Page 56 - 1962-07
P. 56
pagi. '4 DRUMül) 'SOVTKirSMUWl tfr. 2352
Uniunea Sovietică este gata să semneze oricine! ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIR I
un acord cu priviri ia dezarmare
Interviul acordat de N. S. Hruşciov unor ziarişti americani
MOSCOVA 17 (Agerpres). — coexistenţei paşnice. In ce pri vată de un guvern este aprecia
După cum transmite TASS, la veşte orînduirea social-politică, tă de popoare nu după cuvinte, Puternicul ecou al Lucrările Comitetului oeior 18 etate
13 iulie, N. S. Hruşciov a pri a declarat: „Această problemă ci după fapte concrete“. pentru dezarmare
mit un grup de ziarişti ameri trebuie rezolvată nu pe calea mondial pentru dezarmare
cani în frunte cu Lee Hills, pre războiului, ci pe calea întrecerii „Iar faptele, din păcate, nu
şedintele societăţii americane a paşnice. Popoarele trebuie să confirmă năzuinţa despre care generală şi pace GENEVA ' 17 (Agerpres). - TASS zentantul Angliei a declarai, după
redactorilor de ziare, redactor aleagă singure sistemul social vorbeşte în declaraţia sa pre transmite: cum a făcut cu o zi înainte repre
responsabil al companiei de care li se potriveşte cel mal şedintele S.U.A.“, a spus N. S. u tru dezarmare generală şi pace zentatul S.U.A,, că aşteaptă de la
presă „Knight Neps-Papers“. bine“. Hruşciov, dind ca exemplu în a declarat reprezentantul Re Şedinţa plenară din 17 iulie a Go- U.R.S.S. .să „renunţe la măsurile din
acest sens poziţia Statelor Uni Franţa publicii Haiti, 'Antoine Peti, este mitetului celor 18 state pentru de primele două etape“. El a „motivat“
In interviul acordat ziarişti Preşedintele Consiliului de Mi te în problema germană şi în „realizarea unităţii depline de zarmare" a scos în evidenţă deosebit aceasta invoCînd că respectivele mă
lor americani, preşedintele Con niştri al U.R.S.S. a spus că alte cîteva probleme. PARIS 17 (Agerpres)'. — păreri in ce priveşte problema de clar două moduri de abordare a suri contravin punctului 5 al „prin
siliului de Miniştri al U.R.S.S. S.U.A. „îşi provoacă ele însele Niciodată încă pînă acum nici cardinală: dezarmarea, generală problemei urgente a încheierii trata cipiilor stabilite de comun acord“
a confirmat din nou că Uniu daune“, renunţînd la comerţul Nikita Hruşciov a declarat că un alt Congres pentru pace ,şi şi totală necesară pentru asigu tului cu privire Ia dezarmarea gene pentru tratative, aprobate de Aduna
nea Sovietică este gata să sem cu U.R.S.S.. El şi-a exprimat în Uniunea Sovietică se mani dezarmare nu a fost atît de re rarea unei păci trainice pe pă- rală şi totală — năzuinţa fermă a rea Generală a O.N.U.
neze oriclnd un acord cu pri regretul că între U.R.S.S. şi festă satisfacţie pentru colabo prezentativ ca cel de la Mosco mînt“. ţărilor sociailiste de a rezolva cît mai
vire la dezarmare, la distruge S.U.A’. nu există relaţii comer rarea dintre U.R.S.S. şi S.U.A1. va, niciodată încă pînă acum curînd posibil această problemă- şi Deşi Godber a rcijîiosctii în cuvin-'
rea armamentului nuclear şi la ciale normale. in domeniul agriculturii. In nu s-au adunat la un loc un Intr-un interviu acordat unul tendinţa puterilor occidentale de a farea sa „marea importanţă pozitivă“
încetarea pentru totdeauna a U.R.S.S., a spus el, au venit număr atît de mare de delegaţi corespondent TASS, Antoine transforma discuţiile în vorbărie nes- a faptului că U.R.S.S. este gata să
tuturor genurilor de experienţe Referindu-se la problema Ber mulţi fermieri, specialişti al din atîtea ţă-ri, delegaţi aparţi- Peti a subliniat că s-a realizat fîrşită. ţină seama de poziţia puterilor occi
linului occidental, N. S. Hruş agriculturii americane, iar de nînd unor grupuri sociale atît o unitate de păreri în ciuda unor dentale şi să aducă o serie de comple
nucleare. ciov a declarat că argumentele legaţii de specialişti sovietici au de diferite, dar animaţi de ace deosebiri, în ce priveşte puncte Aceasta s-a reflectat în primul rînd tări şi modificări la proiectul său de
S.U.A. în sprijinul continuării fost în S.U.A. eaşi dorinţă de pace, scrie la 16 le de vedere asupra anumitor la discutarea ordinei lucrărilor con tratat, el a început însă imediat să îm
El a declarat: „Considerăm regimului de ocupaţie în Berli iulie ziarul „L’Humanité“ in probleme. ferinţei. Delegaţii R.P. Romîne şi R.S. partă aceste modificări în acceptabile
ca mijloacele naţionale asigură nul occidental nu sînt înteme „Sîntem mulţumiţi de rezul tr-un articol consacrat rezulta Cehoslovace au arătat că este necesar şi inacceptabile. Printre cele inaccep
in prezent controlul asupra in iate. El a reafirmat poziţia tatele acestor vizite şi sintern telor Congresului pentru dezar „Noi ne-am dat seama şi mai să se continue discutarea pe articole tabile el a menţionai propunerea sovie
terzicerii experienţelor nucleare“. U.R.S.S.: „Trupele de ocupaţie dispuşi să dezvoltăm şi pe viitor mare generală şi pace. profund de legătura indisolubi a ambelor proiecte prezentate confe tică ca pentru reducerea primejdiei
ale S.U.A., Angliei şi Franţei asemenea contacte, a subliniat lă dintre lupta pentru pace, rinţei şi anume a proiectului sovietic bucnirii unui război, încă de la începu
„Dacă în prezent, a spus N. S. trebuie să fie evacuate din Ber N. S. Hruşciov, adăugind că „In Se poate spune încă de pe pentru dezarmare generală şi de tratat cu privire la dezarmarea tul primei etape să se interzică marile
Hruşciov, americanii ar înceta linul occidental“. America există multe lucruri acum că congresul a repurtat totală şi lupta pentru elibera generală şi totală şi a schiţei ameri dislocări militare şi manevrele comune
experienţele cu arma nucleară interesante“. o mare victorie torpilind con rea de sub imperialismul ame cane a prevederilor de bază ale tra cu participarea a două sau a mai
şi am ajunge la o înţelegere cu „Cit timp în Berlinul occiden spiraţia tăcerii şi pregătind con rican, pentru independenţa na tatului. Reprezentantul englez a pro multe state. De ce nu este aceasta pe
privire la dezarmarea generală tal vor îi menţinute trupele de El a remarcat că într-o serie diţiile necesare pentru unitatea ţională şi libertatea poporului pus însă ca discuţia să nu se poarte pe placul Angliei ? Godber a declarat di
şi totală şi la distrugerea armei ocupaţie ale S.U.A., Angliei şl de probleme, legate de produc de acţiune a partizanilor păcii nostru. El a subliniat că hotă- marginea proiectelor de tratat, ci în rect : pentru că dacă se acceptă pro^
nucleare, ar dispare necesitatea Franţei, ele vor juca mereu ro ţia agricolă, U.R.S.S. nu numai in fiecare din ţările lumii. Sub ririle Congresului mondial pen legătură cu diferitele probleme tehnice punerile sovietice se vor dizolva alian
ca noi să efectuăm experienţe lul de excitant care va face să că nu este în urma Statelor liniind „importanţa politică ex tru dezarmare „ne vor da un ale dezarmării. El a prezentat chiar ţele militare.
crească temperatura în relaţiile Unite, dar sc află la un nivel cepţională“ a Forumului de la ajutor nepreţuit in lupta împo o enumerare a acestor probleme.
proprii“. El a adăugat că dacă dintre state“. mai înalt. Moscova, ziarul menţionează că triva militarismului S.U.A. care Un Iod important în discuţiile din
America va continua politica „congresul a reliefat rolul eres- caută in fel şi chip să înăbuşe Reprezentanţii Romîniei şi Ceho 17 iulie a ocupat problema încetării
experienţelor, „aceasta desigur N. S. Hruşciov a subliniat din Ca exemplu, N. S. H r u ş c io v cind al opiniei publice în ela mişcarea de eliberare naţională slovaciei au dezvăluit adevăratele mo experienţelor nucleare. Delegatul Indiei,
ne va sili să facem acelaşi lu nou că Uniunea Sovietică va a citat activitatea de selecţio borarea hotăririlor care privesc din ţările Americii Latine“. tive ale manevrelor de procedură la A. Lall, arătînd ce răspundere le re
cru“. semna tratatul de pace german nare, mai ales, alegerea soiuri sute de milioane de oameni, şi care recurg puterile occidentale. Este vine Statelor Unite şi U.R.S.S. pentru
împreună cu statele care vor lor de porumb hibrid, floarea- nu numai al specialiştilor in di Finlanda vorba de faptul că în timp ce după rezolvarea acestei sarcini, a insistat
In cursul interviului, N. S. dori acest lucru. „Sîntem ame soarelui, grîu şi sfeclă de za plomaţie“. prima perioadă a lucrărilor sale Co asupra manevrelor cu ajutorul cărora
Hruşciov a subliniat că explozia ninţaţi, se fac încercări de a ne hăr, creşterea vitelor de rasă de HELSINKI 17 (Agerpres)'. — mitetul a început să discute amănun S.U.A. se eschivează de la discutarea
nucleară americană la mare al intimida cu mobilizarea. Dar lapte şi grăsimi, sub conducerea In articol se subliniază că în „Omenirea poate şi trebuie să ţit măsurile prevăzute pentru prima acestei probleme pe baza memoran
titudine „nu va împiedica cîtuşi noi, oricum vom semna trata academicianului Troîim Lîsenko. lupta pentru pace o mare răs uite diferenţele de opinie atunci etapă a dezarmării, urmărindu-se pre- dumului celor opt ţări neutre partici
de puţin acţiunea rachetelor tul de pace“. pundere revine populaţiei Fran cînd este vorba despre existenţa, înlîtn'pinarea primejdiei războiului pante la comitet deşi, după afirmaţia
noastre globale“. „Noi dispunem Punînd o întrebare cu privire ţei. sa, despre viitorul său“. Acest nuclear, puterile occidentale care adop delegatului indian, nu numai U.R.S.S.,
intr-adevăr de racheta globa Şeful guvernului sovietic a ia planurile de viitor in ce p ri adevăr, scrie ziarul „Kansan tă strategia „intimidării nucleare“, în ci şi S.U.A. au fost de acord ca acest
lă, care nu poate fi distrusă a ră ta t: „Noi nu ne vom grăbi, veşte producţia mărfurilor de Ziariîl „Liberation“ scrie că Uutiset“, l-a confirmat Congre cearcă împiedicarea acestei discuţii sub memorandum să fie luat drept bază.
de nici un fel de mijloace anti- dar nici nu vom tărăgăna. Nu larg consum şi a produselor ali Mesajul este străbătut de încre sul pentru dezarmare generală diferite pretexte. La 17 iulie, repre
rachetă. Se poate spune că ra fixez un termen, noi nu ne pier mentare în U.R.S.S., unul din derea în raţiunea oamenilor şi
cheta noastră nimereşte şi mus dem încă speranţa că guvernul ziariştii americani, a remarcat in forţa popoarelor, precum şi şi pace. Congresul de la Mos ESSE
ca în Cosmos“. S.U.A. şi aliaţii săi vor da do că după cum au constatat mem in posibilitatea de a se ajunge cova s-a încheiat cu succes. Ei
p ie § c iuu ir
N. S. Hruşciov a declarat că, vadă de o înţelegere rezonabilă, brii delegaţiei, „în magazinele Ia o înţelegere între guvernele a fost locul unde s-au adunat
de fapt, el nu vede nici un fel nu ne pierdem speranţa în so diferitelor ţări în problemele rACCRA. — După cum relatează care luptă pentru îmbunătăţirea con
de piedici de neînlăturat pen luţionarea rezonabilă a acestei sovietice au apărut mai multe care au o importanţă vitală pen toate forţele care năzuiesc spre agenţia TASS, expoziţia industrială diţiilor lor de viaţă. Dîrza luptă gre
tru dezvoltarea colaborării so- probleme“. tru soarta omenirii. pace. Congresul cel mai repre şi comercială sovietică care este des vistă a muncitorilor, flamanzi care
vieto-americane. „Nu avem nici mărfuri de consum popular“, chisă in capitala Ghanei de o săptă- revendică majorarea salariilor sc
un fel de pretenţii faţă de Sta Şeful guvernului sovietic a sa Republica Haiti zentativ din istorie şi-a demon mină, a fost vizitată de peste 100.000 bucură de un sprijin călduros din
tele Unite ale Americii, nici lutat declaraţia preşedintelui „oamenii sovietici au început să strat posibilitatea de a deveni de ghanezi. In Cartea de impresii a partea tuturor oamenilor muncii din
teritoriale şi nici de alt gen. S.U.A., Kennedy, făcută la con MOSCOVA 17 (Agerpres). — expoziţiei numeroşi vizitatori şi-au Belgia.
Cred că nici America nu are ferinţa de presă din 5 iulie, po trăiască mai bine“, „în magazine TASS transmite : locul de unde să se iniţieze o exprimat admiraţia faţă de măreţele
faţă de noi nici un fel de pre trivit căreia intenţia sa este de PARIS. — La 16 iulie a reînceput
tenţii. Nu sîntem un concurent a, trai în pace cu toate ţările. există, intr-adevăr, multe măr Unul din principalele rezulta mişcare pentru pace şi mai pu
Dar N. S. Hruşciov a arătat în te ale Congresului Mondial pen- ternică.
al S.U.A.". acelaşi timp că „politica promo- furi“.
Şeful guvernului sovietic a
N. S. Hruşciov i-a mulţumit
subliniat din nou necesitatea
ziaristului pentru obiectivitate.
El a subliniat că „sarcina noa
stră este de a dezvolta econo
mia pentru a satisface tot mai realizări ale poporului sovietic. activitatea în portul Marsilia. După
deplin cerinţele materiale şi PRAGA. In perioada 13— 15 iulie o luptă grevistă de patru zile, marina
ß-aa Bandaranaike Gere ca S.O.A. spirituale ale poporului nostru. Numeroşi depufafs congolezi a avut loc la Slraznice (R.S. Ceho rii din flota comercială au obţinui sa
In centrul atenţiei noastre sa crifică acHvitaâea guvernului Ad ouîa slovacă), cel de-al X V lI-lea Festival tisfacerea revendicărilor lor de Işază:
să nu se amestece în treburJe interne află omul, nevoile lui, cerinţele tradiţional al cinlecelor şi dansurilor li s-au majorat salariile cu S la su tă ;
aie Ceylonului lui“. LEOPOLDVILLE 17 (Agerpres). — ioc de a acţiona pentru restabilirea populare la care au participai 52 de în perioada în care încetează navi
Agenţia France Presse relatează că unităţii ţării guvernul a lansat o cam ansambluri cehoslovace şi 10 ansam gaţia li se garantează că vor avea
Şeful guvernului sovietic a de bluri de peste hotare. Tara noastră de lucru.
COLOMBO (Agerpres). — stat Corporaţia petrolieră ceylonezâ. clarat : „Nivelul de dezvoltare după o şedinţă agitată, Parlamentul panie de persecuţii împotriva forţelor a fost reprezentată la festival de o Demisia guvernului
intr-o scrisoare adresată ambasado Ambasadorul a ameninţat că în cazul a producţiei în America nu con congolez a aprobat la 16 iulie cu o patriotice, a unor cunoscuţi conducă formaţie artistică a Casei de cultură Peruvian
rului american la Colombo, Frances E. în care aceste despăgubiri nu vor fi stituie o limită pentru noi. Sta mică majoritate de voturi remanierea tori naţionali. Guvernul nu a reuşit să din oraşul Braşov.
Willis, primul ministru ceylonez, d-na plătite în decursul următoarelor şase tele Unite ale Americii ocupă guvernului efectuată cu cîteva zile în îmbunătăţească situaţia economică a
Bandaranaîke, cer Statelor Unite să nti luni, S.U.A. ar putea întrerupe acor cea mai înaltă poziţie printre urmă de primul ministru Adou- ţării. După cum relatează agenţia Ta- ’X1ENG RUANG. Postul ’de radio
se amestece în treburile interne ale darea „ajutorului“ pentru Ceylon. la. In favoarea guvernului remaniat ning, primului ministru i s-a reproşat Vocea Laosului a anunţat că la 16
iulie un avion al S.E.A.T.O. a vio
Ceylonului. Această scrisoare constituie Primul ministru ceylonez subliniază ţările lumii capitaliste. De aceea, au votat 60 de deputaţi, iar împotrivă că a arestat în mod samavolnic pe lat spaţiul aerian al Laosului, zbnrind LIMA' 17 (Agerpres). —
răspunsul guvernului ceylonez la cere în scrisoarea sa că cel mai mare aju prima etapă pentru noi este de conducătorul forţelor patriotice, Antoi deasupra Văii Ulcioarclor şi a altor Agenţiile de presă anunţă că la 16
rea exprimată de ambasadorul american tor pe care S.U.A. l-ar putea da este a ajunge din urmă America. 41 ne Gizenga, în timp ce faţă de sepa regiuni. Postul de radio a subliniat iulie, guvernul peruvian prezidat de
de a se plăti despăgubiri societăţilor de a permite fiecărei ţări să-şi desfă Dar noi nu ne gîn'dim să ne ratistul Kalonji a manifestat îngăduin că asemenea acte primejduiesc în mod Moreyra Paz Soldans, şi-a prezentat
americane Esse şi Salte pentru pro şoare dezvoltarea economică în mod in oprim Ia aceasta. Noi vom păşi In cursul dezbaterilor, numeroşi de ţă. serios securitatea Laosului. demisia preşedintelui Manuel Prado.
prietăţile lor preluate de Societatea de dependent, fără presiuni şi amestec în mai departe“. putaţi au criticat cu asprime activi Potrivit agenţiei Associated Press,
treburile ei interne. tatea guvernului Adoufa atît în dome In acelaşi timp, o serie de deputaţi N E W YORK. — La 16 iulie Ched- demisia sc datoreşte refuzului preşe
niul politicii interne, cît şi în cel al au subliniat că în loc de a promova dy Jagan, primul ministru al Guya-
politicii externe. Ei au subliniat că în
pe plan extern o politică de neutra nei Britanice, a adresat un memoran dintelui Prado de a anula rezultatele
litate, aşa cum s-a angajat, guvernul dum Organizaţiei Naţiunilor Unite, alegerilor prezidenţiale din 10 iunie
a orientat politica ţării spre ţările oc
jş S d tim lia re a d e îa f a t la éé cidentale, în specia! spre S.U.A. solicitind adoptarea unei rezoluţii prin la care Haya de la Torre, şeful parti-
d in A nadia care să se cearjT guvernului britanic | dului Alianţa populară revoluţionară
In ce priveşte remanierea, numeroşi
deputaţi au arătat că ea a fost efec să organizeze fără întîrziere o confc americană — Â.P.R.A. — a obţinut
tuată în urma unor maşinaţiuni de rinfă care să fixeze 'data independen ccl mai mare număr de voturi, fără a
culise, iar guvernul care a rezultat se ţei Guyanci.
compune în special din reprezentanţi întruni însă majoritatea cerută de con
BRUXELLES. — De şapte săptă- stituţie. Noul preşedinte urmează să
nrini sînt în. grevă mclalurgişlii din fie ales de parlament. Forţele mili
ai unor partide reacţionare. oraşul Haelen (provincia Limbourg) tare, ostile lui Haya de la Torre, cer
însă insistent anularea alegerilor şi
Problemelor pe cit de multi lăsat antrenat tot mai mult pe şi aceştia sînt şi ei prieteni şi rea inspirată din cercurile ofi ?m= îndepărtarea din ţară a acestuia.
ple pe atît de complexe ale An o linie neconstructivă. Prejudi miim- A.P.R.A., care se situează pe o pozi
gliei, actualul guvern conser ciile pe care Anglia le va avea colegi vechi“. ciale că înlocuirea ministrului
Rezumînd conoluziile presei de război Watkinson cu Thor-
vator le-a răspuns printr-o re de suferit din pricina perspec engleze, corespondentul din neycroft, care a deţinut pînă ţie politică favorabilă Washingtonului,
maniere efectuată în două eta tivei de a adera la Piaţa co Londra al Agenţiei France Pres acum portofoliul aviaţiei, nu încearcă să obţină sprijinul Uniunii
pe în cadrul cărora primul mi mună vest-europeană au fost se scria că primul ministru înseamnă nici un fel de abatere naţionale, partid de nuanţă fascistă,
nistru Macmillan şi-a înlocuit totodată cu totul nesocotite de Macmillan a încercat prin aceas de la actuala politică de înar al cărui şef, generalul Manuel Odria,
practic întreaga echipă. Semni actualul guvern. 'Această per tă remaniere o operaţie politică mări nucleare a Angliei, în ciu a fost preşedinte al Perului înainte
ficaţia acestei remanieri a fost spectivă a dus, de asemenea, „suficient de spectaculoasă in da faptului că opinia publică a de Prado, remareîndu-se prin instau
interpretată ca o schimbare de la o insăpirire a relaţiilor cu ţă cit să facă să renască curiozi condamnat cu hotărîre această rarea în ţară a unui regim dicta
persoane şi nu de politică în rile membre ale Commonweal- tatea opiniei publice“, dar îşi politică. torial.
încercarea de a reciştiga încre thului. Dar cea mai nepopulară exprima îndoiala că ea va face Sesizînd pulsul alegătorilor, Ministrul finanţelor din cabinetul
derea pierdută a alegătorilor, în măsură a conservatorilor a fost să renască şi „încrederea opi liderii laburişti încearcă să-şi demisionar, Âlex Zarat, a declarat
vederea alegerilor pe care con politica de „îngheţare a salarii niei publice“. Partidul conser creeze un capital politic, fără a ziariştilor că este probabil că o junta
servatorii urmează să le efectue lor“, prin care greutăţile eeo- vator se pregăteşte în felul aces- preconiza însă vreo soluţie con
ze pînă în octombrie 1964 cînd cretă în problemele nevralgice. militată va prelua puterea peste cîte
le expiră mandatul. Faptul că Comentariu extern Săptămînalul parizian „L’Ex- va zile.
In 12 circumscripţii, in cadrul press“ nota de pildă că „Hugh
alegerilor parţiale,‘partidul con nomiei engleze sînt aruncate tot ta pentru alegeri parţiale în trei Gaitskell, liderul opoziţiei şi, Muncitori japonezi din serviciul organelor militare atomice ale S.U.A. ...şi a guvernului
servator a plecat steagul, a scos mai mult pe umerii maselor dacă evoluţia în curs continuă, de pe teritoriul Japoniei demonstrează împotriva experienţelor nucleare şi
în evidenţă „uzura“ suferită în populare, deoarece sporirii per circumscripţii care vor avea loc viitorul prim-ministru al Marii cer mărirea salariilor. La 22 iunie 1962 muncitorii Comisiei atomice a japonez
anii de guvernare. manente a costului vieţii nu i în luna octombrie a acestui an. Britanii, a refuzat in mod în S.U.A. din Japonia, au organizat o demonstraţie în cursul căreia au
se oferă o compensaţie. Ziarul „Sunday Telegraph“ scria ţelept să se angajeze atit timp cerut încetarea experienţelor atomice americane. In acelaşi timp, muncitorii TOKIO 17 (Agerpres). —
Presa engleză a interpretat in legătură cu aceasta : „Primul cît condiţiile intrării Marii Bri au cerut mărirea salariilor lor de mi zeric. La 17 iulie, guvernul japonez
remanierea efectuată in Anglia Manevra conducerii partidului şi-a prezentat demisia. Agenţii
ca un eşec al politicii conser conservator care încearcă să de ministru s-a dovedit a fi un tanii în Piaţa comună nu vor le de presă occidentale remarcă
vatoare. După prima etapă a re păşească actuala „criză electo călău lipsit de milă. Dar aceas fi cunoscute“. In momentul de că această demisie care survine
manierii, publicaţia „Reynolds rală“ nu oferă soluţii probleme ta nu înseamnă că ei a insu fată liderii laburişti de dreapta în urma realegerii primului mi
News“, scria: „rA alunga şapte lor care stau în faţa Angliei. flat o viaţă nouă „corpului“ po se pregătesc să vină la putere nistru Ikeda în funcţia de pre
miniştri este in aceeaşi măsură litic şi este puţin probabil ca ca „echipă de schimb“ în ca şedinte al partidului de guver-
un vot de neîncredere faţă de Remanierea guvernamentală dez drul sistemului politic burghez nămînt liberal-democrat, se da
sine însuşi, cit şi o condamnare văluie pe de o parte eşecul po publicul să interpreteze un ma din Anglia, fără a aduce cu sine toreşte dorinţei sale de a face
a colegilor demişi. Macmillan a liticii conservatoare, iar pe de sacru conservator ca o renaş vreun angajament capabil să anumite schimbări în compo
altă parte constituie o Încercare tere“. Remanierea ministerială ducă ţara pe un făgaş nou. nenţa guvernului. Prin aceste
eşuat“. „în loc să dea asigurări ţării în schimbări, relevă agenţia Asso
Actuala „schimbare de faţa de a amăgi pe viitorii alegă,tori ce priveşte rezervele de talente Opinia publică engleză, sesi- ciated Press, Ikeda speră să-şi
că s-ar preconiza schimbări, în necunoscute şi încă disponibile zind eşecul politicii partidului întărească poziţia în sinul parti
dă“, cum califică agenţia France politică. Dar adevărul despre din cadrul partidului conserva conservator, cere schimbări rea dului unde au avut loc în ulti
Presse, remanierea guvernului semnificaţia remanierii, însuşi tor, poate demonstra doar cit le care să confere Angliei un mele luni lupte fracţioniste. Se
britanic, nu poate înlătura eşe este de dificil pentru un partid .rol independent în arena mon
cul politicii de plasare a Angliei preşedintele partidului conser care se află de 11 ani la pu dială, iar pe plan intern — pro aşteaptă Înlocuirea ministrului
in coada poziţiei impuse de tere de a-şi schimba realmente movarea unei orientări îndrep
S.U.A. întregii alianţe atlantice. vator I-a exprimat în termeni pielea“. Cea mai concludentă, tată într-o mai largă măsură Industriei şi Comerţului Eisaku
In loc de a „crea o punte“ în suficient de limpezi: „Şapte dovadă că în politica Angliei nu
tre Apus şi Răsărit cum a dat dintre colegii şi vechii mei prie spre respectarea cererilor legi Sato şi a directorului Oficiului
să se înţeleagă la un moment teni personali, a declarat Mac se urmăreşte nici un fel de
dat actualul guvern englez, că Leod, au părăsit cabinetul, iar schimbare reală în urma acestei time ale maselor largi populare. de planificare economică Aiţiro
şapte figuri noi şi-au făcut
intenţionează să procedeze pe ZĂNEL FLOREA' Fujiyama, care conduc frac
ţiuni potrivnice lui Ikeda în ca
planul politicii externe, el s-a apariţia în rîndurile lu i; dar remanieri o constituie preciza- comentator Agerpies IN FOTO : In cursul demonstra ţiei de la Tokio. drul partidului liberal-democrat.
Redacţia şi administraţia ziarului; str. 6 Alartie nr. 9. îeleton : 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale R.T.T.R. tir. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea poligrafică „1 Mai“ — Deva.
x
