Page 53 - 1962-07

PROLETARI DIN TOATE TARI IR . UMŢI-VA !
Anul XIV. Nr. 2352
RITM MAI INTENS LUCRĂRILOR
AGRICOLE DE VARĂ ~
IN RAIONUL ALBA
Sînt posibilităţi pentru term inarea
la timp a recoltării păioaselor
In gospodăriile agricole co­
lective din raionul Alba au fost
cultivate în acest an cu păioase
13.753 ha.Din această suprafaţă
cele mai multe hectare sînt cul­
tivate cu grîu din soiuri de înal­
tă productivitate. In cursul pe­
rioadei de vegetaţie, atît bri­
gadierii de cîmp cit şi inginerii
şi tehnicienii agronomi din
gospodăriile colective au ur­
mărit permanent stadiul de dez­
voltare al culturilor, intervenind
la momentul potrivit cu lucrări
de întreţinere c a : grăpări, tă ­
vălugii, îngrăşări suplimentare
şi plivit. După evaluările făcute
în cîmp a rezultat o producţie
bună. Pentru a nu se pierde nici
un bob din noua recoltă, în ra ­
ionul Alba s-au făcut pregătiri
intense.
O condiţie esenţială pentru a
preîntâmpina eventualele pier­
deri de recoltă este terminarea
cit mai grabnică a secerişului şl
treierişului. In unităţile agri­
cole socialiste de şes din raionul
Alba s-a prevăzut ca secerişul
să fie terminat pînă la data
de 25 iulie a.c.
In raionul Alba slnt create
toate condiţiile pentru ca sece­
P L SCURT
» Corespondentul nostru, tov. N.
POPA ne informează că pe lotul des­
tinat producerii a cîte 5.000 kg. po­
rumb boabe la ha. (15 ha.), colecti­
viştii din salul Ciugud, raionul Alba,
au terminat şi cea de-a patra pra-
şilă.
• .Cu cele 5 combine repartizate
gospodăriei, colectiviştii din oraşul
Sebeş au reuşit să recolteze pînă în
prezent griul de pe mai bine de 100
ha. Concomitent cu recoltatul s-au
strins şi balotat paiele de pe 40 ha., ţie întreţinerii culturii de legume. Pînă
trecîndu-sc imediat şi la executarea
arăturilor adinei. Fruntaşi la strîn-
suî griului sînt mecanizatorii Irca
'Avram, Nicolac Vintilă şi Ioan FIo-
rca. (D HANEŞ).
® Hotărîţi să obcină producţii spo­ colectiviştii din satul Apoldul de
rite de porumb la ha., lucrătorii de
la secţia Lăpuşnic, aparţinătoare
G.A.S. din Mintia, au aplicat pînă
în prezent 4 praşilc mecanice şi trei
Fier vechi pentru otel nou
în o ra ş u l re g io n a l
P etroşan i
' rr Printre acţiunile valoroase ale
oamenilor muncii din Valea Ji'u-
lui se numără şi aceea de colec­
tare a fierului vechi, Participînd
la această acţiune patriotică, ei
răspund chemării adresate de
oţelari de a spori cantităţile de
fier vechi colectat pentr'u a fi
transform at în oţel nou. Datori­
tă eforturilor depuse în acest
scop, în primele şase luni ale
acestui an, oamenii muncii din
Valea Jiului au colectat şi pre­
dat la I.C.M. cantitatea de 4.426
tone fier vechi, 405 tone fontă
şi 70 tone metale neferoase.
Printre colectivele întreprin­
derilor care au colectat şi pre­
dat cantităţi mai mari de me­
tale vechi decît prevedea pianul
r - ¦:
lili ii Iii i i
sacialismuliii
Miercuri 18 iulie 1962
rişul să fie terminat pînă la
data stabilită. Gospodăriile agri­
cole colective sînt deservite in
acest an de 30 combine, cu 11
mai multe decit în anul trecut
şi de şase secerători legători de
la S.M.T. Deşi aceste utilaje,
dacă bineînţeles lucrează cu ca­
pacitatea lor maximă, reuşesc
în cea mal mare parte să strîn-
gă recolta la timp, nu trebuie
ca munca să fie lăsată numai
pe seama maşinilor. Organiza­
ţiile de partid şi consiliile de
conducere ale G.A.C. trebuie să
mobilizeze la lucru — la cosi­
tul sau seceratul manual pe
tarlalele unde cerealele au in­
tra t în pîrgă — pe toţi colecti­
viştii.
Pină la data de 16 iulie, în
gospodăriile agricole colective
din acest raion au fost recol­
tate păioasele de pe 270 ha. te­
ren. Printre primele care au în­
ceput recoltatul păioaselor, cu
toate forţele, se numără şi gos-
podările colective din Alba,
Şard, Miceşti, Bărăbanţ şi al­
tele. De pe primele hectare re­
coltate producţia S-a dovedit a
fi bună. Astfel, colectiviştii din
Miceşti au strins de pe primele
prăşite manuale pe întreaga supra­
faţă cultivată cu această plantă. (A.
CIBU).
* Cea cle-a treia praşilă a fost
aplicată la cultura cartofilor, sfeclei
furajere, la cultura de legume şi la
alte culturi prăşitoare şi de către co­
lectiviştii din satul Ohaba, raionul
Sebeş (E. ŞTEF).
° Colectiviştii din satul Galaţi,
raionul Haţeg, acordă o mare aten­
acum, pe întreaga suprafaţă de gră­
dină s-au aplicat cîtc trei praşilc.
(M. DAJU).
• Trei şi chiar patru praşilc la
unele culturi prăşitoare au aplicat şi
Sus, raionul Sebeş. Paralel cu aceas­
ta, au fost efectuate praşilele şi cea
de a treia stropire, la viţa de vie.
(N. TOADER).
pe 6 luni, se numără U.R.U.M.
Petroşani cu 830 tone peste plan,
uzina electrică Vulcan cu 41 de
tone, E. M, Lupeni c'u 33 de tone,
Termocentrala Paroşeni cu 41
de tone şi I.Iî.T.A. cu 11 tone.
C. BADUŢA
corespondent
La S im en a-triaj
In prima decadă a lunii iulie,
şeful reviziei de vagoane din
staţia C.F.R. Simeria-triaj, tov.
Ioan Socaci, a depTis ia staţie
trei scrisori de trăsură pentru
expedierea către oţelării a încă
44.300 kg. fier vechi. Această
cantitate de fier vechi a fost co­
lectată şi încărcată în trei va­
goane ,de către echipa de şar-
jare a reviziei, condusă de m a­
gazionerul Dumitru Nicolae şi
lăcătuşul Tudor Alexandru, si de
.IfflE l
(Cornel Turna
este conducăto­
rul maşinii de
bobinat hîrtie
de Ia secţia fi­
nisaj a fabricii
„1 Mai“ Petreş­
ti. El îşi depă­
şeşte planul în
fiecare lună c'u
7-8000 kg. hîr­
tie.
In fotografie:
Tov. Cornel To­
rna la locul de
muncă.
K;lii¦..vW¦î-’îii ţ • , wl : : w,s -• v \' .....
y
* - 'i
4 pagini 20 bani mnr
JM P
— mmm mmm ni!gm
| Dealul Chizidultii din Hune- T
faJifaan 1 doara, odinioară un teren vi- j IN V A L E A JIU L U I
• Gospodăria colectivă din I ran, a fost împînzit dc con- | Mişcarea de inovaţii
sa fie impulsionată. I
Rapoit — tot mai puternică I. struefii social-culturale impună- ¦)
(pag. 2-a) ; [ toare si mii de apartamente în )
o Bilanţ după citeva luni de
j- blocuri. 1
activitate (pag. 3-a) ;
o De peste hotare (pag. f IN CLIŞEU : Vedere \din ora- }
4-a). | şui muncitoresc din Hunedoara. )
[ Foto : V. ONOIU \
23 ha. recoltate, o producţie cie Concursul de admitere De la an la an indicii tehnici din silozuri, la reducerea opti-
2000 kg. la hectar. Producţie în învăţămîntulsuperior ai extracţiei de cărbune din Va­ rilor în mersul preparaţiei.
bună au obţinut şi colectiviştii lea Jiului cresc continuu. In
din Bărăbanţ. Bine s-a orientat După cum comunică Ministerul In- din prima etapă a concursului. Candi­ primul semestru al anului, mi­ Cu toate aceste rezultate, in
organizaţia de partid şi consi­ văţămîniufui, concursul dc admitere in daţii, care susţin examenul de maturi­ nerii au obţinut pe baza pro­ general bune, inovatorii din Va­
liul de conducere de la gospo­ învăţămîntul superior (cursuri de zi), tate în sesiunea din toamnă, vor putea movării progresului tehnic un lea Jiului nu pot fi însă mul­
dăria agricolă colectivă din Ciu­ la toate facultăţile institutelor tehnice să se înscrie la concursul din prima randament mediu in jurul a ţumiţi, ele fiind sub nivelul rea­
gud, care a început recoltatul şi agronomice, precum şi la facultă­ clapă pînă la 6 septembrie inclusiv. 1,150 tone cărbune pe post şi lizărilor obţinute in aceeaşi pe­
manual al cerealelor. In prima ţile de matematică, fizică, chimie şi la economii în valoare de peste rioadă a anului trecut. Numă­
zi au ieşit la lucru 300 coiecti- secţiile de filozofie din cadruF univer­ Pentru institutele şi facultăţile care 5.100.000 lei la producţia mar­ rul inovaţiilor propuse şi apli­
sităţilor va începe în ziua de 7 sep­ ţin concurs în a doua etapă, îi>*:crie- fă. O contribuţie de seamă la cate este mai mic. De aseme­
vişti care au recoltat pină în tembrie a.c. rile se vor face între 20 august — 12 aceste realizări au adus-o ino­ nea, pe cînd în anul trecut eco­
septembrie a.c. vatorii şi raţionalizatorii. La ca­ nomiile antecalculate se cifrau
seară grînele de pe 50 ha. Exem­ La celelalte institute şi facultăţi, con­ binetele tehnice ale exploată­ la circa 1.400.000 lei, în acest
cursul de admitere va începe în ziua Condiţiile de admitere, disciplinei^ rilor şi uzinelor Văii Jiului au semestru ele se ridică abia la
plul lor e bine să fie urm at şi de 18 septembrie a.c. la care se dă concurs şi programele fost prezentate în această peri­ peste 650.000 lei, iar cele post-
lor se pot obţine de la secretariatele oadă, mai bine de 400 inovaţii calculate sînt cu aproape 620.000
de alte unităţi în care griul a La institutele de teatru şi de arfe facultăţilor şi sînt publicate în bro­ din care peste jumătate au şi lei sub nivelul realizărilor se­
plastice, la conservatoare, la institu­ şura „admiterea în învăţămîntul su­ fost aplicate, aclucind economii mestrului I 1961. Faţă de ase­
intrat în pîrgă. tul de cultură fizică, precum şi la fa­ perior“ editată de Ministerul învăţă- postcalculate în valoare de menea situaţie e paradoxal fap­
cultăţile de educaţie fizică, arte plas­ inîntuluî. aproape 1.500.000 lei. tul că în semestrul I 1962 fon­
Secerişul trebuie grăbit In tice şi muzică din cadrul institutelor durile alocate pentru inovaţii şi
pedagogice de 3 ani, probele practice In cursul lunilor iulie şi august, In activitatea inovatorilor s-a recompensarea lor au fost con­
Toate unităţile agricole din ra ­ încep în ziua de 7 septembrie a.c. candidaţii la concursul de admitere în făcut simţită preocuparea pen­ sumate . şi s-au solicitat Băncii
învăţămîntul superior pot participa la tru crearea de inovaţii cu carac­ de Stat, filiala Petroşani, fon­
ionul Alba, nu numai pentru a Înscrierile candidaţilor se fac la se­ cursurile de pregătire organizate de ter minier, pentru îmbunătăţi­ duri suplimentare. Cauza tre­
cretariatele facultăţilor între 10 şi 30 institutele de învăţămînt superior. rea proceselor tehnologice. Aşa buie căutată în superficialitatea
preîntâmpina pierderile de re­ august pentru institutele şi facultăţile de pildă, trebuie menţionată ino­ cu care Ia exploatări s-au cate­
(Agerpres). vaţia făcută la mina Petrila de gorisit drept inovaţii propuneri
coltă ci şi pentru a începe ară­ un colectiv în frunte cu ing. fără eficienţă şi au fost premi­
Ioan Stoicescu, care, găsind o ate. De asemenea, o altă cauză
turile în mirişti, în vederea com­ soluţie practică pentru folosirea este că la combinat (şefa cabi­
stâlpilor metalici tubulari Ia sus­ netului tehnic este tov. ing. Lu"
pletării bazei furajere. In mi­ ţinerea abatajelor cameră, în cia Mindirigiu) nu s-a urmărit
rişti trebuie să se însămînţeze combinaţie cu lemnul, aduce o cu destulă seriozitate inovaţii­
economie de material lemnos de le propuse la exploatări. Un
porumb, iar insămînţările tre­ 15-20 la sută faţă de armarea exemplu : la 26 noiembrie 1960
numai în lemn. Tot Ia această se propune şi la 6 ianuarie 1961
buie făcute tocmai în această mină, după concepţia ingineru­ se aplică la preparaţia Petrila
perioadă. lui Dumitru Simota s-a trecut, un aparat automat pentru lua­
la o metodă mai raţională de rea probelor de cărbune de pe
-' A .. N exploatare a inflexiunii stratu­ bandă, inovaţie a ing. Sabin Flo-
'A ' ' - ' J 'V lui 5, blocul I Petrila, metodă rea. Aparatul se foloseşte la toa­
care a contribuit, de la aplica­ te cele trei benzi de recepţie ale
rea ei, cu peste 180.000 lei la preparaţiei. Inovatorul a fost
economiile realizate de colecti­ atunci recompensat cu 3.000 lei,
vul minei. La îmbunătăţirea pro­ iar inovaţia dată spre generali­
cesului tehnologic al producţiei zare. La 16 noiembrie 1961 se
au contribuit mult şi inovaţiile înregistrează la cabinetul tehnic
propuse de muncitorii Francisc
Doicsar, Dumitru Avasiloaie şi al preparaţiei Petrila sub nu­
Ştefan Gyorgy de la preparaţia
Lupeni, care, modificând alimen­ mărul 40, inovaţia inginerului
tarea silozurilor de cărbune mixt
şi special şi mărind capacitatea Francisc Hercsik care vine în
acestor silozuri au dus la obţi­ principiu cu acelaşi automat.
nerea unor parametri mai buni Prin „grija“ combinatului,
de funcţionare a sitelor de de­ aparatul este a doua oară ac-
secare, la egutarea cărbunelui Ing. GH. DUMITRESCU
(Continuare în pag. 3-a)
vw w > Sondorii de la locaţia
golectîviştii din satul Şibot, raionul Orăştie, acordă o mare atentie re-> 5.473
coltării şi depozitării furajelor.
— De Ia bifurcarea drumului spre — A naibii afacere, se mînie Gri-s
IN FOTO: O echipă de colectivi şti strîngind lucerna cosită a doua oară
de pe 10 ha.
către brigada de muncă patrio­ Jicf, mai avem cam un kilometru şi gore. Pierdem noroiul undeva jo3. Om
tică a tineretului,
In excursie la parcul cu zimbri jumătate pe şosea şi apoi citeva sute fi dat de vreo fisură sau vreo falie şi
EMIL CREŢU
de metri pe coastă pînă ia sonda 5473 asta ne joacă renghiul.
corespondent
Duminică, ăe la tilni maşini şi mo­ care au venit îm ­ — ne îndeamnă tov. Gheorghc Negescu, Nu era timp de pierdut. Gruescu
La fa b ric a d e h îrtie şoseaua naţională, tociclete, cu sute de preună cu familiile
pe drumul cc duce excursionişti: mun­ lor să-şi petreacă maistru sondor principal, Ia sectorul plecă în jos spre şantier, să-l anunţe
„1 M a i“ P e t r e ş t i citori, ţărani colec­ o zi frumoasă în
la Parcul ăe rezer­ tivişti, lucrători din mijlocul naturii. de foraj Livezcni. Şi, în timp ce-urmăm pe maistrul Negescu, iar Grigore notă
Organizaţiile U.T.M. din acea­ vaţie naturală pen­ cooperaţie şl din
stă fabrică acordă multă tttcn- instituţii ăe stat, Excursia a durat drumul şerpuitor, avînd în faţă tot mai în jurnalul de foraj, laconic: „La
ţie acţiunii dc colectare a fie­ tru zimbri de lingă pină seara tîrziu.
rului vechi. Brigăzile de muncă Haţeg, se puteau în- aproape înălţimile Parîngului, iov. ora... am oprit forajul din cauza pier-!
patriotică au colectat şi predat la
I.C.M. în luna trecută 5.000 kg. Negescu, „nenea Gliiţă“ cum îi spun derii dc noroi. Talpa sondei la... metri".
fier vechi. Se evidenţiază tine­
rii din brigada lui loan Albu, sondorii, deschide vorba despre sonda In schimburile următoare, echipele lui
care ati colectat cea mai mare
cantitate r?e fier vechi. ’L»= 5473, care i-a dat multă bătaie de cap. Vasile Pop şi Grigore Motaş au lu­
C. ŞTEFAN — Sînt sondor vechi şi nu odată crat în mod cu totul diferit ca-n alte
corespondent O nouă grădină de vară am avut de-a face cu capriciile roci­ zile. In Ioc să asculte zgomotul fre^
lor — ne spune _______________ ___________ zei în adînc, în loc
T.A.P.L. Petroşani a inaugu­ in grafit, lămpile fluorescente, maistrul principal. să dea afară paşii
rat zilele trecute o grădină de fîntina arteziană, fac ca acest
loc să devină un punct de atrac­ Dar ce am întîm- Î N S E M N Ă R I coloanei şi să scoată
vară situată în parcul „Filimon ţie pentru localnici.
Sirbu“ din localitate.. Grădina pinat eu şi sondorii de rep o rter carotele de rocă,
este modern amenajată. Buna D. GODJA cu locaţia 5473, au mestecat pe în-:
aprovizionare, frescele executate
corespondent n-am mai avut. ¦ ’ ~ T1 trecute apă, humă,
Două ruperi de coloană şi o. pierdere ipsos şi ciment gel, au făcut cum spun
dc noroi într-o lună !... ei un noroi greu, bun de colmatat fi­
...Gratiicul mergea din plin. Moto­ surile pe unde se pierdea în rocă. Gînd
EX A M E N U 1 _~ ristul Constantin Ecobici asculta cu batalul a fost din nou plin au pus în
mulţumire bătaia normală a motoru­ funcţiune pompa pentru restabilirea cir­
lui. La granic, sondorul şef Grigore culaţiei noroiului în puţ. Tot se pier-,
Muncitorii care deservesc perea frinei ăe la funicular ! ? teză ireproşabil. Dacă ele nu M. Grigore urmărea cu atenţie mersul dea, dar oamenii, sondori încercaţi,
funicularul sectorului III de Ora 18 şi 10 minute. Tocmai ar fi fost bine întreţinute, cor­ sapei, simţind-o trepidînd sub mîinile n-au dat înapoi. Gu fiecare şarjă de
la E.M. Teliuc, urmăreau cu cină să cupleze „corfa" încăr­ fele ar fi primit balans şi s-ar sale obişnuite cu sondăritul. Sus, pe noroi dată la sondă ştiau că isposul,
atenţie întrebările pe care mai­ cată cu minereu în partea de fi lovit în stative, distrugîn- podul B-3, podarul Ionel Marin aş­ cîmeniul gel, îşi vor îndeplini rosturile,
strul Leoplod Carol le punea sus a funicularului, Moise Flo- du-se atît corfele cit şi stati­ tepta să se dea semnalul de oprire a vor prinde în creste puternice fisurile,
cină unuia, cină altuia. Se vor­ rescu observă că în loc să sca­ vele şi staţia de decuplare. Fu­ forajului şi de scoatere a prăjinilor. rodind astfel viaţă sondei lor. Aproape
bea despre măsurile ăe preve­ dă, viteza creştea. Imediat şi-a nicularul ar fi fost scos pen­ Deodată, Ecobici simţi că un zgo­ două vagoane de noroi special a în­
nire a accidentelor ăe muncă. dat seama că frîna funicula- tru mult timp din funcţiune. mot nelalocul lui vine de la pompe. ghiţit sonda 5473 în citeva zile. In cele
Aron Rădos, cuplător la staţia rului s-a rupt. Dacă ar fi cu­ Producţia ar fi suferit. Dar Se uită ia manometru! care indică din u rm ă ,,pierderea de noroi s-a oprit.
de jos, a fost întrebat ce face plat corfa plină, viteza ar fi. toate acestea nu s-au intim ­ presiunea noroiului şi înlemni. Pre­ Sondorii au învins şi de astă dată cer­
el cină intră in serviciu. După crescut şi mai mult, deoare­ idat. Echipa ăe întreţinere con­ siunea scădea văzind cu-ochii. Undeva bicia rocilor...
ce-şi drese glasul şi-şi stă- ce funicularul funcţionează dusă de Laurenţiu Păleau şi-a în adîncul sondei noroiul dispărea în­ —Din vorbă-n vorbă, cele istorisite
pîni emoţia, acesta răspunse: pe baza echilibrului de greu­ făcut. întotdeauna conştiincios ghiţit de roci. Ga un fulger îi Irccu de maistrul Negescu au făcut ca dru­
— La şut vin hodinit. După tate dintre corfele pline care datoria. Fiecare parte a utila­ prin faţa ocliiior ceea ce se poate în- mul spre sondă Să ne pară scurt şi
tîrupla. Dacă se pierde noroiul, roca uşor. Tot de la cl am aflat că şi alţi
aceea mă uit să fie toate în coboară şi cele goale care jului este întotdeauna cu mi­ sfărîmată de dinţii frezei nu poate fi sondori ai şantierului Lîvezeni sînt oa­
bună regulă... evacuată, se depune pe sapă, o prinde meni harnici. Gei de la sonda 5563 Lo-
urcă. Nu era timp de pierdut. gală controlată. Ruperea frinei in strînsoarea de piatră, coloana se nea şi-au depăşit planul în primele zile
— Şi cum trebuie să fie in rA strigat la ortacul din faţă, nu a putut, fi prevăzută. Nu a poate rupe şi iarăşi instrumentaţie, din iulie cu pesie 220 la sută, că son­
regulă ? ăe ia decuplare să se ferească. depins de ei. Dar funcţionarea deviere, un noti foraj. Nu, asta nu se
poate. In clipa următoare îi făcu semn dorii din echipele conduse de Gheorghe
— Păi, dumneavoastră parcă Mecanicul de la frină a dat in­ celorlalte părţi ale furdcula- sondorului şef. Acesta se uită la ca­ Gurcanu, Dumitru Roncea şi Gheorghc
nalul de aducţiune a noroiului, văzu Gîmpeanu, de Ia sonda 5562, an fo-i
¦nu ştiţi ? ! Mă uit la şaibe să tre timp alarma pentru munci­ rului a fost un examen al con­ şuvoiul alb-gulbui tot mai subţire şi rat în 6 zile din iulie cu aproape 16 m.
fie unse şi şuruburile de si­ torii din partea de jos a fu ­ ştiinciozităţii muncitorilor de înţelese. peste plan.
guranţă să aibe şprinturi, ca nicularului. Corfele începură la întreţinere. Un examen
să nu se desfacă... — Măi, Niculae, şi tu Constantine, Ascunsă de copacii înalţi, turla
să zboare peste văi şi dealuri. practic a fost această întîm- veniţi de puneţi broaştele la coloană B-3, de la locaţia 5473, ne apare- pe
Aceeaşi întrebare a fost pusă Viteza creştea mereu. In ju ­ plare şi pentru cei ce deservesc că oprim forajul! Sondorii Niculae neaşteptate. De sus, din înălţimea po­
Brujan şi Constantin Gruescu executară
şi altora. Fiecare ştia precis rul funicularului, în zona pe­ funicularul. Respectind norme­ dispoziţia. In aceeaşi clipă, motorul fu dului, Marin podarul ne face cu mînâ
ce are de făcut. Teoretic exa­ semn de bun venit. La granic, sondo-i
minarea satisfăcea exigenţele. riculoasă, nu a rămas nimeni. le ăe tehnica securităţii mun­
Dar cine s-ar fi aşteptat ca Dar iată că rină pe rină, ajun- cii, ei au evitat accidentele şi
gînd in partea de jos, corfele
tocmai a doua zi, acest colec­ pline se decuplează. Aparatele au salvat utilajul de la dis­
tiv să fie pus în faţa unui de decuplare şi „bicicletele“ trugere.
decuplat de graiiic. Podarul coborî şi rul şef Grigore M. Grigore şi întreaga
examen practic, impus ăe ru­ au funcţionat şi la această vi- D. CRICOVEANU
el. cilidos că nu poate prinde din sa echipă e la datorie.
L'4 •%.•*. ii «.Hi, t». zborul gealei paşii coloanei de foraj. D. G E O R G E SGUj