Tai-
calitate. selor de franzelărie. In ultimul timp, filipinez au o suprafaţă de republici pe care americanii do este revelator în ce priveşte van. Chiar şi Okinawa, colo Pesoul (moneda naţională) es
s-ait luat o serie de măsuri care să con 299.280 km. pătraţi, adică mai reau s-o realizeze ca o „obli neocolonialismul, mijloc prin nie fortăreaţă a S.U.A. oferă, te în continuă scădere. In le
In sala de frămîntare lucrează bri gaţie a lor sacră“. Pentru aceas care o ţară puternică continuă mai multă libertate de expri gătură eu aceasta Crosby subli
gada condusă dc Ivan Kosnaş. Pentru tribuie la efectuarea în bune condiţii mult decit. suprafaţa Angliei şi ta, mulţi patrioţi filipinezi au să controleze o fostă colonie pe mare şi organizare decit Fili niază că, în timp ce preţurile
Belgiei luate la un loc. Popu fost terorizaţi, ucişi. Conducă- care pretinde că a eliberat-o. pinele. Ja export sînt menţinute în mod
a transportului pîinii. Parcul de ma laţia ţării numără peste 25 mi artificial la un nivel scăzut, pre
lioane locuitori. întreaga via Răsfoind presa sfrăină Autorul subliniază că guver După ce arată subordonarea ţurile la importuri sint foarte
şini al fabricii a fost mărit. Astăzi 11 ţă economică şi politică se află tot mai accentuată a monopo ridicate. Aceasta nu are efect
sub „protecţia“ S.U.A. Adevă tori iubiţi şi populari ai insu nul american a adoptat dife lurilor filipineze faţă de cele numai asupra monedei ci şi asu
Plia !sala gate^eldM* raţii stăpini în Filipine sînt lelor au fost persecutaţi. rite legi prin care continuă să americane, Crosby scrie: Inves pra nivelului de viaţă al po
subordoneze din punct de ve tiţiile americane in Filipine de porului care este mult mai scă
Bilanţul activităţii întreprinderii fo „11 Iunie“) de exemplu, s-au expe monopolurile americane. ...Privind în urmă, filipinezii dere economic Filipinele. Legea păşesc 500 milioane de dolari, zut decit îl arată statisticile
restiere Orăştie pe semestrul I, care diat peste planul semestrial 24 m.c. au prea puţine motive pentru cu privire la comerţ, arată au în afară de investiţiile milita oficiale.
s-a încheiat nu de mult, eviden traverse speciale, 500 m.c. cherestea de Vance Crosby, oare a vizitat care să fie recunoscători. Insu torul, adoptată de guvernul re care sînt mult mai mari.
ţiază frumoasele realizări' obţinute în diferite esenţe, 81.000 bucăţi ulucă -;le recent Filipinele, a publicat un lele au rămas nedezvoltate din S.U.A., a urmărit să lege din Cei 25 milioane de filipinezi, După interzicerea Congresului
sectorul de industrializare a lemnului. fag şi alte sortimente. Gele mai mari articol în revista engleză „Eas- punct de vedere economic şi punct de vedere economic Fili care aprovizionează piaţa cu organizaţiilor muncii, (progre
Colectivul acestui sector a depăşit pla depăşiri de pian au fost realizate de tern World“ in care face o ana cultural, oamenii sînt ţinuţi în pinele, în următorii 30 de ani, materii prime şi produse ali siste), numai cîteva organiza
urii producţiei globale cu 4,7 la sută gateriştii Dumitru Domuţa, Florea Acu- liză amănunţită a situaţiei in sărăcie. mentare, primesc salarii de mi ţii de stingă au putut continua
şi pe cel ai producţiei marfă cu 3,25 muloaie, Simion Gornea şi Gonstantin terne din această ţară. El iro de S.U.A.; guvernul filipinez a zerie. Cea mai mare parte din lupta, însă conducătorii lor au
la sută. Din hala gaterelor (fabrica Pioară. nizează eficacitatea „ajutorului Acordarea independenţei Fi devenit tot mai mult dependent comerţul exterior al Filipinelor fost persecutaţi. Au căpătat
străin“ şi „progresul economic“ lipinelor la 4 iulie 1946, prevă de „ajutorul american“. Aceasta este în mîinile străinilor. Cînd largi posibilităţi de dezvoltare
D e p o zit bine a p ro v izio n a t al Filipinelor despre care pro zută în documentul Tuding Mc a deschis ţara importurilor ne resursele de capital şi piaţa in Uniunile dominate de oamenii
paganda americană vorbeşte atit Duffie, a fost inspirată nu de limitate de produse din S.U.A. ternă sînt controlate de străini, monopolurilor. In ideologia ofi
Pentru buna aprovizionare a lemne de foc. Ţinind seamă de de mult. Crosby scrie printre generozitatea guvernului ameri (ceea ce a ruinat realmente eco arată Crosby, ei nu au intere cială din Filipine tradeunionis-
populaţiei cu combustibil, co cerinţele muncitorilor de a fi altele : „Cu şase decenii în u r can, ci de frica concurenţei în nomia în cîţiva ani); ulterior sul să industrializeze ţara res mul este considerat ca o formă
lectivul depozitului nr. 6 din serviţi şi cu lemne de foc tă mă, cînd forţele armate ameri domeniul produselor agricole. americanii au căutat să impună pectivă. Ca urmare, filipinezii a activităţii anticomuniste.
Simeria al I.R.C. Deva s-a în iate, tov. loan Cacuci, respon cane „au eliberat“ Filipinele de Mai mult, se pune chiar între aşa-zisul: „principiu al pari plătesc preţuri de monopol pen
grijit să aibă în permanenţă sabilul depozitului, cu sprijinul sub imperialismul spaniol, pre barea dacă Republica Filipine tăţii“ potrivit căruia, cetăţenii tru produsele, şi alimentele im Congresul tradeunionurilor
cantităţi suficiente de combus sfatului popular orăşenesc Si şedintele William McKinley, în lor este independentă în ade (care este unica organizaţie le
meria şi al conducerii I.R.C. instrucţiunile sale către consu văratul sens al cuvîntului. S.U.A. capătă drepturi egale portate. întreprinderile repre gală N.R.) este subvenţionată
tibil pentru a putea satisface Deva, a înzestrat depozitul cu lul Wiliiam Howard Taft, a fă cu filipinezii în orice dome zintă, de asemenea, o sursă generos de S.U.A.
un motor de tăiat lemne. Tăia In „lumea liberă“ — scrie au niu al vieţii economice, inclusiv principală a jafului colonial.
cerinţele cetăţenilor. Aşa, de tul unei tone de lemne costă cut cunoscută „obligaţia înaltă torul în continuare — se spune In exploatarea resurselor solu „Manila Electric Co.“ (Meralco) Regimul lui Macapagal (pre
şl sacră“ de a îndruma cu fer că colonialismul este pe cale a monopolizat de multe dece şedintele Filipinelor N.R.) con
pildă, în semestrul I depozitul 9 lei. Această măsură este bine mitate şi dezinteres întregul po de dispariţie. Dacă colonialis lui şi subsolului. După adopta nii producţia de energie elec tinuă să ţină pe patrioţi închişi
por pe calea păcii şi prosperi mul înseamnă numai hegemonie rea cu ajutorul unor măsuri re trică din insule şi veniturile în închisoarea militară denumi
a fost aprovizionat cu 2.190 to venită şi populaţia este mul tăţii. El îşi exprimă „speranţa politică făţişă asupra altor te presive a „principiului parită ei sint printre cele mai mari din tă „Fortul lui McKinley“ după
fermă că... toţi locuitorii insu lume. numele preşedintelui care a do
ne lemne de foc, 90 tone căr ţumită de felul cum este ser lelor filipineze vor privi cu re ţii“ s-g, trecut la scindarea şi rit atit de mult ca filipinezii
cunoştinţă la ziua cind Dum reprimarea mişcărilor democra Departamentul de Stat al să „privească în urmă cu re
buni, 880 tone de lemne din vită. tice legale, Incâlejndu-se în mod S.U.A. — scrie Crosby — face cunoştinţă la ziua cînd Dum
totul ca Filipinele să nu aibă nezeu a ajutat la victoria ame
categoria C, D şi deşeuri de che E.CREŢU grosolan libertăţile c-ivile. Ma relaţii prieteneşti cu U.R.S.S. şi ricanilor la Manila“.
joritatea organizaţiilor demo
restea. In trimestrul III vor in corespondent ('Agerpreş),.
tra în depozit încă 300 tone
;