Page 52 - 1962-07
P. 52
p a g . '4 ¦DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2351
Dupa. înelieleyea lucrările i» ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE S TIR I
m a r e lu i forum al popoarelor lumii
Apelul adresat Recepţia de la Kremlin
femeilor MOSCOVA 16 (Agerpres) — rum al popoarelor se va vorbi Comitelui celor 18 state pentru S ă în c e te z e p ^ n vo căcil
din lumea întreagă TASS transmite : multe decenii. A. Korneiciuk a elem entelor fasciste
La 15 iulie în Palatul Mare toastat pentru pace veşnică pe
dezarmare si-a reluat lucrările
MOSCOVA 16 (Agerpres). — al Kremlinului din Moscova a pămînt, pentru prietenie trainică din B e rlin u l a c c id e n ta l şi R.F.G.
avut loc o recepţie cu prilejul şi de nezdruncinat între toate
TASS transmite :
Femeile din cele cinci c o n ti încheierii Congresului mondial popoarele lumii. El şi-a expri GENEVA 16 (Agerpres). - TASS înainte la examinarea măsurilor în Notele guvernului sovietic adresate
pentru dezarmare generală şi transm ite: dreptate spre micşorarea încordării in guvernelor S. U. A., Angliei şi Franţei
nente, participante la Congre pace. mat convingerea că delegaţii ternaţionale, V. A. Zorin a cerut tu
sul mondial pentru dezarmare vor povesti în patria lor despre La 16 iulie după o întrerupere de o turor participanţilor la lucrările comi MOSCOVA 16 (Agerpres). - TASS tc din Berlinul occidental să ia un
generală şi pace, au adresat nn La invitaţia Comitetului so lucrările congresului, vor de lună, Comitetul celor 18 state pentru tetului să facă tot posibilul pentru a transmite : caracter tot mai insolent şi primejdios.
apel tuturor femeilor, mişcări pune toate eforturile pentru a dezarmare şi-a reluat lucrările la Ge rezolva cît mai grabnic sarcinile ce
lor şi organizaţiilor de femei vietic de sprijinire a pregăti preîntîmpina războiul, pentru a neva. Ga şi înainte de la lucrări lipseşte stau în faţa lui. Guvernul sovietic a declarat că pro Guvernul sovietic menţionează fapte
din lumea întreagă, ctaemîndlu-le rilor In vederea Congresului obţine dezarmarea totală şi a delegaţia Franţei care a refuzat să vocările pe care elementele fasciste care ilustrează „că atacurile armate,
să înceapă acţiuni 'urgente care instaura pacea pe pămînt. participe la conferinţă. Intervenţia delegaţiei S.U.A. a pro şi revanşarde din Berlinul occidental crimele, aruncarea în aer a obiecti
să contribuie la înfăptuirea cit mondial pentru dezarmare şi vocat dezamăgire în rîndul acelora şi din R.F.G. continuă să le comită velor de Ia frontieră .şi alte acţiuni
mai grabnică a dezarmării şi la pace, la recepţie au participat La recepţie, întâmpinaţi cu In cuvîntarea rostită de şeful dele care au sperat că S.U.A. vor face un la frontiera R.D. Germane, „creează criminale nu reprezintă incidente izo
menţinerea păcii. fruntaşi ai vieţii publice cunos căldură de cei prezenţi, au gaţiei sovietice, V. A. Zorin, a fost pas important în direcţia apropierii po o situaţie care nu poate să nu îngri late, ci sînt acte agresive premeditate
cuţi în întreaga lume — mem rostit cuvîntări şefii şi reprezen exprimată hotărîrea fermă a guvernu ziţiilor. Discursul lui A. Dean s-a ca joreze statele interesate în menţinerea împotriva R.D.G. şi a statelor socia
Femeile din lumea întreagă brii Comitetului internaţional lui U.R.S.S., de a face tot posibilul racterizat mai pu ' prin elogierea aşa- liniştii şi păcii în această regiune“. liste aliate cu ca.
sînt chemate să ceară cu hotă- de pregătire a Congresului, tanţii delegaţiilor Indiei, Nepa pentru încheierea ncîntîrziată a acor numitei „schiţe a prevederilor de bază
rîre tuturor puterilor nucleare, membrii prezidiului şi secreta lului, Republicii Populare Chi durilor cu privire la dezarmarea gene ale tratatului“ prezentată de ameri Această declaraţie este conţinută în Aceste provocări aventuriste şi pri
încheierea cît mai urgentă a riatului Congresului, şefii dele neze, Statelor Unite ale Ameri rală şi totală, la încetarea experienţe cani. Discutarea acestei schiţe în prima nota adresată la 14 iulie de guvernul mejdioase pentru cauza păcii sînt în
unlai acord cu privire la inter gaţiilor care au luat parte la ca, Afganistanului, Belgiei, Gu- lor cu arma nucleară, la măsurile spe etapă .a tratativelor a arătat că ea U.R.S.S. guvernului S.U.A. ca răspuns curajate pe faţă dc reprezentanţii ofi
zicerea pentru totdeauna a ex lucrările Forumului popoare ianei Britanice, Jamaicăi şi altor ciale pentru micşorarea încordării in urmăreşte menţinerea mijloacelor fai la nota ambasadei S.U.A. din 25 iu ciali ai Berlinului occidental şi R.F.G.
perienţelor cu toate genurile de lor, reprezentanţi ai vieţii pu- ţări. ternaţionale. moasei „intimidări nucleare“ şî stabi nie 1962. Note cu conţinut similar au
arme nucleare. blice din Moscova. lirea controlului asupra înarmărilor fost adresate şi guvernelor Angliei şi In notă sc arată că răspunderea
Ei au mulţumit cu toţii po- Delegaţia sovietică este autorizată pînă la dezarmarea reală, adică crearea Franţei. pentru consecinţele directe ale provo
„Cerem de asemenea ca în ca Alexandr Korneiciuk, preşe porulu sovietic pentru ospitali să declare, a spus V. A. Zorin, că gu posibilităţii pentru desfăşurarea activi cărilor „va reveni acelora care îi or
drul dezarmării generale şi to tatea cordială, in cuvîntările lor vernul sovietic a studiat şi analizat tăţii de spionaj şî recunoaştere. Guvernul sovietic a atras de ase ganizează sau îi sprijină pe provocato
tale să fie interzisă producerea dintele Comitetului sovietic da el au declarat că congresul a cu atenţie felul în care au decurs tra menea atenţie asupra faptului că de rii şi aventuri.ştii deşănţaţi“.
sprijinire a pregătirilor în ve tativele cu privire la dezarmarea ge După cum a arătat A. Dean dele mersurile diplomatice nu dau rezulta
derea Congresului, a salutat unit şi mai strîns întreaga ome nerală şi totală în comitet în martie- gaţiei S.U.A. nu-i place îndeosebi, fap tele pe care le scontează Uniunea So Guvernul sovietic constată că in
cordial pe cei prezenţi. El a re nire progresistă în lupta pen iunie a.c. tul că proiectul sovietic de tratat pre vietică, în calitate de stat aliat cu terpretarea incidentelor din Berlinul
levat că congresul s-a desfăşu tru dezarmarea generală şi in vede lichidarea încă în prima etapă R.D.G. occidental făcută în nota guvernului
rat în condiţiile unei largi dis staurarea păcii pe pămînt. V. A Zorin a declarat apoi că gu S.U.A. din 25 iunie este departe de
cuţii libere. Despre acest Fo- vernul sovietic a hotărît să facă noi „Toate acestea, se spune în notă, adevăr.
Declaraţia delegaţiei americaneoricărei arme de distrugere în paşi în întîmpinarea poziţiei S.U.A. şi a tuturor mijloacelor dc transportare întăresc şi mai mult convingerea gu Referindu-se la încercările guvernu
a celorlalte puteri occidentale şi să in a armei nucleare la ţintă şi a bazelor
masă“, se arată în apel. vernului U.R.S.S. că este necesar să lui S.U.A. de a explica aceasta prin
troducă în proiectul sovietic de tratat
!Participantele la congres, sub MOSCOVA 16 (Agerpres) — lupte şi reliefează că poporul prezentat spre examinare Comitetului militare străine de pe teritorii străine. se normalizeze dc urgenţă situaţia din afirmaţii „că se caută mijloace care
liniază necesitatea, ca un niumăr TASS transmite : celor 18 staie, o serie de completări şi Berlinul occidental pe baza reglemen să înlesnească circulaţia oamenilor şi
cît mai mare de femei să fie american nu s-a mobilizat încă precizări cşre ţin seama de doleanţele R.eferindu-se la problema interzice tării paşnice cu Germania“. mărfurilor în Berlin“ şi la propune
atrase în organizaţiile de fe „Nimeni nu poate nega cit de pe de-a-ntregul in vederea aces puterilor occidentale, în măsura în care rii expericnţeolr nucleare, A. Dean a rea sa „dc a se studia această pro
puternică este năzuinţa spre tei iupte. Continuăm să acţio declarat că delegaţia S.U.A. prezintă Guvernul sovietic îşi exprimă regre blemă, de preferinţă în Berlin, de că
comitetului raportul Ministerului de tul că guvernul S.U.A. nu ia măsuri
năm şi ne vom spori eforturile acest lucru nu este în contradicţie cu
mei care luptă pentru dezarma pace“ — se spune In declaraţia noastre după ce ne vom îna sarcina rezolvării problemei dezarmării Război al S.U.A. privind rezultatele pentru a pune capăt acţiunilor pro tre reprezentanţii guvernelor S.U.A.,
transmisă presei sovietice, adop poia acasă de la Congresul de generale şi totale. V. A. Zorin s-a ocu
re şi pace. tată la 15 iulie în cadrul unei la Moscova. Vom căuta să atin pat pe larg de aceste completări şi studierii mijloacelor de detectare a ex vocatoare pe care le comit împotriva Angliei, Franţei şi Uniunii Sovieti
adunări a membrilor delega- gem acest ţel prin acţiuni bine precizări. Guvernul sovietic acceptă pro
„Fie ca femeile să apere cu ţiei S.U.A. la Congresul mondial organizate, se arată în declara punerea S.U.A. privind procedura re ploziilor nucleare. R.D.G. poliţia' vest-berlineză şi ele ce“, guvernul sovietic declară : „Aceas
hotărîre fericirea familiilor şi pentru dezarmare generală şi ţie. ducerii armamentelor clasice, întrucît
viitorul copiilor. Fiecare femeie pace. ea permite să se înfăptuiască lichida In încheiere. A. Dean a chemat pe mentele fasciste din Berlinul occiden tă propunere nu poate să nu stîr-
să-şi ia angajamentul de a con „Congresul mondial pentru rea acestor armamente şi nu creează participanţii la lucrările comitetului tal, acţiuni care „provoacă o agrava nească nedumerire“.
vinge şi pe alte femei să încea Noi, cetăţenii S.U.A., declară dezarmare generală şi pace, care pentru nimeni vreun avantaj militar
pă acţiuni pentru pace folosind membrii delegaţiei americane, ne.a oferit prilejul să ne întîl- uriiii Ural. „să atenueze rezonabil divergenţele“ re serioasă a situaţiei în această re Dacă guvernul S.U.A. îşi formu
în acest scop formele, şi metodele nim şi să facem cunoştinţă cu
specifice ţărilor lor, iar acestea ne angajăm să ne unim cu luptă marele şi puternicul popor rus, Guvernul U.R.S.S. a ajuns de ase deşi el n-a făcut nimic în această giune“. lează propunerea cu scopul dc a in
la rîndul lor să atragă alte fe torii pentru pace de pe întreg ne-a întărit convingerea că po menea la concluzia că ar putea fi
mei Ia acţiunile confune“. globul pămîntesc In lupta pen poarele celor două mari ţări ale adoptate unele propuneri ale S.U.A. în direcţie. De aceea, imediat ce şeful de Mai mult decît atît, autorităţile terveni în afacerile interne ale Repu
tru pace. noastre vor un singur lucru — domeniul micşorării primejdiei izbue-
„Chemăm toate organizaţiile să trăiască şi să muncească în "irii unui război. legaţiei U.R.S.S. şi-a încheiat cu americane de ocupaţie din Berlinul blicii Democrate Germane suverane
şi mişcările de femei, pe toate Delegaţia S.U.A. promite so condiţiile păcii“ — se spune în
femeile care doresc pacea să ac lemn să depună toate efortu încheierea declaraţiei delegaţiei Venind într-o serie de probleme im vîntarea, pătrunsă de năzuinţa de a occidental şi chiar guvernul S.U.A., şi independente, guvernul sovietic
ţioneze că hotărîre alături de rile pentru îmbunătăţirea rela americane. portante in întîmpinarea poziţiilor pu
toate forţele iubitoare de pace, terilor occidentale şi introducând în căuta soluţii reciproc acceptabile. A. încurajează şi sprijină direct pe or consideră că această problemă în ge
din ţările lor, pentru dezarmare ţiilor reciproce între U.E.S.S. şl împotriva experienţelor acest scop completări şi precizări în
generală, pentru educarea co S.U.A.“. Soarta lumii, s-ar pu nucleare proiectul tratatului de dezarmare ge Dean s-a grăbit să ia pentru a doua ganizatorii atacurilor ostile. Aceasta neral nu merită să fie discutată pe
piilor şi a tineretului în spiritul tea, să depindă de succesul sau nerală si totală, a spus şeful delega
păcii şi prieteniei între po Insuccesul eforturilor noastre“. NEW YORK 16 (Agerpres). — ţiei U.R.S.S., guvernul sovietic aşteaptă oară cuvînful pentru a atenua impre face ca activitatea provocatoare cri o bază cvadripartită, şi nici pe o
poare“. Agenţia Associated Press a- că S.U.A. şi celelalte state occidentale
In declaraţia lor, participanţii nunţă că circa 50 de femei a- vor aprecia aşa cum Se cuvine acest siile nefavorabile produse de poziţia minală împotriva R.D.G. care porneş- altă bază.
americani la Congresul mon mericane au protestat la 15 iu act r!: . bunăvoinţă ai Uniunii Sovie
dial pentru dezarmare generală lie 5n faţa intrării principale a tice şi că la rîndul lor vor depune efor sa neschimbată. El a asigurat că ------ ------------------- 'V
poligonului de experienţe nu turi spre coordonarea cît mai' grabnică S.U.A. sînt gata „să studieze cu aten
şi pace, se referă la lupta po cleare de la Câmp Mercury în a proiectului tratatului de dezarmare
porului american pentru pace. deşertul Nevada. Demonstran generală şi totală. ţie şi cu viu interes“ modificările in C o n vo rb irea lui Â. Â. G ro m îk o cu
Ei subliniază greutăţile acestei tele care purtau pancarte prin troduse in proiectul sovietic de tratat
care cerea'u să se pună capăt V. A. Zorin a atras, de asemenea,
cursei înarmărilor făceau parte atenţia comitetului asupra necesităţ i de V. A. Zorin. Dar el a repetat din
din organizaţia „Femeile luptă de a accelera cît se poate de mult şi
pentru pace“. Aproape 50 de ex lucrările subcomitetului pentru înceta nou imediat că U.R.S.S. trebuie să r e p r e z e n ta n ţi ai c o n d u c e rii f e d e r a le a
plozii nucleare au avut loc anul rea experienţelor cu arma nucleară.
acesta Ia Câmp Mercury. renunţe dc a cere distrugerea rapidă, Uniunii germ ane a păcii
Tratativele cu privire la interzicerea încă în prima etapă, a mijloacelor
pentru totdeauna a tuturor experienţe
„Lupta pentru pace poate şi tf etnie lor nucleare trebuie duse pînă Ia capăt de transportare a armei nucleare la MOSCOVA 16 (Agerpres). — TASS acest lucru corespunde intereselor pă
să fie dusă pînă la victoria deplinăa — a spus el. Propunerea statelor neu ţintă. transmite : cii. Propunerile sovietice nu au carac
tre — membre ale comitetului nostru ter ultimativ faţă dc cealaltă- !parte,
MOSCOVA 16 (Agerpres). — TASS între delegaţii americani cu delega — sînt o bază bună pentru încheierea La şedinţă au luat cuvînful, de ase Şase reprezentanţi ai conducerii fe clar Uniunea Sovietică nu ’intdbţibftfetf-
transmite: ţiile Cubei, Chinei, R.D.G., Bulgariei unui acord. Exprjjnîod hotărîrea de menea, reprezentanţii Italici şi An derale a Uniunii germane a păcii, au ză să tărăgăneze la infinit tratativele
şi cu reprezentanţii mişcării partiza legaţiei sovieiicc de a participa ca şi gliei. Ei s-au referit în special, Ia avut la 14 iulie o convorbire cu An cu puterile occidentale în problema
După părerea lui Garlton B. Goodlet, nilor păcii din Vieinamul de sud „a problemele de procedură a lucrărilor drei Gromîko, ministrul afacerilor ex tratatului dc pace german şi dacă nu
conducătorul delegaţiei S.U.A. la Con fost cit se poaie de liber şi sincer, comitetului. Reprezentantul Angliei a terne al U.R.S.S.. la care a participat se va ajunge la o înţelegere cu Occi
gresul mondial pentru dezarmare gene fără nici'un fel de înverşunare sau în- declarat că năzuinţa U.R.S.S. spre dentul, va semna tratatul de pace cu
rală şi pace, „lupta pentru pace poa apropierea poziţiilor trebuie salutată Vladimir Semenov, locţiitor al minis R.D. Germană.
te şi trebuie să fie dusă piuă la victo dîrj'ire“. După părerea lui Goodlet, acest şi că propunerile sovietice vor fi stu trului Afacerilor Externe al U.R.S.S.
ria deplină“. diate cu atenţie. Şeful delegaţiei Uniunea Sovietică este dispusă să
schimb de experienţă „a jucat un rol R.P. Polone, M. Laclis a analizat amă In timpul acestei convorbiri, se ara ofere garanţii suficiente pentru secu
Goodlet a subliniat în interviul a- nunţit modificările propuse de U.R.S.S. tă în declaraţia dată publicităţii dc ritatea Berlinului occidental ca oraş
foarte important pentru lămurirea pro la proiectul de tratat şi a subliniat aceşti reprezentanţi, au fost discutate liber, garanţii care să fie sprijinite de
unele probleme actuale ale vieţii in participanţii la tratat şi de O.N.U.
blemelor asupra cărora nu există deo
importanţa lor constructivă. ternaţionale şi relaţiile dintre U.R.S.S. In condiţiile respectării suveranită
ţii R.D. Germane, s-ar garanta acce
Ultimul a luat cuvînful reprezen şi R.F. Germană. Convorbirea s-a re sul liber al persoanelor civile şi măr
tantul Brazil’ei care a cerut ca ela ferit la probleme politice, economice furilor în Berlinul occidental.
borarea acordului cu privire la înce şi culturale.
Ministrul afacerilor externe al
tarea experienţelor nucleare să fie con Uniunea Sovietică insistă asupra U.R.S.S. a sprijinit activ propunerea
siderată ca o sarcină primordială a | necesităţii încheierii tratatului de pace
comitetului. german, deoarece este convinsă că
c.ordat unui corespondent al agenţiei camdată o înţelegere reciprocă deplină O FOR T Â URIAŞĂ cu privire la crearea unei zone de-
TASS că el şi colegii săi au plecat din sau informaţii suficiente“. nuclearizatc în centrul Europei, consi
sala de şedinţe a congresului „plini de derând că această problemă este ac
sentimente noi şi speranţe noi în victo Goodlet a declarat că membrii de tuală.
legaţiei americane vor organiza în
In ce priveşte relaţiile comerciale,
ria cauzei păcii“. S.U.A. mitinguri şi adunări pentru a partea sovietică şi-a exprimat în ca-
Goodlet a declarat că iniţierea în di obţine ca hotăririle. congresului'să fie Timp de o săptămînă Con lui întregii omeniri — înfăptui stat să găsească o soluţie“. mun, reprezintă o forţă uriaşă“. citul convorbirii, interesul pentru lăr
feritele probleme care stau în faţa par larg sprijinite dc muncitorii, femeile, gresul mondial pentru dezarma rea dezarmării generale şi to
tizanilor păcii din diferite colţuri ale tineretul, oamenii de ştiinţă şi intelec re generală şi pace care a avut tale sub un strict control in Aprecierea asupra necesităţii Poporul nostru a urmărit cu girea unui comerţ reciproc avantajos.
lumiî„ne-a dat posibilitatea să ne dăm tualii americani. loc ia Moscova a polarizat ternaţional. sporirii eforturilor relevă fap
seama mai bine de necesitatea ime atenţia opiniei publice mondia deosebit interes lucrările congre Acest acord comercial ar putea fi
diată a asigurării păcii pentru naţiu „Noi înţelegem, a spus Goodlet, că le. Cei peste 2.000 de delegaţi Sesizarea tocmai a primejdiei tul că în momentul de faţă mai
nile care păşesc pe calea dezvoltării in pentru aceasta va trebui să depunem o din 121 de ţări (O.N.U. numără de război in condiţiile actuale, există oameni în Occident care sului la care -- alături de ce încheiat pe o durată cît mai îndelun
dependente. Noi am înţeles şi mai bine muncă foarte serioasă şi grea, dar ne abia 105 state membre), au dez cînd tehnica de luptă s-a dez fie că nu au sesizat încă am
că pacea Ic este necesară pentru ca cesitatea rezolvării tuturor probleme bătut problema majoră a con voltat într-o asemenea măsură ploarea primejdiei, fie că sesi- lelalte delegaţii •— reprezentan gată posibil.
să-şi realizeze visurile lor în ce pri lor legate de lupta pentru o pace temporaneităţii — pacea şi de incit practic nu există invulne
veşte independenţa naţională deplină“. trainică este atît de mare îneît trebuie zarmarea. Mai mult ca oricând rabilitate, iar războiul nu poate zînd-o nu participă la lupta ţii mişcării pentru pace din ţara Participanţii celor două părţi la
să învingem foaie greutăţile pe care in trecut, caracterul larg repre fi localizat la o regiune sau la activă. Atragerea acestora Ia noastră şi-au adus contribuţia convorbire s-au pronunţat în favoarea
Goodlet a spus în continuare că am putea să le îniîmpTnarii la noi în zentativ al congresului a fost un continent, impune acţiuni acţiune ar înlătura pasivitatea expunînd de la tribuna congre dezvoltării relaţiilor culturale.
schimbul de păreri care a avut loc această acţiune“. remarcat în presa internaţiona hotărîte. dăunătoare cauzei păcii pe care sului punctul de vedere al gu
lă. Schimbul liber de păreri care nu o dată au mizat în trecut cei vernului nostru, al întregului Miercuri ÎS iulie, reprezentanţii
s-a desfăşurat in şedinţele ple Conţinutul documentului a- ce au tîrît popoarele în prăpas nostru popor. conducerii federale a Uniunii germa
nare şi în numeroasele comi doptat de participanţii la con tia războiului. Or, în momentul ne a păcii se vor înapoia în Repu
tete care au analizat diferite as gres — Mesajul către popoarele de faţă este hotăritor pentru soar Momentul cînd popoarele sînt
pecte ale dezarmării a fost în lumii, are un ta păcii ea popoarele să exerci chemate să acţioneze are o în blica Federală Germană, unde vor re
dreptat tocmai spre găsirea căi sens şi o semni semnătate deosebită, deoarece lata amănunţit, în cadrul unei confe
lor pentru înfăptuirea ţelului ficaţie profundă. te presiuni asu la Geneva se reiau lucrările Co rinţe de presă, despre convorbirea pe
suprem de menţinere şi întări Prin acest docu mitetului celor 18 state pentru care au avut-o.
re a păcii. In cursul dezbateri ment participan pra acelor oa
lor au fost. înlăturate acele sus ţii la congres meni de stat şi dezarmare. Dacă în trecut tra
piciuni oare mai dăinuiau în şi-au exprimat convingerea că diplomaţi care
mintea unora, s-a prăbuşit zidul primejdia care planează asupra de dragul inte tativele în problema dezarmării
tăcerii cu care propaganda os întregii lumi şi asupra fiecărei reselor înguste
tilă păcii a căutat să împre ţări in parte poate ti înlăturată ale monopolurilor producătoare s-au soldat invariabil, infruc-
soare lucrările. de popoarele însele. „Sîntem
ferm convinşi că dezarmarea de armament ignoră sau se pre tuos, inregistrindu-se o intensi
Succesele repurtate de luptă este nu numai vital necesară, fac că ignoră primejdia.
torii pentru pac-e pînă in pre dar şi posibilă. Ieri, ea a fost ficare permanentă a cursei înar
zent şi mobilizarea realizată in visul celor mai luminate minţi Ecourile parvenite în ceie
l-îndurile opiniei publice mon ale omenirii. Astăzi dezarmarea două zile cave au trecut de la mărilor, de astă dată popoare
diale după întâlnirile precedente a devenit o sarcină practică, încheierea lucrărilor congresu
ale partizanilor păcii au insu pentru îndeplinirea căreia tre le şi-au spus cuvîntul asupra FERGANA. — La Fergana (Uzbe-
flat încredere participanţilor la buie să lupte fiecare dintre noi“. lui confirmă că mai mult ca
congres asupra posibilităţii de oricînd în trecut, cercurile cele posibilităţii găsirii unor soluţii kistan), s-a deschis o expoziţie volan
a crea un curent de opinie ca Participanţii la congres • au mai largi ale opiniei publice îşi
pabil să înlăture primejdia de arătat popoarelor care i-au tri exprimă satisiacţia pentru mun-' reciproc acceptabile. Poziţia tă despre construcţiile de oraşe din
război. Trebuie relevat cu pre mis să dezbată problema dezar Uniunii Sovietice, R.P. Romîne R.P. Romînă. Cele 50 de standuri ale
mării nu numai că lupta este ca rodnică depusă la Moscova
cădere aspectul calitativ nou al necesară, ci totodată şi cum tre şi pentru rezultatele la care s-a şi celorlalte state socialiste in expoziţiei ilustrează construcţiile de
buie să lupte pentru înfăptui ajuns.
acestui congres şi anume lăr rea dezarmării. Problemele pă sprijinul realizării dezarmării locuinţe şi crearea unei industrii m o
cii şi ale războiului nu pot fi „In prezent mişcarea partiza generale şi totale sub un strict derne de materiale de construcţie in
girea considerabilă a bazei de lăsate numai pe seama oameni nilor păcii trece de la rezoluţii control internaţional este bine R.P. Romînă. Expoziţia s-a bucurat
lor de stat, deoarece — aşa cum academice la acţiuni directe“, cunoscută, poziţia statelor neu de un deosebit succes.
masă a mişcării pentru pace şi apreciază săptămînalul indian
se arată în documentul bilanţ „Blitz“. Conducătorul delegaţiei tre interesate şi ele în crearea UL A N B A T OR. — Crescătorii de
dorinţa manifestată de tot mai de condiţii paşnice pentru pro vite din R.P. Mongolă au obţinut, mari
al congresului — „numai efor S.U.A. la congres, Garlton B. pria lor dezvoltare s-a conturat succese în activitatea lor de sporire
multe organizaţii şi personali Goodlet a declarat că el şi co şi ea, iar acum rămîne ca de a şeplelului dc animale. Potrivit co
turile popoarelor din toate ţă claraţiile occidentale, inclusiv municatului Direcţiei Centrale de Sta
tăţi de a-şi aduce contribuţia legii săi au plecat din sala de tistică, in Mongolia, au {ost păstrate
rile îi pot sili pe oamenii de şedinţe a Congresului „plini de ultima declaraţie de intenţii fă peste 6.615 000 de animale tinere, adi
comună la realizarea dezideratu cută de preşedintele S.U.A., să că 91,2 la sulă din totalul de vile
sentimente noi şi speranţe noi fie însoţită în practică de o po noi născute in acest an.
în victoria cauzei păcii“. Pierre ziţie constructivă, diferită de
Gourtade scrie in „l’Humanité
Dimanche“ că „delegaţii la con cea din trecut. BRASILIA. — Noul guvern brazi
gres erau conştienţi că partiza Pe bună dreptate mesajul că lian prezidat de Francisco Brochado
nii păcii, dacă acţionează în co- tre popoarele lumii subliniază da. Rocha, a ţinut prima sa şedinţă
că „cu cit va fi mai mare arma în cursul căreia a fost adoptat în una
ta luptătorilor pentru pace, cu nimitate un plan dc lucru privind
i măsurile care să asigure aprovizio
Pionierii ghanezi salutând sosirea delegaţilor la conferinţa cit va fi ea mai activă, cu atît narea populaţiei cu articole de primă
se va obţine mai repede dezar necesitate, să stabilizeze costul vieţii,
„O lume fără bombe“, care şi a ţinut lucrările la Acera. Pe pan. marea generală şi totală“. să mărească numărul locurilor de
cartele lor scrie: „Nu războiului „Opriţi experienţele atomice“,
,.S:ă acţionăm în favoarea păcii“. Z. FLDREA muncă şi să dezvolte producţia.
Redacţia şi administraţia i. nulul . str. 6 Martie ur. a. leieiuri 188, 189, 75, 674, laxa plătită in numerar eo ntonn aornhurii uiractîai <f«n«rate p. f.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — I'ioarul ; Întreprinderea Poligrafică „l Mai” — Deva.
