Page 55 - 1962-07
P. 55
Nr. 2352 DR.ItMUT. X0'C!r7!T,TSMULUI bag. 8
jnm KZTmTtzmxNa*Bvn*cF2v&s:z!tLx,«ssaoMccsra s
Bilanţ după cîleva luni de activitate DinPROGMMUl. BE
Recent a avut Ioc plenara lărgită a sfătuirile de producţie s-au organizat şi deci va fi nevoie de cadre şi mai _____ ________ rrA
Comitetului de partid din cadrul în şi desfăşurat în condiţiuni mai bune, multe, constructorii trebuie să ştie sq
19 IULIE 1962 1
treprinderii de construcţii siderurgice s-au discutat probleme economice im Înţeleagă că de ei depinde în mare mă PROGRAMUL I : 5,10 Emisi
din Hunedoara. Conform prevederilor portante, s-a urmărit fclhl în care pro-ţ sură asigurarea spaţiilor de locuit pen unea pentru s a te : Lucrări in
Statutului Partidului Muncitoresc Ro- punerile făcute dc către constructori au tru aceşti oameni. De aceea se cere vie şi livadă; 5,40 Muzică dis
mîn, în cadrul acestei plenare, comi fost înfăptuite. să se facă fot ce e posibil ca planul de tractivă; 6,10 Cîntece şl jocuri
tetul de partid a prezentat o informare construcţie a noilor locuinţe să fie nu populare romîneştl; 6,30 Valsuri
asupra activităţii desfăşurate în peri Datorită unor asemenea măsuri, co numai îndeplinit ci şi depăşit. interpretate de fanfară; 6,45
oada cc s-a scurs de la Conferinţa de lectivul acestei întreprinderi a izbutit Piese de estradă ; 7,15 Muzică
dare de scamă şi alegeri care a avut ca în primul semestru al acestui an Iată cîteva cerinţe la care comite uşoară; 7,30 Sfatul medicului :
loc la stîrşitul anului trecut. să realizeze planul valoric în proporţie tul de partid, toţi comuniştii, toţi con Cura heliomavină in bolile en
de peste 111 la sută. Unele obiective structorii de Ia I.G.S.H., vor trebui să docrine; 7,45 Salut voios de pio
Redăm în articolul de faţă câteva industriale — au intrat de pe acum răspundă prin fapte. nier; 8,00 Muzică; 9,00 Vreau să
aspecte din munca şi viaţa comunişti în funcţiune. ştiu ; 9,25 Muzică uşoară ; 10,03
lor. relatate cu acest prilej de către in centrul atenţiei — Fragmente din opera „Don Car
participanţii la plenara lărgită a Co Plenara lărgită a Comitetului de continua întărire a los“ de Verdi; 11,03 Muzică in
mitetului de partid de la I.G.S.H. partid de la I.G.S.H. a scos în eviden rîndurilor partidului strumentală; 11,31 Melodii popu
ţă şi existenţa unor lipsuri. In cadrul lare romineşti şi ale m inorităţi
Muncă continuă, discuţiilor s-a apreciat că pe şantierele Gu privire la întărirea continuă a lor naţionale; 12,00 Concert dd
dc construcţii sînt încă posibilităţi de rîndurilor organizaţiilor de partid ple
perseverentă, pentru a se obţine realizări şi mai bune în nara a apreciat că multe organizaţii de estradă; 12,35 Muzică populară
direcţia sporirii productivităţii muncii. bazâ şi-au îmbunătăţit în mod conti
SnSăptmrea sarcinilor nuu stilai lor de muncă, au manifes romînească interpretată de Eli-
de producţie Pe unele şantiere forţele de muncă tat preocupare pentru întărirea rîndu
nu sînt folosite la întreaga lor capaci rilor partidului prin primirea celor mai sabeta Pavel şi Constantin Bu
Constructorii de la I.G.S.H. au de în tate. In multe cazuri nu sînt folosite
formaţii adecvate de lucru. Se consta suioc — la vioară: 13,10 Scene
făptuit în cursul acestui an sarcini deo tă de asemenea o mare fluctuaţie de buni dintre cei mal buni muncitori, in vesele din operete; 14,30 Muzi
sebit de importante. Ei trebuie să ri că uşoară; 15,05 Din folclorul
dice noi obiective industriale şi nume cadre. Adeseori se dau oameni dispo gineri şi tehnicieni. Faţă de posibi popoarelor; 16,15 Vorbeşte Mos
roase construcţii social-culturale cum cova; 16,45 Piese instrumentale
sfiit: furnalul de 1.000 m.c., noi linii nibili sau se cer oameni, fără prea lităţile exist-nte, situaţia din acest Una din preocupările de seamă ale brigăzii de mineri condusă de Adam Marian de la de compozitori romîni; 17,15 An
de laminoare, fabrica de aglomerare, mult discernământ. Această practică punct de vedere, aşa cum au arătat mina Lonea este şi realizarea de economii la consumul de lem n şi material exploziv. sambluri artistice şcolare frun
o centrală termo-suflantă cît şi aproape taşe; 17,30 Muzică uşoară romî
30.000 m.p. suprafaţă locuibilă. în cuvîntul lor tov. Apostol Gheorghe, In fotografia de faţă ne este prezentat un schimb al brigăzii, condus de Victor Marian, nească; 18,00 Muzică populară
oltenească; 18,30 Concert dis
Aşa cum a reieşit în cadrul dezbate-: însemnări pe margine» Petre $ip şi alţii, este însă angajat într-o discuţie însufleţită pe această temă. tractiv; 19,00 Jurnal de întrece
rilor de la plenara lărgită a Comitetu nesatisfăcătoare. Birourile organiza- re ; 19,15 Program muzical pen
lui de partid al I.G.S.H., construcţia tru fruntaşi în producţie din in
acestor obiective este în plină desfă plenarei lărgite i ţiilor de bază din sectoarele mon Angajamentul va fi înfăptuit *v»rv,.yt dustrie şi agricultură; 20,30 Mu
şurare. Constructorii, avînd continuu în a Comitetului de paríití taj I, construcţii 1 şi 4 nu s-au ocu zică de dans ; 21,00 Cîntece re
frunte pe comunişti, au obţinut nume pat în mod permanent de a atrage în voluţionare din Cuba; 22,00 Mu
roase succese. al I. C. S. H. rîndurile partidului pe acei tovarăşi zică simfonică.
Pentru a se asigura îndeplinirea \care merită pe deplin titlul de membru PROGRAMUL’ n i 12,45 Muzi
acestor sarcini comitetul de partid a că uşoară; 13,25 Cîntece şi jocuri
desfăşurat o muncă susţinută, a în sau candidat de partid. S-a arătat şi Prin poziţia ei geografică, rea muncitorilor. După fie- pentru bazinul carbonifer Va de pe întinsul p a trie i; 15,30
drumat în permanenţă activitatea eco- faptul că unele organizaţii de bază nu lea Jiului. Melodii din filme; 16,15 „Parti
nomico-organizatorică, a exercitat un face ca zeci dc muncitori să fie purtaţi manifestă toată răspunderea atunci staţîa C.F.R, Simeria-triaj ccu- care ieşire din tură se face dul, călăuza noastră“ — emisi
control exigent şi eficace. îndată după de la un loc la altul de muncă, să se cînd hotărăsc primirea în rîndurile or In 1960 staţia Simeria-triaj une de cîntece; 16,30 Muzică1
conferinţa de dare de seamă şi alegeri, piardă din producţie ore şi zile întregi. ganizatei a unor membri sau csndldaţi pă un loc important în tran- analiza muncii pe tura respec- a fost fruntaşă pe ramură, în populară romînească; 18,05 Mu
comitetul a stabilit sarcini concrete Pe uncie şantiere şi loturi se mai men de partid, paiontă acestui fapt mi şi 1961 fruntaşă pe Direcţia re zică de estradă de Laurenţiu
pentru fiecare membru al său. Tov. ţin în posturi neproductive, în mod fost cazuri cî 1 biroul Comitetului oră sporturi: aici se face legătura tivă. Astfel se înlătură încă de gională C.F.R. Timişoara. Acum Profeta; 18,30 Tineri interpreţi
Gomei Govaliov şi Iosif Bocan, ca nejustificat, zeci de oameni ca achizi şenesc de partid Fiuecdoaia a trebuit la încheierea semestrului I a.c., de muzică populară romineascăş
membri ai comitetului, răspund de fe tori, pontatori, manipulanţi de mate-, să infirme hotârîrile luate de către or dintre Valea Jiului şi Hune- ia început greutăţile care se muncitorii feroviari se mîn- cintăreaţa Georgeta Anghel ;
lul în care se desfăşoară munca poli- riale, diferiţi „responsabili“ care nu fac ganizaţiile de bază din sectoarele elec- drese cu realizarea planului în 19,00 Ansambluri corale din di
tică-organizatorică pe şantierul de con prea multă treabă. Plenara a cerut co trctohnic, montaj 1 şi 2 în legătură cu doara, precum şi cu alte cen- ivesc. întrecerea socialistă, or- proporţie de 129,54 la sută. ferite oraşe ale patriei; 19,30 Ti
strucţie a laminorului de 450 mm. La mitetului de partid să analizeze acea primirea unor oameni necorespunzători Staţia prelucrează (la sosire şi nereţea ne e dragă; 19,50 Mu
rîndul lor, tov. lor-. Mardale şi Apostol stă situaţie şi să recomande conduce în rîndurile partidului. Plenara a atras tre industriale• ale ţării. In ganizată pe ture de serviciu şi plecare) în curs de 24 de ore zică de dans; 20,30 Noapte bună,
Gheorghe, răspund de construcţia fur rii tehnico-administrative luarea unor atenţia comitetului de partid ca pe vi cu 50 la sută mai multe va copii: „Mama“, poveste popu
nalului nou, Iulian Ţuţu şi Arnold Nă măsuri de remediere a acestor lipsuri. itor să desfăşoare o muncă mai eficace staţie sosesc zilnic trenuri cu pe echipe, arc ca principal goane decit cu clţiva ani în lară indoneziana; 20,40 Din cele
zăriri de construcţia noilor locuinţe în privinţa întăririi rîndurilor organi urmă. mai frumoase melodii populare
etc. Sub îndrumarea comitetului de O serie de deficienţe au fost relie zaţiilor de partid, pentru creşterea răs diferite încărcături şi destina.- obiectiv îndeplinirea planului ruse; 21,15 Muzică de dans; 21,45
partid, organizaţiile de bază din cadrul fate şi în privinţa activităţii desfăşu punderii fiecărui comunist faţă de re In lupta pentru obţinerea Părinţi şi copii.
şantierelor au analizat în mod perio rate dc către organizaţiile de partid în zolvarea acestei sarcini. ţii. Trebuie făcută o reparti- în cea mai mare siguranţă a acestor rezultate au crescut şi
dic îndeplinirea sarcinilor de produc scopul reducerii preţului de cost al s-au format oamenii. Nume de BULETINE DE ŞTIRI Şl RA
ţie şi au luat — atunci cînd a fost că construcţiilor. Plenara a apicciat că or- In cadrul plenarei au fost de aseme zare a lor pe itinerarii şi gar- circulaţiei, precum şi regula- comunişti ca şefii de manevră DIOJURNALE: 5.00: 6.00: 7.00:
zni — măsuri de lichidare a lipsurilor gariizaţiiie de pârtia din cadru! şantie nea analizate probleme privind desfă Ion Pâcuraru, Egry Francisc, 10,00; 11.00; 13.00; 15.00; 17.00;
existente. Pe şantierele de construcţie relor montaj I şi construcţii r,r. 4, nu şurarea muncii politice de masă, or nituri. ritatea transporturilor. In con- 22.30; 23.52 (programul I) 12.00:
ale furnalului nou şi laminorului de au acţionat în această direcţie cii toată ganizarea şi desfăşurarea învăţământu manevranţi ca Emil Bozan, Mi- 14.00; 16.00; 18.00; 21.00; 23.00
450 mm., din iniţiativa comitetului de temeinicia, n-au desfăşurat o continuă lui de parfid, întărirea disciplinei de Acum clţiva ani, aici trebu- sfătuirile de producţie, ţinute (programul II).
partid, s-au organizat şedinţe comune muncă politică de masă pentru a in partid etc. hai Prăjan, impiegaţi de mişca-
ia caro au participat birourile organi fluenţa activitatea constructorilor îi; rile nu mergeau tocmai bine. lunar, se discută propuneri
zaţiilor de bază şi conducerile şantie scopul realizării unor lucrăr* trainice, Pe baza discuţiilor purtate' şi a pro care ca Gheorghe Suciu, re
relor, făcîndtt-se analize asupra acti-r bune, dar şi ieftine. punerilor făcute a fost elaborat apoi Situaţia trebuia schimbată. menite să ducă la obţinerea
vităţii constructorilor şi stahilindu-se un plan de măsuri. vizorii de ace Petru Anghel,
măsuri în scopul îmbunătăţirii colabo Dezbâiînd asemenea probleme, mulţi Pentru aceasta s-a dus o ăe rezultate cit mai bune. Pro-
rării între şantiere, îmbunătăţirii acti dintre vorbitori, printre care tov. Gheor Gomitetul de partid de la I.G.S.H. Aurel Iordache, ca şi acarii
vităţii economice. Gomiteiul de partid, ghe Mold, Emil Moldovan, Vasile Cot frebuîe să-şi perfecţioneze neîncetat sti susţimită muncă politică de punerea tovarăşului Simion
exercitîndu-şi dreptul de control, a ţinut let, Francisc Foltişka şi alţii, au făcui lul său de muncă, să folosească cu şi Savu Vinţan, Emil Popa şi ma
şedinţe de lucru, ascultînd rapoarte ale propuneri de îmbunătăţire a muncii dc mai multă pricepere dreptul de control, educare a muncitorilor, pen- Dudaş bunăoară, de a scoate
conducerii tchnico-administrative cu pri partid, af cărui rod să se concretizeze să tragă la răspundere pe acei comu gazionerii Nicolae Iacobescu,
vire la măsurile luate pentru aprovi în îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor nişti care nu-şi îndeplinesc pe deplin tru formarea conştiinţei socia- eclisele corniere din cale, uh-
zionarea şantierelor cu utilaje şi mate de plan. sarcinile încredinţate. Oricînd, în orice Nicula Dionisie sînt mtnăria
riale, preocuparea pentru introducerea împrejurare, constructorii şi mai alei liste şi crearea unei opinii de de mai există şi sudarea linii-
şi extinderea tehnicii noi, a analizat In momentul de faţă, obiectivul nr. 1 comuniştii, ţinînd seama de sarcinile ce staţiei Simeria-triaj.
stadiul lucrărilor de construcţie ale în munca constructorilor de la Hune Ie au de rezolvat în procesul de pro masă care să ducă la lichida- lor la joante in grupa de trie
furnalului de LOCO m.c. etc. Impor doara este terminarea înainte de termen ducţie, să fie cunoscuţi şi verificaţi Semestrul al doilea a înce
tant esfe şi faptul că pe fiecare şantier a furnalului de 1.000 m. c. In cadrul după fante, după succesele ce le do- rea lipsurilor. De asemenea, re, asigură o manevră bună
s-a introdus, ca o rnefodă bună, orga plenarei, mulţi dintre comunişti şi-au bîndesc în munca depusă zi de zi, put bine. Ceferiştii sînt con
nizarea unor şedinţe operative în ca-' hiat angajamente în acest scop. Dato s-au pus în aplicare cele mai fără pericol ăe deraiere. Pro-
drul cărora sînt analizate la zi sarci GH. C&LINESCTT vinşi că îşi vor respecta toa
nile de plan. Gomitetul de partid a dat ria comitetului de partid este de a ur bune metode ăe manevră, cum blevia multiplicării difuzoare-
un sprijin mai mare comitetului sin te angajamentele luate.
dicatului în organizarea întrecerii so sînt compunerea prin descom- ?or ^ piaţa de manevră (ridi-
cialiste, a consfătuirilor de producţie GH. SUCIU
etc. In cursul acestui an de pildă, con punere, marşrutizarea tran- ca^ $e tovarăşul Constantin
spoiturilor etc. Diaconescu), ca şt cea a ilumi-
Schiuiburile de experienţă nării pieţei de manevră, unde
făcute cil staţiile Arad, Coşla- . . ,
riu, oradea au dus la găsirea mai esU necesar,^ asigura o
altor mijloace care săi asigure comunicare rapidă şi condiţii
îndeplinirea planului de tran- optime de muncă,
sporturi. Rezultatele nu s-au Toate acestea au dus la in-
lăsat aşteptate. devlinirea şi depăşirea planu-
Alte măsuri au"venit să in- lui, la asigurarea cerinţelor ăe
tărească şi să consolideze rea- materii prime a C. S. Hune-
lizărlle obţinute, cursurile şco- doara, la asigurarea necesită
ţii personalului, care se ţin ţiior de buşteni şi masă lem-
zilnic, perfecţionează califica- noasă. precum şi de utilaje
¦"W-
-••«•••na *¦
mări activitatea acestor tovarăşi, de
a-1 ajuta să-şi respecte cuvîntul dat C întă mii de tineri
De asemenea, comitetul de partid tre
buie să-şi îndrepte atenţia spre felul Tinerii vreo 40 la număr, se strân Utemista Nanu Hrisi dădu Ionul la U.T.M. al C.S.H.. a tuturor organi 19 IULIE 1962
in care se ‘îndeplinesc sarcinile de con seseră în sala de şedinţe. Erau elec cintecui „Să fii partidului oştean“. In zaţiilor de bază din secţii. Tinerii au
strucţie a noi locuinţe muncitoreşti. tricieni, mecanici, lăcătuşi de Ia ter clipa următoare tonul ei a fost luat cerut să înveţe cînlcccle „Internaţio D E V A : Duelul n-a avut loc — nerul“ ; TEIUS ¦' Ultima repriză —
Rămînerea în urmă în acest domeniu mocentrala C.S.H. Secretarul organiza în cor de cei 40 de tineri. Apoi, du nală“,. Inund R.P.R.“, „Părinte drug, cinematograful „Patria“ ; Un bărbat cinematograful „V. Roaită“ ; 7.LAT-
ţiei U.T.M. făcuse apelul. AL« lipsea pă cc cîntecul se încheiase, au înce partid iubit“ „Patrie, măreaţă vatră“, trece prin zid — cinematograful „F¦ N A : Piticul vrăjitor — cinematogra
trebuie remediată. Pentru aceasta este put lucrările adunările generale U.T.M. „Să fii partidului oştean“ ele. Sirbu“ ; Un bărbat trece prin zid — ful „Muncitorul“ ; IL IA : Soseşte cir
necesar să se folosească în modul cel nici un utemist. Apoi se ridică în După terminarea lor, din sala de şe cinematograful „Grădina de vară“ ; cul — cinematograful „Gh. Doja“ ;
mai chibzuit rezervele existente, toate dinţe răzbesc acordurile puternice ale Textele acestor cîntece au fost mul H U N ED O ARA: Anii fecioriei — ci
posibilităţile. picioare. Tinerii din sală se ridicară altui cîntec... tiplicate în numeroase exemplare şi în nematograful „Victoria"; Moment pe APOLDUL DE SU S: Pe urmele
şi ei. muiate tinerilor. In fiecare organiza riculos — cinematograful „Stadion
Ţinîrrd cont că în curînd vor întră Acesta c obiceiul care a prins să ţie U.T.M. a fost ales unul sau doi branconierulni — cinematograful „23
în funcţiune noi obiective industriale — Tonul, vă rog.
se statornicească printre tinerii side- responsabili cu învăţarea acestor cîn A u g u s t“.:
-a.«oae«aa-
rurgişti hunednreni. Să înceapă şi tece. Ei au fost apoi instruiţi de că Corvinul“ ; SEBES ¦' Pace noului ve
Comitetul sindicatului de Ia I. F. Haţeg să încheie adunările generale U.T.M. tre un profesor de muzică. Si prile nit — cinematograful „Progresul“ ;
plin cîntece revoluţionare. juri pentru repetarea cîntecelor se gă Darclee — cinematograful „Ai. Sa-
trebuie sâ muncească mai cu spor Dar ei cîntă nu numai cu acest sesc suficiente: întîlnirile cu diferite doveanu“ ; P E TR O ŞA N I: Urme tă î i l ' e u m l o «5e c s
prilej ci şi atunci cînd se îndreaptă ocazii, excursii, ieşiri la muncă pa cute — cinematograful „Al. Sabia“ ;
Peste 200 de delegaţi ai co vintul au subliniat că aprovi dintre ele au fost organizate spre şantierele muncii patriotice, cînd li iotică, după terminarea schimbului, învierea (seria l şi 11) — cinemato PENTRU 24 ORE
formal. La grupele sindicale, străbat potecile excursiilor, la „Joia ti 15-20 minute. graful „7 Noiembrie“ ; ALBA IULIA:
mitetelor sindicale de secţie din zionarea eu produse alimentare aceste consfătuiri nici nu s-au neretului“, etc. Învierea (seria I şi II) — cinema Vreme nestabilă cu cerul va
Pui, Haţeg, Riu de Mori şi Ba- se face încă defectuos. ţinut de loc. Printre altele, erau In majoritatea organizaţiilor U.T.M. tograful „Victoria“ ; Milionul — ci riabil mai mult noros. Vor că
ru Mare au luat parte zilele A reieşit de asemenea că în citate comitetele de secţie din învăţarea de către toţi tinerii a ale C.S.H. mii de tineri cunosc deja nematograful „23 August“; ORAS'LIE : dea averse de ploaie însoţite lo
trecute la conferinţa comitetu Pui şi Baru Mare care şi-au ţi cînlecclnr revoluţionare, constituie o cile 3-4 cîntece. Poveste sentimentală — cinematogra cal de descărcări electrice. Tem
domeniul muncii cultural-edu nut şedinţele lunare, pe cînd ce preocupare importantă a comitetului ful „V. Roaită“ ; Insula — cinema peratura staţionară va fi cu
lui sindicatului de Ia întreprin cative comitetul sindicatului a le din Haţeg şi Riu de Mori L. ROMAN tograful „Flacăra“ ; Agrafa albă — prinsă ziua intre 23 şi 28 grade
derea forestieră Haţeg, convoca făcut foarte puţin. Cele 17 con — spuneau tovarăşii din comi cinematograful „Grădina de vară“ ; iar noaptea intre 11 şi 16 grade.
ferinţe expuse, sînt cu totul in tetul de întreprindere — „nu IN VALEA JIULUI SIMER1A : Ultimul meu tango — ci- Vînt moderat cu intensificări
tă pentru analiza semestrială a suficiente. Cărţile cumpărate cunoaştem dacă au ţinut“(?). nematograful „I. Pinlilic“ ; H AJEG : temporare din vest şi nord-vest.
îndeplinirii obiectivelor din con pentru muncitorii din parche După doi iepuri — cinematograful
tractul colectiv. Mulţi vorbitori au arătat că „Popular“ ; B R A D : Roşită — cine PENTRU URMĂTOARELE
în parchete, la guri de exploa matograful „St. roşie“ ; LONEA : 3 ZILE
Cu acest prilej a reieşit că în te, n-au ajuns la destinaţie, tare sau în depozitele finale vin M işcarea de inovaţii Căluţul cocoşat —¦cinematograful „Mi
perioada celor şase luni care au oprindu-se la comitetele de sec rar tovarăşii membri ai comi să fie im pulsionată! Vreme nestabilă cu tempera
trecut de la încheierea contrac ţie unde au fost „depozitate“. tetului. Nici chiar tov. Eugen tura staţionară.
tului colectiv s-au obţinut şi De popularizarea cărţilor nu se Sasu preşedintele acestuia, n-a
unele rezultate, dar nu pe mă ocupă nimeni şi nu este ţinută fost în prea multe părţi. Aceas
sura posibilităţilor. Merită a se nici evidenţa celor citite. Ba ta a făcut ca în mare parte,
sublinia că faţă de începutul mai mult, organizatori de gru munca sindicală în cadrul gru (Urmare ăm pag. l-a) vatorilor in lupta pentru econo
anului, numărul debitorilor s-a pă ca Naval Constantin, Petru pelor să se limiteze la strîn- mii.
redus mult (exprimat valoric, cu Tomoni şi alţii, se eschivează gerea cotizaţiei. ceptat ca inovaţie, iar noul ino
peste 152.000 lei). Este ştiut că să aducă cărţi la parchete. vator premiat cu 700 lei 1 Ca O altă deducţie este că gene
aplicarea inovaţiilor şi califica Faptul că in primul semestru zuri asemănătoare de acceptare ralizarea inovaţiilor nu consti Întreprinderea Comerţului cu ridicata pentru
rea muncitorilor sînt mijloace La I. F. Haţeg, la sectoarele al anului au existat o serie de a aceloraşi inovaţii, cu mici mo tuie o preocupare activă pen produse alimentare Oeva
care contribuie la realizarea lipsuri în ce priveşte realiza dificări constructive, Ia mai tru responsabilii cabinetelor teh
planului. Pornind de la acest de exploatare forestieră şi la rea sarcinilor contractului co multe exploatări, Ie găsim şi în nice. Cabinetului tehnic al Ţine concurs pentru ocuparea
principiu, cabinetul tehnic al ocoalele silvice, lucrează sute şi lectiv, este ilustrat şl de rea numeroasele aparate captatoare C.C.V.J. i s-a propus în repe următoarelor posturi vacante:
I. F. Haţeg a rezolvat în pri sute de salariaţi. De ce oare lizarea planului global şi marfă de praf la perforare. Din toate tate rînduri să urmărească în
mul semestru toate propuneri atunci nu s-a constituit măcar pe întreprindere abia în procent însă, n-au trecut în faza de fo B 3 posturi de merceologi principali,
le de inovaţii. Tot în această g brigadă artistică de agitaţie de 92-96 la sută, şi înregistrarea losire industrială decît un apa scrierea inovaţiilor propuse la
perioadă au fost trimişi spre care să prezinte programe în fa unei mari depăşiri la preţul de rat propus la.. Aninai. exploatări pentru a avea o evi 1 post de statistician principal,
calificare la diferite cursuri şi ţa muncitorilor ? De ce nu se cost. denţă operativă şi eficace.
şcoli din ţară, numeroşi munci îngrijeşte comitetul sindicatului Ce se poate deduce din aceste @ 1 post de revizor de inventariere.
tori care vor deveni mecanici, şi comitetele de secţie ca apa La aceste lipsuri cave au reie fapte ? îmbunătăţirea muncii de ino
instalatori de funiculare, şefi de ratele de radio portative să stea şit cu prilejul conferinţei tre vaţii la exploatările Văii Jiului Pentru merceologi principali sînt necesare studii me
echipă şi revizori de cale, me nu în biroul şefului de parchet buie să se gindească bine tova In primul rind că la nivelul dii tehnice de comerţ, cu 3 ani în funcţie de specialitate,
canici pentru tractoare rutiere, sau maistrului de exploatare, ci răşii din comitetul sindicatului combinatului nu se acordă des se impune ca o condiţie de pri sau studii medii şi cu un stagiu de 5 ani în funcţie de
mecanici pentru fierăstraie la locul de muncă, ori în altă de’la I, F. Haţeg care au dato tulă atenţie urmăririi inovaţii mă urgenţă. Inovatorii au con specialitate.
„Drujba“, picheri de drum au parte accesibilă tuturor munci ria să treacă imediat la aplica lor propuse, eficacităţii lor în diţii să muncească mai bine, dar
torilor ? Teama că se „strică“, rea măsurilor stabilite de con producţie. Aşa se face că la ex trebuie ajutaţi, îndrumaţi mal Pentru statistician principal sînt necesare studii me
to. sortatorl etc. ferinţă. ploatări, mai ales la atelierele activ in creaţia lor spre teme dii, cu trei ani stagiu în funcţie economică.
după cum motivează unii nu mecanice de grup, se fac multe le cu adevărat necesare produc
Ca urmare a preocupării pri esţe cu nimic justificată, mai Fiecare membru al comitetului inovaţii care se aplică doar atîta ţiei. Pentru revizor de inventariere sînt necesare studii
vind crearea condiţiilor de mun ales că dincolo de ea se ascun trebuie să muncească cu toată timp cît este necesar pentru medii de specialitate, sau studii medii şi doi ani stagiu.
că, sectoarele de exploatare fo de de fapt interesul personal al răspunderea pentru a îndreptă stabilirea economiilor ce le aduc Trebuie ca atît la nivelul com
restieră Haţeg şi Riu de Mori ţi încrederea ce le-a fost acor pentru ca apoi să fie date ui Concursul va avea loc la sediul întreprinderii, strada
unora. dată. tării. Proeedînd in acest fel, gre binatului ca şi la exploatări, 23 August nr. 14, în ziua de 15 august 1962.
au realizat şi depăşit planul şit, este firesc ea economiile de comisiile pentru discutarea ino
In darea de seamă prezenta PETRE FĂRCAŞIU pe urma inovaţiilor, ceea ce ex Actele se depun la serviciul de cadre, pînă Ia data
tă de comitetul sindicatului se primă eficienţa lor in producţie, vaţiilor propuse să facă acest de 10 August a. c., unde se pot primi şi informaţii su
responsabilul subieclacţiei noastre lucru cu mai mult discernământ, plimentare,
global şi planul producţiei mar recunoaşte că, atât Ia nivelul în să fie mai scăzute decît în anul să nu acorde titlul de inovaţie
voluntare de la Haţeg oricărei propuneri, şi să o pro
fă pe primul semestru. treprinderii cît şi la sectoare, trecut, iar sumele raportate să pună spre recompensare numai
dacă este în adevăr utilă pro
Trebuie spus însă că s-au ma consfătuirile de producţie nu nu exprime efectiv aportul ino ducţiei. în acest fel va creşte
nifestat o serie de lipsuri. Mulţi s-au ţinut cu regularitate, iar
şi numărul inovaţiilor cu ade
dintre delegaţii care au luat' cu- atunci cînd s-au ţinut, unele vărat bune. va creşte eficienţa
lor în producţie.