Page 57 - 1962-07

'(J^ n M o n rfi.n ^ T Ţ

PROLETARI DW TOATE TARI LE, UNIft-VA ! / tf/J Vesti din întreprinderile regiunii

mfÉ tjifo r s É r s z s s M s s fjj. r - ' t— r~*il——••/——*Tr . | >/—i/i——'\rf ^r—>r^rm

0 Construcţiile zootehnice trc- U 1
buie urgentate ! ; l de bună calitate 3
l Produse multe şi
• Teatrul de amatori — în
sprijinul întăririi economico- Colectivul Uzinei „Victoria“ gotiere cu 1,52 la sută, iar 1
semicocsarii au produs peste j
organizatorice a G.A.C. (pag- t din Călan şi-a realizat pla­ planul semestrial mai mult 1
2-a) | t nul semestrial la producţia
i. globală in proporţie de 109,52 de 6.000 tone semicocs. 3)
® Pregătirea agitatorilor — De remarcat că procentul 1
preocupare de seamă a Corni- L la sută, la producţia marfă
telului raional de partid Ilia; L depăşirea înregistrată este de de rebut a fost redus sub

• In faţa hărţii : Laos (pag. rt 9,59 la sută. cel admis la toate produsele 1
t intre 0,3 şi 3,ţ la sută. Acest 1
3-a) ; Rezultate bune au obţinut lucru este foarte important. 3)
• De peste hotare (pag 4-a). colectivele tuturor secţiilor. El dovedeşte hotărîrea mun­ 31
Anul XIV. Nr. 2353 Toi 19 iulie 1962 4 pagini 20 bani t Furnaliştii, bunăoară, au dat
citorilor, inginerilor, şi teh­ 3)
peste plan circa 11.300 tone nicienilor de aici de a da 1

fontă, turnătorii de la turnă­ produse cit mai multe şi de 31
o calitate cit mai bună. 1
toria veche şi-au depăşit pla­

nul de producţie cu 2 la sută, I. CRAŞCA 31

cei de la turnătoria de lin- Uzina „Victoria“ Călan 31

Folosind tehnica nouă 1
T

Pe şantierul noului furnal blu : construirea unui funicu- 31
de la C.S. Hunedoara tehnica lar. Electricienii au introdus 1
in locul cablurilor cu ulei ca­ 1
îndeplinirea ------ care se recol- nouă îşi spune din plin cu- bluri clin policlorură de vi­ 31
sarcinilor trasa­ vintul. La construcţia turnu­
ing. MIRCEA SILVESTRU tează tirziu, cum lui de răcire bunăoară, s-au nii, care au adus o economie ¦1>
te de Congre­ de 22.000 lei ş.a.m.d, j
şeful secţiei cereale şi plante este orzul sau folosit pompele hidraulice şi

sul al in-lea al tehnice din cadrul Consiliului griul, solul COn- cofrajele glisante, s-a folosit Aplicarea inovaţiilor propu­ 1
P.M.R. cu privi­
agricol regional. ţine o cantitate

re Ia creşterea —------ mică de apă. beton de la noua fabrică de se de muncitori, ingineri şi 1
betoane — toate rezultat al tehnicieni şi folosirea judi­ )
efectivului de animale şi la spo­ Din această cauză arătura tre­ glndirii colective a ingineri­ cioasă a utilajelor au condus 1
lor şi tehnicienilor noştri. La
rirea producţiei acestora este buie executată în prima zi după la creşterea productivităţii 31

posibilă, numai in măsura în recoltare. Pe măsură ce se întir- montarea podului înclinat muncii pe şantier în anul 31

care se asigură şi se îmbunătă­ zie cu arătura, solul pierde din pentru schip, în locul unei 1962 cu S la sută faţă de 1

ţeşte continuu baza furajeră. In umiditate. Arătura în sol uscat „păduri“ de schele, munci­ anul 1960. 31

condiţiile acestui an cînd, da- este bulgă-roasă, iar seminţele torul Traian Voicu a găsit o

;orită secetei excesive, produc­ nu găsesc condiţii bune pentru G. STAN

ţiile la linurile naturale şi cul­ germinaţie, ceea ce face ca soluţie cu un randament du­ I. C. S. Hunedoara 3)

tivate nu sJnt prea ridicate, plantele să răsară neuniform. Economii prin inovaţii 31
1
eforturile trebuie îndreptate De aceea, conducerile gospo­ 3)
spre acele măsuri care să con­ dăriilor agricole de stat şi co­ Colectivul de cu minereu, pro­ colectivul Ad am 1
tribuie la sporirea producţiei de lective, trebuie să ia măsuri
furaje. Un rol însemnat in pentru recoltarea păioaselor, •3inovatori de la pusă de maistrul Deutsch, Gheorghe
această direcţie ii are însămin- mai întîi pe suprafeţele ce u r­
ţarea plantelor de nutreţ in mează a fi insămînţate cu plan­ Uzina de prepara­ Ioan Ometa şi lă­ sasu şt ing. Mihai
culturi duble. Cea mai răspln- te furajere, iar arătura să se re a minereurilor cătuşul rÂurel Ma­ Martinov. r
dită metodă pentru obţinerea execute imediat. Adincimea la din Gurabarza a rina, raţionalizări­ Prin inovaţiile ¦j
care se execută arătura este în propus anul aces­ le. ..Perfecţionarea
de culturi duble este aceea a funcţie de gradul de umiditate ta un număr spo­ procesului tehno­ înregistrate s-au i
însămînţării plantelor furajere şi natura solului. Este bine ca rit de inovaţii. logic la flotaţie“ obţinut economii
în mirişte. Suprafeţe mari de arătura să se execute la 14 pînă
teren cultivate cu secară fura­ fa 16 cm. cu plugul în agre­ Printre cele mai şi „înlocuirea pie­ antecalculate pe 31
jeră, mazăre, orz şi grîu, rămîn gat cu grapa stelată. importante remar­
libere o perioadă lungă în căm : „Colivie fixă selor din oţel tur­ trimestrul II in i
cursul verii şi toamnei. In mi­ Semănatul trebuie să se fa­ in siloz“ care asi­ valoare de 57.621 i
că cu maşina in rînduri pentru gură alimentarea nat. neprotejat cu
riştea acestor plante se pot cul­ a asigura îngroparea seminţei la lei.
tiva porumb pentru masă ver­ aceeaşi adincime, după care se piese metalice pro­
de sau siloz, iarbă de sudan, tăvălugeşte. După tăvălug este M. SUSAN i
sorg, secară etc. cultivate sin­ bine să fie legată o grapă de
gure sau în amestec. mărăcini pentru a se evita pier­ continuă a morilor tejate“, propusă de E. M. Barza ii
derea apei prin evaporare.
Costul lucrărilor necesare în- sectorul ae maşini-uneite a U.M. Cugir este dotat cu maşini unelte din cele mai mo­ bJ uJ wtu—lw / w/ 1—liJ uJ O V )¦—JuJ U w / v
săminţărilor în mirişte nu de­ Sămînţa ce se va semăna
păşeşte cu mult costul lucrări­ trebuie să aibă facultate de derne. Una din acestea este şt strungul sovietic de copiat la care lucrează strungarul Ioan Rezultate frumoase în întrecerea dintre
lor de arătură de vară şi între­ germinaţie bună (să fie anali­
ţinerea acesteia, care se fac zată la laboratorul regional pen­ A. Suciu. i
după recoltarea păioaselor in ve­ tru controlul seminţelor). In
derea asigurării recoltei anului privinţa epocii de semănat a In fotografie: Ing. rAugus tin Duruş explicincl tinărului strungar avantajele acestui strung. furnaliştii hunedoreni şi reşiţeni
viitor.
G A .C G E O A G IU C O F e s p O fild e B lţl Intre colectivele de Jurnalişti din Hu­ kg, de. fontă pe metrul cub de volum
nedoara şi Reşiţa se desfăşoară de mai util, iar cei din Hunedoara au reali­
________ __j voluntari me couiunică i mulţi ani o întrecere avîntată pentru zat o productivitate superioară faţă de
mărirea productivităţii agregatelor şi anul frecut cu 108 kg. de fontă | e
Prin cultivarea plantelor de culturilor in mirişti se poate 2.749 kg. grîu la hectar Ohţmem producţii mari fiecare metru cub de volum util. Pe
nutreţ în mirişte se măreşte arăta că orice zi de întîrzie- ieftinirea fontei elaborate. Ambele co­ seama creşterii productivităţii muncii,
considerabil randamentul pe re după executarea arăturii du­ şi ia alte soiuri lective deţin o experienţă valoroasă pe la furnalele -Reşiţei s-a elaborat de la
Brigada din Gelmar a culti­ ces constituie o mîndrie pentru care şi-o transmit reciproc, într-aju- începutul anului şi pînă astăzi cu
unitatea de suprafaţă a tere­ ce ia scăderea producţiei. vat un lot ne 10 ha. de grîu din toţi colectiviştii din . brigada Gospodăria noastră are de re­ torîndu-se astfel în întrecere. peste 2.500 tone mai multă fontă dc-
soiul Scorospelka. Fiind cultivat noastră. coltat în aßest an 460 ha. cu eît era planificat, iar la Hunedoara,
nului arabil şi, de cele mai Porumbul poate fi însămîn- intr-un teren bine pregătit, în­ grîu, 63 ha. cu orz, 9 ha. cu se­ La sfîrşitul primului semestru din între 1 ianuarie şi 15 iulie s-a reali­
ţat des (singur sau în ames­ Din cele 120 ha. cu griu pe cară, 22 ha. cu ovăz şi 4 ha, cu acest an, rezultatele obţinute în ceea zat în plus o cantitale de fontă care
' multe ori, nutreţul obţinut pe tec cu iarbă de sudan) sau în grăşat cu gunoi de grajd şi bine care Ie are brigada noastră am mazăre. Fină la 18 iuiie am ter­ ce priveşte indicele de folosire a ca­ ar putea servi la fabricarea a peste
această cale are un preţ de rînduri rare la 80 pînă la 90 întreţinut, griul s-a dezvoltat recoltat pînă în ziua de 18 iulie minat de recoltat orzul şi seca­ pacităţii furnalelor erau apropiate. Fur­ 1.200 de tractoare.
cost destul de redus. Culturi­ cm. pentru a-1 putea prăşi. In bine. Munca depusă ne-a fost ra de pe întreaga suprafaţă şi naliştii reşiţeni care deservesc cele două
le în mirişte prezintă şi o deo­ cazul însămînţării dese (la 15 răsplătită acum la recoltare. aproape 100 ha. In cîteva zile griul de pe 1,75 de hectare. Noi furnale noi de 700 m.c. au depăşit in­ (Agerpres).
cm.) a porumbului, (ciolomadă) folosim la recoltare patru com­ dicele d e , utilizare prevăzut cu 120
sebită importanţă agrotehnică. cantitatea, de săminţă va fi de întreaga suprafaţă a fost re­ vom termina de recoltat întrea­ bine, secerile şi coasele, avînd
Prin aceste culturi se combat 80 pînă la 100 kg. la ha., iar coltată cu combina şi am obţi­ o viteză ziinică de recoltare de =BB3=
buruienile, solul rămînînd cu­ în rînduri rare de 20 pînă ia ga suprafaţă. 50 ha. Acest ritm ne va permite
rat şi afinat, asigurînd condi­ 30 kg. la ha. nut o producţie medie la hectar ca în 6-7 zile să terminăm de re­
ţii bune pentru executarea ară­ de 2749 kg. de grîu. Acest suc- ELISABETA BOZEŞAN coltat întreaga suprafaţă culti­
turilor de toamnă. Prin canti­ Edîneimea de semănat la cul­ vată cu cereale păioase.
turile in mirişti este mai mare brigadier,de cîmp
tatea mare de rădăcini şi res­ cu 1 pină la 2 cm. decît atunci Cultivind soiuri de griu din
turi vegetale pe care le lasă in Am terminat de recoltat furajele cele niai productive, colectiviştii
sol, plantele cultivate în mirişti cînd aceleaşi plante se seamă­ noştri au obţinut producţii care
Obţinerea unor furaje de cali­ şi lucernă la brigada de la Gel­ depăşesc cu mult pe cele pla­
contribuie la ridicarea fertilită­ tate este condiţionată şi de mo­ mar. in afară de 50 tone finuri nificate. Ua brigada l-a de cîmp
ţii acestuia. dul cum se face recoltarea şi naturale, întreaga cantitate de din Geoagiu a tov. Ioan Cindea
Cele arătate mai sus scot In nă primăvara. Aceasta din cau­ depozitarea lor. De aceea, am furaje a fost transportată şi de­ s-a terminat de recoltat griul
evidenţă necesitatea unei preo­ ză că in mirişti apa este în pozitată în condiţii bune. Pen­ din soiul Ponca de pe 17 ha. re- C om uni stu l
acordat atenţia cuvenită recol­ tru a completa cantităţile de zultînd o producţie medie de Gheorghe Tefelaş
cupări intense din partea con­ cantitate mult mai mică decit furaje, vom valorifica paiele de 2646 kg. la hectar. De pe aceeaşi lucrează ca lăcă­
ducerilor gospodăriilor colecti­ tării la timp a furajelor şi de­ orz, ovăz şi o parte din paiele suprafaţă şi acelaşi soi, brigada tuş la secţia repa­
ve pentru extinderea suprafeţe­ primăvara, mai ales în stratul pozitării lor în bune condiţiuni. de grîu, cocenii de porumb, etc., a n -a tov. Elena Homorodeanu raţii mecanice a
lor însăminţate cu plante fu­ de sol de la 5 la 10 cm. Prin prin saramurarea lor. a obţinut o producţie medie de U.R.U.A1. Petro­
rajere în culturi duble. semănatul mai adine, seminţele Colectiviştii noştri au terminat 2411 kg. la hectar. şani. Depăşindu-şi
se pun în contact cu solul umed, ION GHEORGHIU in fiecare lună sar­
Spre a obţine producţii cit avînd astfel condiţii mai bune de recoltat 186 ha, trifoi, 22 ha. Au r e l p e r a cinile cu 20—23 la
mai mari la culturile duble, pentru încolţire. inginer sută şi executînd
este necesar să se aplice cu sparcetă, 10 ha. lucernă, 20 ha. preşedinte numai lucrări de
stricteţe cele mai potrivite mă­ După răsărire trebuie dată o bună calitate, el
suri agrotehnice. Reuşita aces­ mare atenţie păstrării apei în finuri naturale şi 35 ha. trifoi A u d iţie m u zic a lă se situează 'mereu
tor culturi depinde în bună mă­ sol. De aceea, grapa,tul sau pră- printre fruntaşii în­
sură de lucrările care se aplică şitttl plantelor semănate la dis­ com binele şt m atinal Azi, 19 iulie, la clubul sindi­ trecerii socialiste
solului înainte de semănat. Prin tanţe mari este necesar să se catelor din Deva, Consiliul re­ pe uzină.
aceste lucrări se urmăreşte păs­ execute la timp şi de cite ori Zilele acestea au început re­ paie, iar cele două tractoare dis­ gional A.R.L.U.S. organizează o
trarea apei în sol şi asigurarea este nevoie. coltatul griului şi colectiviştii ponibile execută arătura de interesantă audiţie muzicală pe
unui pat germinativ cit mai din satul Pianul de Jos, raio­ vară. A început de asemenea în- discuri din opera clasicului mu­
bun pentru seminţe. Principala Perioada de recoltare a plan­ nul Sebeş. Cu ajutorul celor trei sămînţatul porumbului in cul­ zicii ruse RimsJci-Kors'alcov. In
lucrare a solului este arătura. telor cultivate în mirişti depin­ combine de la S.M.T., cu coa­ tură dublă. La strinsul cereale­ program sint incluse audiţia
Ea trebuie executată atunci de de scopul pentru care au lor păioase cele mai bune re­ „Capriciului s p a n i o l a fugii
cînd solul este în stare de umi­ fost cultivate şi de condiţiile sele şi secerile, colectiviştii au zultate le-au obţinut colectiviştii din opera ,.Sad7co“, suita simfo­
ditate bună, pentru a nu se climatice ale anului. Recoltarea reuşit ca in primele zile să din brigada I-a şi a IlI-a de nică „Seherezeăa“ etc.
scoate bulgări. porumbului cultivat în mirişti strîngă griul de pe o suprafaţă
pentru nutreţ verde trebuie să cimp, conduse de ion Toma şi
de i 00 hectare din cele 330 cul­ respectiv Aurel Timar, precum
tivate cu această plantă. şi mecanizatorii Ambrozie Bo-
dea şi Gheorghe Bogdan.
Griul de pe lotul semincier a
fost recoltat separat eu coasele N. PIENARU
şi secerile şi în cursul zilei de
azi se începe treieratul. corespondent

După plantele premergătoare ( Continuare in pag. 2-a) O parte din forţe sînt mobili­
zate la eliberarea terenului de

mmm 1 B R IG A D A

llililj Mina Ghelar, orizontul 7. In adine, Inginerului i-a plăcut comparaţia. crărilor se schimbă. Ciclizarea con­ Comunistul Gheorghe Slancane, frun­
Iii in inima pământului, munca se des­ PMc. Aivoane cu reacţie în abataj, stă în orînduirea succesivă a opera­ taş in muncă îl întreabă pe Chin-
făşoară cu însufleţire. Cîteva cioca­ iată o comparafie frumoasă. Ea vine ţiilor de perforare, puşcare, încăr­ dca :
lililí ne pneumatice (ăcăne neîntrerupt, de la un lînăr comunist care pînă carea minereului, susţinerea şi ram-
.. sfredelind roca. In găurile făcute se in luna martie era doar şef de bleierca golului excavat. Conştiinţa — Ce facem că, avem deja 68
Noi. şi noi blocuri, se înalţă in oraşul -muncitoresc Hunedoara. Ele asigură siderurgişti- introduce explozivul. Urmează cîteva schimb. Brigada 111 mergea cam muncitorilor a crescut. O strguin- de tone realizate peste plan şi mai
lor şi constructorilor de aici confort, condiţii optime de locuit. minute de tăcere. Totuşi, parcă se rău. j\ u se realiza întotdeauna pla­ ciosă bătălie se dă acum pentru ob­ e alîta timp pînă la termenul fixat.
IN FOTOGRAFIE: Noi blocuri date In folosinţă în Hunedoara. aude un firîit ca de grecr, un foşnet nul, nu se vorbea decît rareori des­ ţinerea unei calităţi cît mai bune a
subţire. Cineva anticipează: pic calitatea minereului la această minereului. In acest scop au fost — Un angajament dacă se poate,
brigadă. In sector circula o anecdo­ luate importante măsuri ca puşcarea trebuie depăşit.
— Gala! tă după care numărul cu ghinion selectivă, îillăturarca puşcălurilor în
O detunătură înfundată zguduie n-ar mai fi 13 ci 11. In urma aces­ zonele de contact cu calcarul, clau­ Brigada mai are de realizat doar
adâncul, face să huruie blocuri peste tei situaţii a fost numit ca şef de barea (alegerea) sterilului din mine­ 32 tone de minereu din angajamen­
blocuri. Bucăţi mici şi mari de mi­ brigadă tovarăşul Mihai Chindea. reu chiar în frontul de lucru. tul de 100 tone peste plan luat în
nereu zboară în toate părţile, lovin- Trebuia pornit aproape de la în­ cinstea zilei de 23 August.
du-se de pereţii abatajului. Doar ceput. Din luna martie pînă acum bri­
gada ocupă numai locuri fruntaşe. De grupul lui Chindea, clin caic
* sus, cu 7 orizonturi mai sus, deasu­ — Măi, Ic-a spus el oamenilor, S-a realizai o depăşire în medie a mai fac parte şi llie Cîrligeariu,
pra minei, creşte iarba şi foşnesc vrefi să ne punem pe roate ? planului pe această perioadă de 2,6 Constantin Cîrstci, fruntaşi de ase­
salcîmii. Aici nu s-a întîmplat ni­ la sulă. menea în produefie, se apropia ingi­
mic. Insă jos, în mină, abia acum — Vrem, tovarăşe secretar, au nerul Ion Alic.
începe adevărata frămintarc. Cei 5 răspuns lofi. Mihai Chindea e şi se­ Pentru rezultatele deosebite ale
mineri din schimbul I trec la încăr­ cretarul organizaţiei U.T.M. pe ori­ brigăzii, Mihai Chindea a fost dis­ — Noroc bun tovarăşe inginer.
carea minereului. Printre ei sa aflu zontul 7. tins cu Diploma de Onoare a C.C.
şi şeful de brigadă Mihai Chindea. al U.T.M. — Noroc... reactoarelor, zîmbeşte
înainte de a coborî în mină vorbi­ S-a trecut la o nouă organizare
se cu inginerul Ion Alic. a brigăzii. Cele trei schimburi au Ora 3. Schimbul a ieşit din şut. inginerul, adueîndu-şi aminte de ex­
— Fi(i atenţi la claubarea (ale­ primit altă componentă, mai raţio­ Mihai Chindea arc o vorbă a lu i: presia lui Chindea înainte de a in­
gerea) sterilului, apoi prindeţi bine nală, munca a fost repartizată pe „Mic îmi place să pun treburile la tra în şut. Merge treaba 7
tavanul cu frigări. fiecare schimb şi om în parte. Apoi punct afară“. Şi se uită la soare de
— Facem tovarăşe inginer. Ştifi, lupta de zi eu zi pentru lichidarea — Merge, merge.
oamenii mei, după ce le dau indi­ timpilor mor(i. Conform indicaţiilor parcă l-ar lua de martor, „jos, la
caţiile necesare, merg de parcă ar inginerului de sector s-a trecut la o Brigada 111 merge bine. Aflată
fi avioane cu reacţie. ticlizare judicioasă a lucrărilor. N u­ locul de muncă, nu avem decît 480 în întrecere socialistă cu brigada 110
mai în cazuri speciale ordinea lu- pe obiectivele: plan, calitate, între­
»¦ vi.»!»'!. de minute. Dacă stăm de poveşti şi ţinere şi disciplină, brigada 111 con­
dusă de comunismul Mihai Chindea
tocmeli se duce treaba pe rîpă“. depune toate eforturile pentru a
obţine cele mai bune rezultate.

GH. SUGIU