Page 54 - 1962-07
P. 54
rm - * T)RUMUL tftremjSMULVi Nr. 2352
Cînd nu se respecta indicaţiile Cinstind pe fruntaşii mmcupola circului
inginerului agronom întrecerii
Rezultatele bune obţinute an de an dc grajd la hectar. Preşedintele gospo Seară de iulie. Spre Clubul mun odată cit ei instructorul acesteia,
la cultura porumbului de către unită dăriei nu a fost însă de acord, susţi- citoresc al sindicatelor din Deva tovarăşul Ion Stoica — suprave
ţile agricole socialiste din regiunea nînd că solul conţine încă suficiente se îndreaptă grupuri de mineri, ghetor la transporturile subterane,
noastră, demonstrează posibilităţile cantităţi de substanţe hrănitoare ră tehnicieni fi ingineri de la exploa sint răsplăti(i de către asistentă.
largi de sporire continuă a producţiei mase de la planta premergătoare. La tarea minieră. O dată cu ele vin Programul artistic continuu. Ifi
de porumb la hectar. Nu sînt rare ca fel s-au petrecut lucrurile şi în mo fi familiile lor, la scara de odih aduce contribuţia orchestra de mu
zurile cind la această cultură s-a reu mentul apropierii epocii de însămîn- nă organizată aici. zică populară fi itfbară a clubului.
şit să se realizeze producţii de 3.000- ţare. Inginerul a sfătuit conducerea Muncitorii Lovasz Fraiurise, Kalo-
5.0C0 kg. porumb boabe la hectar pe gospodăriei să ia măsuri pentru execu Panourile de la intrare fac cu rta Ioan, Gavril Ilufler fi contabi
terenuri neirigate. tarea din vreme a arăturii de însămîn- noscute celor sosiţi rezultatele im lul Ambrozie Filip de la mină, îm
ţare, iar însămînţatul să se efectueze portante obţinute în cursul trimes preună cu aRi salariaţi din între
Practica unităţilor agricole fruntaşe către sfîr.şitul lunii aprilie. Dar tocmai trului II de către harnicele bri prinderile fi instituţiile oraşului, îi
cit şi experienţa îndelungată a lucră pe lotul de 10 ha. destinat obţinerii găzi de mineri in întrecerea socia acompaniază cu pricepere pe soliş-
torilor din aceste unităţi, ne întăresc unei producţii d e . 5.000 kg. boabe la listă. Pot fi citite numele comu- tii vocali Dumitru llădoi fi Petru
convingerea că în fiecare gospodărie ha. aceste lucrări au întîrziat. Arătura niftilor Botar Mircea, Pavel Mi- Galic. Melodiile populare romînefli
există sau se pot crea condiţii care să a fost făcută abia în a doua decadă niuc, Ghezan Ladislau fi ale altor fi sovietice, interpretate cu măies
ducă la obţinerea unor asemenea pro a lunii mai, efectuîndu-se apoi semă- fefi de brigăzi fruntaşe pe exploa trie, stîrnesc satisfacţia tuturor.
ducţii ridicate. , natul c.u mijloace mecanice. tare, care au dat ¦peste plan im Soliftii sînt chemaţi în repetate
portante cantităţi de minereu de rînduri la rampă. Cu acelafi viu
Conducerea partidului a indicat uni Urmarea nercspectării indicaţiilor cea mai bună calitate. interes sînt ascultate apoi cileva
tăţilor socialiste din agricultura să agronomului şi a executării cu întind
aplice cu stricteţe întregul complex In sala festivă a clubului, con
de măsuri recomandat de ştiinţa şi ere a lucrărilor de întreţinere, se poate ducerea exploatării prezintă bi arii din operele, interpretate de
lanţul întrecerii. Un bilanţ rodnic, studentele Adriana Lugojan fi Ro-
practica agricolă, să v..—- vedea acum, în insuflaţilor. Aplauzele nu mai con dica Grămadă, de la conservatoa
tenesc. Fruntaşii sini felicitaţi, pre rele de muzică din Bucureşti fi
depună toate efor- _, cîmp, pe lotul res miaţi. Cluj, cit fi poezia „In excursie",
turilc în vederea a- P 6 !O liu ! C5© O « 0 Q 0 k c j pectiv. recitată de însuşi autorul versu
Lor, acestor mineri de nădejde, rilor, lăcătuşul Cornel Crişan, de
tingerii acestui scop. p o ru m b la h a Fără a insista a- cit fi familiilor lor, li s-au oferit
.
Ţinînd seama de
aceste indicaţii, încă 6âassisifi^ ^ supra procentului ri-
din vara anului irecut, consiliile de con dicat de goluri pe care-1 prezintă cul în acea scară minute în fir de la Uzina de preparare. O clipă, sub cupola înaltă a La fel ca In turneul Întreprins (a luat fiinţă în anul 1867), se
ducere ale gospodăriilor agricole colec tura şi deci a densităţii care nici pe destindere. Fîrziu, în noapte, acordurile or circului se aşternu liniştea. O prin Uniunea Sovietică sau In bucură de un binemeritat si 'es.
tive au procedat la delimitarea lotu departe nu se apropie de 30—40.000 linişte în care se aud parcă bă- dia, prin Japonia sau Ungaria,
rilor de teren destinate producerii a plante la hectar, însăşi slaba dezvol Pe scena larg deschisă, cu lăm- chestrei nu contenesc. Familiile de Fie că e vorba de tr a p / a
cite 5.000 kg. porumb boabe la ha. S-a tare vegetativă a plantelor pune sub 'paşele in mină, îfi fac apariţia mineri, invitaţi, tofi cei prezenţi la amintită, fie că e vorba de'dre
întocmit planul lucrărilor de mobiliza semnul întrebării atingerea scopului ur sorul de urşi, lei şi clini dalmaţi
re a terenului în vederea însămînţă- mărit. Plantele de pe acest lot ating membrii brigăzii artistice de agitaţie această seară de odihnă, îi cin tînd şi inimile spectatorilor, prin Polonia sau Austria, prin — Polak Zdenek, fie că e vorba
rii lui cu sîmînţă din soi dublu hibrid înălţimea maximă de numai 40 cm., de la exploatarea miniera. stesc şi îi. felicită pe fruntaşii în care urmăresc evoluţia la tra Bulgaria sau Iugoslavia, şi In de excentricul muzical Venici
şi au fost stabilite lucrării; de întreţi ba unele abia au răsărit. Guloarea lor trecerii socialiste. pez a Evei din Ansamblul de cîtc ţara noastră, acest ansamblu, Vikl, de acrobaţii Karlis Dvor-
nere ce urmează a fi aplicate culturii. este verde gălbuie, lipsindu-le vigoa Vocea mecanicului de subteran, şl varietăţi din Praga. cu o tradiţie de aproape 100 ani jak, Rikoras, Arotis sau Fiaia,
rea. Mai trebuie apoi adăugat şi fap Dumitru Ilangami, artistul amator L. GHF.ORGHE de jonglerii Ferini ori de dan
Procurarea din timp a îngrăşămin tul că cea de a Il-a praşilă (mecani nr. 1 din brigadă, este caldă, satorii pe sîrmă Slavka şi Be-
telor organice şi punerea în perfectă că) la porumb abia acum s-a ter rondini, publicul de la Deva a
s'.are de funcţionare a mijloacelor me minat. profundă. împreună cu el cîntă fi aplaudat măiestria, curajul şi
canice necesare efectuării lucrărilor, au siguranţa cu care au fost inter
constituit de asemenea o preocupare Aşa stînd lucrurile, se pune firesc ceilalţi componenţi ai brigăzii, mi Buna ®rgasiisare a b uncii pretate numerele din programul
petmanentă din partea consiliilor d? întrebarea: ce măsuri s-ar mai putea nerii loan Diaconii, Florea Tug- de circ al artiştilor cehoslovaci.
conducere ale gospodăriile agricole lua de acum înainte pentru remedie meanu, Ioan Dinif, desenatoarea
cclcdivc. Măsuri asemănătoare au luat rea situaţiei existente ? Cei 33 de artişti oaspeţi, timp
marea majoritate a gospodăriilor agri Maria Munteanu, contabilul Voica de 4 zile au delectat publicul
cole colective din cuprinsul regiim'*1 Noul specialist al gospodăriei, tov. devean.
noastre. Nu tot la fel a procedai însă, inginer Heriz, are datoria de a acorda Nariţă, funcţionarele Zoie Cărăbaf, c h e z ă ş ia S B iccesiila ii
rcnsiliul de conducere al G.A.G. „16 Fe o atenţie mult mai mare acestui lot, 'Ana Vesa, Florica Pop fi Rusali- Incepînd de astăzi 5 zile Ia
biuarie" din satul Gristur. apîicînd cea de-a IlI-a praşilă iar de rlnd, acelaşi ansamblu va pre
va fi nevoie chiar şi o a patra pra na Zaharia. Versurile, insolite de Experienţa ne-a dovedit că de numărul garniturilor de tre etc. In acest fel, nu se va face zenta acelaşi program şi în faţa
Gonsiderînd că gospodăria dispune şilă. Ingrăşarea suplimentară cu urină ier de care dispunem, am sta nici o muncă în detrimentul al publicului din oraşul Hunedoara.
de condiţii prielnice obţineri; de pe diluata în apropierea fazei de înspicare melodii de muzică populară fi chezăşia succesului în orice ac bilit locul de amplasare a arii
unele parcele a unei producţii de 5.6'U a plantelor, constituie de asemenea o uşoară, trec în revistă cele mai de ţiune este şi buna organizare a lor, norma zilnică pe batoză, teia. In foto:' (stingă) un număr
kg. porumb boabe la hectar pe teren măsură recomandabilă, iar polenizarea seamă succese obţinute în abataje, muncii. Ţinînd seamă de aceas capacitatea totală pe zi, numă executat de cvartetul Ferini, la
nelrlgit, rcnsiliul de conducere al a ’e s artificială în momentul coacerii pole la transporturi, de către mineri, ta, comitetul comunal de partid Repartizarea membrilor comi scară liberă; (dreapta) evolu
te; unităţi s-a angajat ca în primăvara nului şi înmătăsirii ar putea contribui vagonetari fi legători. Nu sînt a acordat o mare atenţie orga rul de zile efectiv necesare şi tetului comunal de partid pe ţia pe sîrmă moale a acrobatei
acestui an să însămînţeze n suprafaţă încă la sporirea producţiei. acolite nici neajunsurile fi lipsu nizării muncii în campania agri perioada de executare. De ase gospodării, controlul şi ajutorul Fiaia Slavka.
di 10 ha teren cu sămînţă de ponrwb rile ce st- mai ivesc la locurile de colă de vară. Studiind situaţia menea am elaborat şi un plan în muncă dat organizaţiilor de
dublu hibrid. In prezent conducerea gospodăriei muncă sau în viata cultural-sporti din cele 3 gospodării colective partid şi conducerilor G.A.C. Spectacol pentru
agricole colective din satul Gristur îşi vă a exploatării. \ ^ jn ccomună : Reciu, Gîrbova şi operativ privind executarea ară pentru ca toate lucrările să se colectivişti
Suprafaţa Iotului a fost delimitată dă seama de faptul că a greşit prin turilor adinei de vară. desfăşoare In mod ritmic, aşa
pe terenul considerat cel mai fertil şi atitudinea necorespunzătoare avută faţă Sala întreagă freamătă. Membrii (| QCăărrrp>iiniş şi, ţinînd seama de su- cum prevede planul elaborat, Duminică, pe scena căminului
s-a repartizat brigăzii a doua de cîmp, de indicaţiile fostului inginer agronom. brigăzii artistice de agitaţie, fi r prefeţele cultivate cu păioase, Organizaţiile de partid şi con vor asigura ca lucrările de re cultural din Mihalţ, raionul Alba,
condusă de brigadierul Aiikloş Grigore, siliile de conducere ale gospodă coltare, treieriş şl arături adinei Teatrul de operă şi balet din
ca fiind cea mai pricepută în cultura Din lipsurile avute ea a desprins în de numărul maşinilor şi trac riilor colective au elaborat la de vară să se termine pe în Cluj a prezentat un reuşit s p e c
porumbului. treaga comună pînă la 20 au
văţăminte preţioase. In viitor va tre toarelor care ne-au fost puse la rîndul lor planuri concrete de
Sub îndrumarea tov. Alcman, ingi executare a lucrărilor în actuala gust a.c. Noi nu vom precupe
nerul agronom din gospodărie, pe acest bui să se acorde noului inginer, tova dispoziţie, de numărul de ate campanie, prin care au stabilit
teren s-a executat in bune condiţii o sarcini concrete pe brigăzi, iar ţi nici un efort pentru ca toa
arătură adîncă în vara anului -trecut. răşului Hertz un sprijin mai eficient. laje şi de numărul braţelor de brigăzile pe echipe. Au reparti
In continuare, pînă în primăvara aces te lucrările din actuala campa
tui an, nu s-a mai acordat nici o aten <§u fiecare an, tot mai multe cadre muncă, am elaborat, împreună zat atelajele şi uneltele de mun
ţie acestui lot, conducerea gospodăriei că corespunzător cu sarcinile de nie să fie executate în cele mai
considerînd că a făcut ceea ce trebuia de ingineri, tehnicieni, şi alţi specia Ct8 H U .lI cu sfatul popular comunal, pe
făcut. In repetate rfnduri, însă ingi baza consultării organizaţiilor de
nerul agronom al gospodăriei a inter lişti agricoli cu pregătire superioară tacol pentru colectivişti cu ope
venit în cadrul şedinţelor de consiliu, bază şi a consiliilor de condu
ridicînd problema aplicării pe acest sint puşi la dispoziţia agriculturii noa
lot a tuturor lucrărilor recomandate 1. M. Sartoveanli, TAURUL cere din gospodăriile colective, plan fiecărei brigăzi. Organiza bune condiţiuni şl în timpul cel reta „Ana Lugojana“.
de ştiinţa agrotehnică şi în momentul stre socialiste. Lor le revine sarcina MARII — roman. Coperta de ţiile de partid şi consiliile de mai scurt.
optim. Dar sfaturile sale nu au fost Stilii Bogdan. Editura tineretu un plan concret privind desfă conducere au repartizat membri Cei aproximativ 1.200 specta
luate în seamă, preşedintele gospodă de răspundere ca prin aportul şi sfa lui, 184 pagini — 3,35 Iei. şurarea recoltatului, treierişuluî lor da partid şi membrilor con STAICU PETRU
riei, tovarăşul Peter Ioan, găsind că siliilor sarcini concrete legate de secretar al Comitetului comunal tori âu aplaudat cu căldură
nu sînt necesare. Bunăoară, inginerul turile lor competente să contribuie din P. Solomon, JOHN MJLTON. şi arăturilor adinei de vară. Pe timp, brigăzi şi sectoare de ac
agronom a indicat conducerii gospodăriei Coperta de Florica Vasilescu. baza acestui plan s-au stabilit tivitate, unde trebuie să veghe de partid Gîrbova. măiestrita interpretare a artiş
să se administreze cîte 20-30 tone gunoi plin Ia dezvoltarea şi întărirea unită Colecţia „Oameni de scamă“. suprafeţele,ce vor fi recoltate cu ze ca lucrările să fie executate
Editura tineretului, 304 pagini la timp şi în bune condiţiuni. tilor clujeni. !!UtW
ţilor agricole. Rămîne doar ca ei să-şi — 8,60 lei. combinele, normele de lucru şi De asemenea, au fost amenajate
viteza zilnică, suprafeţele ce vor toate ariile în locuri cit mai Corespondenţii voluntari
facă pe deplin datoria, iar conducerile Jules Verne, INSULA CU ELI fi recoltate manual, numărul de de la sate ne comunică
CE. Traducere şi cuvînt înainte braţe ce vor fi folosite, norma apropiate de culturi şi de sediul
unităţilor agricole, colectiviştii, să le de Ion Hobana. Editura tinere I__________________________________________________
tului, 388 pagini — 6,50 Iei. de lucru pe zi şi braţ de mun gospodăriei pentru ca transpor
asculte întocmai sfaturile, să aplice în că şl viteza zilnică. După ce s-a
Deimostene Botez, SFREBE- stabilit capacitatea totală de re tul griului şi a paielor să se
practică măsurile agrotehnice indicate coltare pe zi, mecanic şi manu
de aceştia. LUS. Ilustraţii şi coperta de
Gyorgy Mihail. Editura tineretu al, s-au stabilit zilele efectiv
Ing. V. BĂBUŢĂ lui, 32 pagini — 4 lei,
necesare şi perioada de execu facă într-un timp cit mai scurt. La recoltatul păioaselor
BROSCUŢA CEA ÎNŢELEAPTĂ. tare a lucrărilor. Acestea s-au Aceasta s-a făcut ţinindu-se
Basme populare ruseşti. Tradu stabilit atît pe comună cit şi pe seamă şl de celelalte munci ca In aceste zile noi, colectiviştii bina. Pînă în 10 iulie s-a recol
cere din limba rusă de M. Cal- fiecare gospodărie colectivă în re trebuie efectuate în această din G. A. O. Miercurea, raionul tat orzul de pe 30 ha., obţinin-
mîeu. Editura tineretului, 72 pa parte. perioadă întreţinerea culturilor Sebeş, mobilizaţi de comunişti, du-se o producţie medie de pes
gini — 2,50 iei. prăsitoare, a viei, recoltarea fu muncim de zor la recoltatul ce te 2.300 kg. la hectar. Acum se
A fost elaborat şi un pian rajelor, executarea construcţiilor
operativ privind treierişul păioa- realelor păioase. Anul acesta 1uicrează la recoltatul orzului
selor cu batozele. Ţinînd seamă avem de recoltat 470 ha. culti
vate cu grîu, orz şi ovăz. La re de pe o altă parcelă de 25 ha.
Pe raza oraşului regional coltatul orzului lucrăm cu com DRAGOMIR SOITIS
Deva sint multe gospodării co
viaţa satului nostru să se schim Pe lotul de 5.000 kg porumb boabe
Gospodăria colectivă din Rapoltlective tinere. Cu sprijinul şi
sub îndrumarea Comitetului oră iot mai puternică be mult — spunea preşedintele
şenesc de partid Deva, ele obţin La începutul anului colecti mion Schiau care a executat
gospodăriei colective, ioan Fi viştii din satul Tău, comuna prăşitul mecanic în bune condi
succese tot mai însemnate p'e lip. Acum, colectiviştii noştri se ţiuni.
Roşia de Secaş, au hotărit să
calea sporirii producţiei vegeta acest an se scontează să se ob Apoi, pînă la semănat arătura tivarea legumelor se face după îmbracă mai bine, îşi constru obţină de pe suprafaţa de 20 Din felul cum se prezintă
le şl animale, se întăresc conti ţină producţii şi mai bune. s-a lucrat cu polidiscul. Semă sfaturile date de inginerul agro iesc case noi, cumpără mobilă, acum porumbul, noi apreciem
nuu din punct de vedere econo- natul s-a făcut cu maşina, fo- nom al gospodăriei. In acest an aparate de radio etc. Aceasta, hectare o producţie de 5.000 kg.
mieo-organizatovic. Urmărind Cum anume au reuşit colecti losindu-se numai sămînţa dublu s-a introdus sistemul de irigare ca urmare a faptului că şi ve porumb boabe pe teren neiri că vom realiza producţia plani
ridicarea tuturor gospodăriilor viştii să ridice producţia ? Unul hibridă. După ce plantele au ră prin rigole. De asemenea, s-au niturile repartizate colectivişti gat. Acest lot a fost apoi mărit ficată. Colectiviştii noştri văzînd
colective la nivelul celor frun din factorii de seamă care au sărit şi au avut 2-3 frunze, s-a extins culturile duble de legu la 30 ha. In prezent pe acest lot
taşe şi generalizarea experien contribuit la aceasta îl consti făcut o grăpare perpendiculară me. Succese însemnate s-au ob lor la ziua-muncă au crescut de s-a executat praşila IlI-a — me cit de frumoasă este această cui.
ţei bune în organizarea produc tuie şl nodul de pregătire al te pe direcţia de însămînţare. Apoi, ţinut şi în ceea ce priveşte me la un an la altul. canic şi manual — de către co tură au cerut de pe acum m ări
ţiei agricole în vederea dezvol renului. A intrat în obişnuinţa s-a aplicat sapa rotativă, pre canizarea lucrărilor de întreţi lectiviştii din brigada Hl-a con rea pentru anul viitor a sup a-
tării continue a gospodăriilor. colectiviştilor ca lucrarea de cum şi două praşile mecanice nere la cultura de legume. Pră- In fruntea celor care au mili dusă de Dionisie Buzilă. Merită feţei cultivate cu porumb dublu
Comitetul executiv al sfatului bază a solului, arătura adîncă, şitul roşiilor şi ardeiului s-a tat şi militează pentru întări a fi evidenţiat tractoristul Si- hibrid.
popular orăşenesc şi consiliul să o execute cu plugul tras de însemnări pe marginea executat manual numai pe rînd, rea şi dezvoltarea continuă a
agricol orăşenesc, cu sprijinul şi iar între rînduri s-a făcut pra- gospodăriei sînt comuniştii, care, VASILE SUCIU
sub îndrumarea Comitetului tractor la o adîncime de 28-30 unui schimb de experienţă şila meanică. Pentru combate organizaţi pe grupe de partid,
orăşenesc de partid Deva, au rea dăunătorilor s-a folosit zea desfăşoară o muncă politică in întreţinerea culturilor prăşitoare
organizat zalele trecute un cm. O dată cu arătura se încor cu cultivatorul. Manual s-au ma bordeleză în care s-a intro tensă In rîndurile colectivişti
schimb de experienţă la gospo aplicat pe rînd tot două praşile, dus ca adeziv piatra acră, cu Colectiviştii din G.A.C. Mier Concomitent cu lucrările de
dăria colectivă din Rapoltul porează in sol îngrăşămintele iar în aceste zile se va începe scopul de a înlătura spălarea lor. Exemplu însuîleţitor al curea dau bătălia pentru ter întreţinere a culturilor prăşitoa.
Mare. La schimbul de experien şi cea de a III-a. Important este rapidă a plantelor de soluţie. membrilor de partid şi al can minarea urgentă a praşilei po fe, se execută şi lucrările de în
ţă au participat activişti de naturale şi chimice. Dacă tere faptul că lucrările de întreţine De pe urma legumelor valorifi didaţilor este urmat şi de către rumbului şi a celorlalte culturi treţinere în vii. Colectiviştii din
partid, preşedinţii gospodăriilor re s-au făcut conform cerinţe cate, gospodăria a realizat pînă ceilalţi colectivişti, care se în prăşitoare. Pină la 10 iulie s-a brigada viticolă au executat
colective de pe raza oraşului, nul se îmburuienează, pînă la lor agrotehnice, aşa cum colecti acum venituri de peste 40.000 trec cu toţii în obţinerea unor terminat praşila a II-a pe su praşila a II-a pe 7 ha., iar stro
secretarii organizaţiilor de viştii au învăţat la cercul agro Iei, iar pînă la sfîrşitul anului producţii vegetale şi animaliere prafaţa de 26 ha. cu cartofi, 15 pitul contra făinării se face
partid şi brigadierii de cîmp şi însăminţări se mai efectuează şi tehnic. Nu s-au mai făcut mu acesta vor ajunge la circa tot mai ridicate. ha. cu floarea-soarelui, 21 ha. acum a treia oară. Bine au mun
legumicoli din G.A.C. Obiectul lucrări de grăpare. şuroaie în jurul porumbului ca cu sfeclă de zahăr, 24 ha. cu cit colectiviştii Istina Suciu,
schimbului de experienţă La în alţi ani şi, s-a asigurat o den 200.000 lei. -> sfeclă furajeră, 10 ha. cu tutun, Ana Soita, Nicolae Bota, Ecate-
constituit cunoaşterea succese Cînd se aplică regulile sitate de 45.000 plante la hec După vizitarea culturilor de iar la porumb, pe o suprafaţă rlna Leow, Ioan Roşi an şi alţii.
lor obţinute de căt.re colectiviş agrotehnice tar. Aceeaşi atenţie s-a acordat Creşte puterea economică cereale şi a grădinii de legu de 160 ha., urmînd ca în cîteva
tii din Rarsolt în sporirea pro îngrijirii porumbului de pe în me, delegaţilor prezenţi la zile să fie terminată întreaga GH. LOMNAŞAN
ducţiei agricole. Incepînd din anul trecut co treaga suprafaţă. Cultura griu a gospodăriei schimbul de experienţă li s-au
şi venltenfe colecfîvişfilor arătat şi succesele dobîndite de suprafaţă.
Producţia depinde lectiviştii din Rapolt au intro colectiviştii din Rapolt în dez
dus în cultură seminţe de grîu Sporind permanent producţii voltarea zootehniei. Paralel cu Au obţinut chitanţa nr. 1 pe raion
şi porumb din soiuri de mare sporirea efectivelor de animale
lui se prezintă şi ea bine. Pro şi a productivităţii acestora au Colectiviştii din G. A. C. Mi- nut astfel chitanţa nr. 1 pe ra
productivitate. Semănatul s-a ducţia de pe unele loturi, în la fost luate măsuri eficiente pen ceşti, paralel cu recoltatul, tran ionul Alba. La orz, chitanţa
făcut mecanic, cu maşinile de nul de grîu, a fost evaluată la tru sporirea producţiei de fura sportă şi predau la baza de re nr. 1 au obţinut-o muncitorii
la S.M.T., respectindu-se indica peste 3.000 kg. la hectar. Cu je şi asigurarea unor adăposturi cepţie cantităţile de grîu con din G.A.S. Oarda de Jos.
ţiile agronomului cu privire la corespunzătoare pentru întregul tractate cu statul. Ei au obţi
multă grijă au fost recunoscu PETRU TOMA
ş! de pregăîirea terenului alegerea terenului, a timpului te tcate loturile seminciere în le de cereale şi productivitatea efectiv de animale.
optim de însămînţare, precum animalelor, colectiviştii au li 'Multe lucruri frumoase au pu In vii
— Acum, pe suprafaţa mare şi a adincimii şi distanţei de se vrat statului pe bază de contract
a gospodăriei colective, avem mănat. O atenţie mare se acor cantităţi tot mai mari de grîu, tut vedea la gospodăria colec
putinţa să folosim pămîntul dă aplicării la timp şi de cab porumb, floarea-soarelui, sî.e&Ş, tivă din Rapolt delegaţii care au
după însuşirile şi calităţile lui, participat la schimbul de expe
rate a lucrărilor de întreţinere rienţă. Pămîntul. altădată sără
— spunea inginerul agronom al a culturilor. vederea asigurării unor seminţe de zahăr, carne, lină, lapte şi Colectivul de muncitori de la
cit, a devenit mai darnic. Pro secţia viticolă din Gîrbova a iar ir prezent se lucrează la al
gospodăriei. Totodată, putem or Iată cum s-a lucrat anul aces de cea mai bună calitate pen alte produse. O dată cu aceasta, duce roade mai multe de cînd G.A.S. Apoldul de Sus, acordă doilea plivit şi la copilit.
ganiza mai bine rotaţia culturi ta cultura porumbului pe cele tru recolta anului viitor. valoarea fondului de bază al ţăranii muncitori îl lucrează o atenţie deosebită lucrărilor de
lor şi aplicarea celor mai noi 30 ha. destinate obţinerii unei gospodăriei a crescut de la laolaltă, uniţi in marea familie întreţinere a viilor. întreaga su Datorită executării lucrărilor
metode agrotehnice de cultivare producţii de 5.000 kg. boabe la Se deavolîă legumiculfiira 507.000 lei în anul 1959 la a colectiviştilor. Despre toate prafaţă de 70 ha. a fost îngră de întreţinere la timpul optim
a plantelor, ceea ce ne permite hectar în teren neirigat. In vara 1.163.000 lei în 1961. La sfîrşi şată cu îngrăşăminte organice. şi de bună calitate, pianul de
să sporim continuu producţiile trecută, după recoltatul păroa De la două hectare, cit au cul tul acestui an fondul de bază va acestea vor povesti, când se vor De asemenea s-a făcut o îngră- producţie va fi depăşit cu circa
de cereale la hectar. selor, tractoriştii de la S. M. T. tivat cu legume pentru prima ajunge la peste 1.900.000 lei. întoarce în gospodăriile lor co şare suplimentară cu azotat de 10 la sută.
au executat arătura adîncă. In oară în anul 1958, colectiviştii Veniturile băneşti ale gospodă lective, secretarii organizaţiilor amoniu precum şi o ingrăşare
Aşa, spre exemplu, în anul tre ana extins suprafaţa grădinii la riei vor creşte şi ele la peste de partid, preşedinţii gospodă extr arad iculară prin stropire cu Pentru noua plantaţie de vie
cut, an nu prea favorabil pen primăvara acestui an s-a intro 15 hectare. Pînă în anul 1965 îngrăşăminte chimice. Lucrările care se va face în primăvara
riilor si brigadierii de cîmo şi In verde s-au executat la tim anului viitor, s.au desfundat
tru agricultură, au fost obţinu dus sub arătură îngrăşămintele leerumlcoll si, se vor strădui cu mecanic, pînă în prezent, 30 ha.,
te de pe unele parcele cîte 3.000 toţii să aplice în practică tot pul optim, înaintea înfloritului,
kg. porumb boabe ta hectar şi naturale ri cite 200 kg. de su- suprafaţa se va dubla, deoarece • 1.300.000 lei. adică 50 la sută din suprafaţă.
ceea ce au văzut bun acolo.
2.700 kg. grîu la hectar, iar în perfosfat şi azotat de amoniu. terenul permite acest lucru. Cul — Toate acestea au făcut ca IOAN ANGHEL’
