Page 58 - 1962-07
P. 58
m- 2 DRUMUL 'SÜÜTRURMULVt Nr. 235 3
BMaaaBBagMBgaBattaM
Ui 0. A. C. din Ţebea C a rn o t cu ltu ral Pe ecranele cinematografelor din Deoa
Construcţiile zootehnice Pentru inaugurarea
noului club
trebuie urgentate! Pe marele şantier-baraj de la 7 e-
liuc a fost construit un club spaţios
Deşi. la Înfiinţare, gospodăria şi faptul că pînă la sfîrşitul cu sală de spectacole şi bibliotecă. Zi
lele acestea, clubul va fi dat în fo
colectivă din Ţebea dispunea de anului mai este vreme. De ase losinţă. Pentru inaugurarea lui, artiş
un efectiv redus de animale, iar menea, în Ioc să caute ca un vo tii amatori, recrutaţi dintre cei ce
adăposturile necesare lipseau cu muncesc pe şantier, pregătesc un fru
desăvîrşire, aceasta nu i-a Îm lum cit mai mare din lucrări să mos program artistic. Astfel, a fost
fie executate de către membrii alcătuită o echipă de fluieraşi şi o
piedicat pe colectiviştii de aici colectivişti, conducerea gospodă orchestră care repetă in prezent o
să-şi propună dezvoltarea con suită din cele mai îndrăgite melodii
tinuă a creşterii animalelor. riei preconizează folosirea de populare româneşti.
meşteri din afară, pe care, bine
Astfel, s-a ajuns ca In anul tre înţeles, va trebui să-i retribuie BOGBANEL I. PAVEL
cut colectiviştii să deţină ca pro
cu mari sume de bani.
prietate obştească 190 capete Dacă s-ar fi întocmit din
bovine din care 79 vaci de lapte timp un plan de lucru privind
corespondent
şl un număr de 214 capete ovine. efectuarea construcţiilor, de Aci'vitale rodnică
Pentru adăpostirea animalelor multă vreme ar fi fost gata cele
150.000 cărămizi care de-abia
a fost construit în anul 1959 un sînt în curs de confecţionare. Biblioteca comunală din Cimpa des Intre 19—22 iulie, pe ecra tes, Laios Basti şi Ferenc m PROGRAMUL DE
grajd cu o capacitate de 100 ca făşoară în acest an o frumoasă acti nele celor două cinemato Kâllai.
pete vite mari, iar în anul 1961 Materialele necesare execută vitate. Aici au fost organizate 32 de grafe din Deva, rulează două jiM m
încă un grajd cu aceeaşi capa rii construcţiilor provin în cea acţiuni cu cartea, la care au parti producţii diferite. La cinema Cel ăe-al doilea film, care
citate. De la sfîrşitul anului tre cipat numeroşi locuitori ai comunei. tograful „Fittmon Sîrbu“, poate fi urmărit pe ecranele 20 IULIE 1962
cut şi pină la data actuală in mai mare parte din resursele lo Printre acestea amintim recenziile la noului cinematograf „Patria“
efectivul de animale al gospodă cale, cu excepţia celor trei va cărţile „Tînăra gardă“, „Nedeia din spectatorii vor putea urmări din Deva, are un subiect mai PROGRAMUL I: 5.10 Emisiunea patriei ; 18.30 Cronica economică ;
Poiana Miresei" şi expunerile „Som o realizare a studiourilor ma apropiat de zilele noastre. E
riei au intervenit însă unele goane de ciment cumpărate. In nul şi visele", „Despre vrăji, dofto- ghiare, o ecranizare după cu vorba de producţia studiouri pentru sate ; 5.40 Jocuri populare ro- 18.40 Muzică de estrada ; 19.00 Inştan-
schimbări. Pentru acest an s-a această privinţă un ajutor con roaie şi leacuri băbeşti“ etc., care au noscuta nuvelă a scriitorului lor cinematografice din R.F.
prevăzut să se cumpere un nu cret îl acordă gospodăriei sfatul stîrnit un viu interes printre cititori. Şănăor Brôdy — „Duelul n-a Germană „Un om tre mîneşti; 6.10 „Spre noi victorii so tanee culturale din Delta; .19/ (*Mu-
măr de 30 viţele din creditele popular al comunei Baia de Remarcăm că la biblioteca amintită avut loc“. Filmul „Duelul n-a
acordate de stat (20.000 lei) şl Crlş şi I.F.-ul, care au pus numărul cititorilor ca şi al cărţilor avut loc“, realizat în studiou ce prin zid“, in care cialiste“ — emisiune de cîntece ; 6.30 zică uşoară; 20.15 „Lume f;) ^
'din fondurile proprii. citite, faţă de aceeaşi perioadă a anu rile maghiare, redă una din
la dispoziţia gospodăriei mate lui trecut, a crescut şi este în con nenumăratele crime ascunse sînt demascate cu o pu Muzică populară din ţări socialiste ; — emisiune de cîntece pentru pa>.. ,
Efectivul de ovine a sporit da tinuă creştere. Pe fişele bibliotecii sub strălucirea de paradă a ternică forţă de convingere,
torită fătărilor din primăvara rialul lemnos din pădurile co s-au înscris pină în prezent 304 ci armatei austro-ungare. 6.45 Melodii pentru acordeon; 7.15 20.30 Noapte bună, copii: „Vinâloru!
anului trecut cu 43 de capete, munale. Din cei 35 m.c. mate titori, cu 5 499 volume citite. fapte şl oameni din zilele ele
iar în primăvara acestui an cu rial lemnos procurat, 25 m.c. Scenariul este semnat de Muzică de estradă ; 7.30 Sfatul medi şi pescarul“ poveste polonă; 20.40 Mu
119 capete tineret ovin. Speciile au fost fasonaţi la joagărul din R. BĂLŞAN Péter Bacsô, Gyorgy Hintsc tristă amintire ale domniei
noi apărute în componenţa sec Gurabarza şi transportaţi la lo corespondent şi Enăre Marton, regia de cului : Ceaiul de anghinare ; 7.45 Salut zică de dans; 21.15 Jurnalul satelor;
torului zootehnic al gtospodă- cul de construcţie împreună cu Endre Marton, imaginea de terorii şi întunericului, cînd
riei sînt porcinele şi păsările. 15 m.c. cherestea şi 106 m.c. ni Spectacol reuşit Istvân Hilăebrand, iar muzi voios de pionier ; 8.00 Muzică ; 8.30 21.40 „Ce frumos e-n sat la noi“ —
Pină în prezent au fost achizi bandele de criminali ale lui
ţionate 5 scrofiţe şi un vleruş sip şi pietriş. Cu alţi 15 m.c. Zilele trecute, formaţiile artistice ca de Frîgyes Hidas. Hitler, ucideau şi batjocoreau Program de valsuri ; 10.08 Solişti şi program de cîntece din folclorul nou
din rasa Bazna, urmînd ca ac cherestea se podeşte în prezent ale clubului muncitoresc C.F.R. Sime-
ţiunea de sporire a fermei de grajdul de 100 capete vite mari ria au oferit oamenilor muncii din In rolurile principale U fără milă pe toţi cei care orchestre de muzică populară romi- şi jocuri populare romîneştl.
porci să continue, gospodăria localitate un reuşit spectacol. Publi
angajîndu-se ca chiar în toam construit în anul trecut. La cul a aplaudat cu căldură în special vom inttlni pe cunoscuţii ac erau împotriva fascismului, nească ; 11.03 Muzică de estradă; PROGRAMUL II : 12.45 Melodii ie
na acestui an să livreze I.R.I.C.- transportarea materialelor co cinlecele patriotice şi suita de jocuri
ului un număr de 28 porci. Sec lectiviştii au efectuat un număr populare. tori Margit Bara, Adam Szlr- împotriva politicii lor odioa 11.30 Muzică din operete; 11.52 Cro estradă; 13.25 Muzică de balet din
torul avicol este reprezentat de de peste 600 ore de muncă p a nică de uzină ; 12.00 Din creaţia co opere; 15.00 Din cântecele şi dansu
450 pui adăpostiţi temporar în- triotică. B. C. NELUŢU se de înjosire a demnităţii rală preclasică; 12,20 Muzică uşoară; rile popoarelor; 16.30 „Pe Mureş şi
tr-o încăpere anume amenajată. şi frumuseţii omului.
Atît cit s-a realizat, este însă corespondent 12.40 Noi înregistrări de muzică popu pe Tîrnave“ — program de cîntece şi
După cum rezultă din datele mult prea puţin în comparaţie
amintite, sectorul zootehnic al O problemă importantă, care-i lară,- primite din partea Radiodifuziunii jocuri populare romîneşti; 18.10 Cîntă
acestei unităţi este în plină dez cu întregul volum de lucrări preocupă în cea mai mare mă
voltare. Dar numărul sporit de care trebuie efectuate şi posibi din Canada ; 13.10 Estrada instrumen taraful Casei de cultură din Făget, re
Teatrul de amatori — in sprijinul întăririanimale necesită şi spaţii mălităţile existente în cadrul gos telor; 14.00 Concert de prînz ; 14.30 giunea B anat; 19.00 Muzică de es
podăriei. De slaba participare a
rite de adăpostire. In acest scop colectiviştilor la lucrările de con Muzică populară romînească şi a mi tradă ; 19.30 Teatru la microfon pre
consiliul de conducere a prevă strucţie se face vinovată atît
zut ca în decursul acestui an să norităţilor naţionale; 15.20 Cîntă su miera „Se caută un vinovat";. scena
conducerea gospodăriei care nu
economico-organizatorice a G. Â. C.se mai construiască încă uns a străduit îndeajuns să-l mo rorile Kossak şi Victor Bunea ; 10.15 riu radiofonic de Camil Serbau şi Mi-
grajd pentru 100 capete vite bilizeze, cit şl organizaţia de Vorbeşte Moscova ; 16.45 „Tineretul, hai Pascal după piesa „Capul celor
mari, o maternitate pentru 25 bază care nu a dat un sprijin floarea vieţii“ — emisiune de cîntece ; lalţi“ de Marcel Aymee; 20.40 Muzică
efectiv conducerii în această di 17.15 Formaţii muzicale de amatori din populară romînească; 21.45 Muzică de
recţie. dans; 22.30 Moment poetic; 22,35 Mu
Deoarece in această perioadă regiunea Maramureş ; 17.30 In slujba zică uşoară.
scroafe, un saivan pentru oi şi marea majoritate a colectiviş au apărut o serie de piese de „Cina de onoare“ de Gagyi Lasz-
o puierniţă pentru 1.500 de pui. tilor este ocupată cu lucrările teatru a căror tematică este in
spirată din viaţa de astăzi a co lo, „Meci la Chiţăoani“ de Do-
S-a prevăzut, de asemenea, ame de întreţinere a culturilor, de sură acum pe colectivişti, este lectiviştilor şi oglindeşte preo minic Stanca ş.a. sînt piese pe BaZBK83!2ff*tfrng
najarea unei instalaţii de cana întărirea economico-organizato- cupările lor cele mai importan
recoltare a cerealelor păioase şi te. Piese ca „Rîsul pământului" care formaţiile de teatru de la 20 IULIE 1962
lizare în vederea asigurării a plantelor furajere, consiliul rică a gospodăriei colective. de Gh. Ţenţulescu, „Las’ că vine sate le pot şi este necesar să le
grajdurilor cu apa necesară, alo- de conducere al gospodăriei are Activiştii culturali de la sate Nuţă“ de A. Adrian şi Dan Cos- pună în scenă. DEVA : Duelul n-a avut loc — Poveste_ sentimentalei — cinematogra
îescu“, „Un iaz... şi o poveste cu cinematograful „Patria“ ; Un om f i i ..V . Roaită“ ; Insula — cinema
cîndu-se suma de 45.000 lei pen datoria să-şî organizeze în aşa vor putea ajuta pe colectivişti haz“ de N. Gheorghiu, „Aripă Includerea în repertoriu pe trece prin zid — cinematograful „F. tograful „Flacăra“ ; Agrafa albă —
tru efectuarea acestei lucrări. fel munca, încît paralel cu efec la întărirea puterii economice a lingă celelalte piese şi a celor Sîrbu“ ; Un om trece prin zid — cinematograful „Grădina de vară“ ;
tuarea acestor munci să se trea de rlndunică“ de Siito Andraş, mai noi apărute, piese ce tra cinematograful „Grădina de vară“ ; SIMERIA : Ultimul meu larigo — ci
G.A.C., la munca de educaţie a „Neamurile“_de T. Buşecan, „So. tează despre viaţa şi oamenii HUNEDOARA : Anii fecioriei — ci nematograful „1. Pintilie“ ; IIA JEG:
că de urgenţă la începerea con maselor, dacă în atenţia lor va ţul Leonîei" de V. Arghireseu, satului de astăzi, despre preo nematograful „Victoria“ ; Moment pe Cinci zile şi cinci nopţi — cinemato
Au trecut însă atîtea luni din strucţiilor prevăzute a fi execu sta alegerea din fondul drama „Baba Dochia şi brigadierul“ de riculos — cinematograful „Stadion graful „Popular“; B R A D : Roşită —
acşst an şi progrese în realiza tate în acest an. Mai mult spri tic, poetic, muzical şi coregrafic M. Davidoglu ş.a., au fost puse cupările lor menite să întăreas Corvinul“ ; SEBEŞ: Pace noului ve cinematograful „St. roşie“ ; LONEA :
rea acestor obiective nu se prea jin şi îndrumare în această p ri a celor mai potrivite lucrări, în scenă de către mulţi artişti că puterea economică a G.A.C., nit — cinematograful „Progresul" ; Căluţul cocoşat — cinematograful „Mi
văd. Analizînd cauzele care au vinţă trebuie să acorde gospo care Să răspundă cerinţelor lo amatori din regiunea noastră. trebuie să constituie o preocu DarcUe — cinematograful „M. Sa- nerul" ; T E IU Ş : Vîrsta dificilă — ci
făcut ca nici măcar fundaţia la dăriei, comitetul raional de cale şl actuale. Ei au înţeles că acestea consti doveanu ; PETRO ŞAN I: Urme tă nematograful „V. Roaită“ ; Z L A ’JN A :
aceste construcţii să nu fie în partid şi consiliul agricol raio In privinţa fondului dramatic tuie mijloace eficace pentru pare continuă a activiştilor cul- cute — cinematograful „Al. Sultia“ ;
cepută. consiliul de conducere, nal, cu atît mai mult cu cît pentru amatori, prin grija Ca combaterea unor mentalităţi de turrii de la sate. Dar pentru ca învierea (seria I şi II) — cinemato Casa surfrrizelor — cinematograful
al cărui preşedinte este tova timpul este destul de înaintat sei centrale a creaţiei populare păşite, pentru cultivarea la spec cele citeva zeci de piese să fie graful „7 Noiembrie" ; ALBA IULIA:
răşul Tis Virgil, a invocat mo iar lucrările de construcţie a tatorii colectivişti a unor tră prezentate într-un timp scurt in învierea (seria I şi II) — cinema „Muncitorul"; I H A : Umbre albe —
tivul slabei participări la mun adăposturilor pentru animale faţa a cît mai mulţi oameni ai tograful „Victoria“ ; Milionul — ci
Pentru ocrotireacă a colectiviştilor, a solicitării sînt aici mult întârziate. sături proprii omului de tip nou. muncii de la sate, e necesară o nematograful „23 August"; O RĂŞ'IIE: cinematograful „Gh. Doja" APO LD :
naturiilor pentru alte munci, precum
V. BABUTA strînsă colaborare între condu Cavalerii Teutoni — cinematograful
cătorii unităţilor culturale să „23 August“.
teşti. Astfel, cu prilejul stabili
Sâ însântîn^ăm suprafeţe Pentru a proteja monumentele In colecţia „Teatru pentru rii repertoriului de către clirec-
naturii, a le feri de distrugere, amatori“ au mai apărut şi alte Torii de cămine culturale şi in
c it m a i m a r i c u plsarate d e rasata9©| Consiliul regional de ocrotire a piese a căror mesaj se adresea structorii formaţiilor teatrale, e -m:
naturii de pe lingă Sfatul popu ză în primul rînd colectivişti bine să fie alese piese diferite,
lar regional Hunedoara, a luat lor. „Zambilica e martoră“ de pentru a se realiza varietate în
îra casltsari daalble o serie de măsuri. Astfel au fost Liviu Cernăianu, in care elemen repertoriu.
difuzate la căminele culturale, tul tânăr învinge tendinţele re Orientândd-se spre alegerea
(Urmare din pag. l-a) zului este pe terminate, s-au în- cluburi, şcoli şi asociaţii spor trograde, „întîmplarea de Ia unor piese de o frumoasă ţinu D R um & m
înceapă înainte de înspicate, sămînţat suprafeţe foarte mici. tive, conferinţe pe tema ocroti tîrg“ de L. De'mettius, unde tă artistică, cu un bogat conţi
cositul făcîndu-se zilnic pe mă Pină acum cele mai bune re apare evidentă influenţa poziti
sură ce se consumă de către zultate le-au obţinut gospodă rii naturii. vă pe care o exercită elemen nut, care să militeze pentru în
In excursiile organizate de că tul muncitoresc în conştiinţa tărirea economico-organizatori-
animale. Pentru fin, plantele se riile colective Răhău şi Păuca, maselor, „Darul" de Karoly San-
recoltează la începutul înspi din raionul Sebeş, Vinerea, din tre comitetele sindicatelor pre că a gospodăriilor agricole co
raionul Orăştie şi altele, care cum şi în expediţiile didactico- dor, care reflectă viaţa îmbelşu lective, activiştii culturali de la
ştiinţifice ale elevilor, partici sate îşi vor aduce o contribuţie
catului, iar pentru siloz recolta imediat după recoltarea orzu panţilor li se aduc la cunoştiinţa gată a satului colectivizat, „Ul însemnrtă la mobilizarea mase
tul se face mai tîrzîu, cînd po lui au însămînţat fiecare peste speciile ocrotite de lege. De ase tima rădăcină" de> George L. lor de colectivişti pentru reali
rumbul ajunge în faza de lapte. 14 ha. cu plante furajere în menea au fost fixate table indi Ostafi, care aduce în discuţie pe zarea sarcinilor de producţie, la
întârzierea recoltatului în toa mirişte. catoare în zonele de rezervaţie. cei nedebarasaţi încă de goana educarea lor în spirit socialist.
te cazurile prejudiciază calita Este necesar ca consiliile agri Intensificind munca de educa după cîştig personal imediat. E. USKAR
tea furajului şi producţia. De cole raionale şi orăşeneşti şi re a maselor în spiritul respec
aceea, culturile trebuie contro conducerile gospodăriilor să la tului faţă de monumentele na
late zilnic de către specialişti, măsuri eficace pentru urgen turii, organizaţiile sportive şi
iar recoltatul să se facă la tim instituţiile de cultură vin în Mica LiMiotecă agricolă
pul optim. tarea lucrărilor de arat şi în- sprijinul oamenilor de ştiinţă în
sămînţat, să asigure cele mai păstrarea rarităţilor flovei şi ale Cînd am păşit pra brigăzi. Acolo, în pau nu las nici o casă
In anul acesta sarcina de în- bune condiţii de dezvoltare a faunei. gul bibliotecii din ză, prezintă cărţile fără cititor. Am reu
sămînţări în mirişti este de culturilor de nutreţ în mirişte,
peste 3.100 ha. pe regiune. Pină Ing. TRAIAN IACOB
spre a obţine producţii cit mai
în prezent, deşi recoltatul or- cercetător ştiinţific
mari la hectar.
al Academiei R.P.R.
Oarda de Jos, Ana agrotehnice cu conţi şit să fac acest lu
Tămaş, bibliotecara, se nut legat de lucrările cru în bună măsură.
pregătea de plecare. ce se efectuează, se Acum, majoritatea co
/WWV\/V C o n ştiin ţă d e colectivist — Mu duc la cîmp consultă cu cititorii lectiviştilor din sat
ne-a explicat ea — pentru a afla ce do sînt cititori, aş putea
Popa Ioan Nicu zorea cu Sirbi, cînd să ajungă In sa gindi el. Mai bine mă duc cu „Mica bibliotecă resc să citească, le în afirma cititori pasio
căruţa spre satul Dumeşti, de tul următor, văzu pe drum chiar acum. să îi dau. Aşa şi agricolă“. Am o con drumă lecturile. De la naţi. Amintesc aici,
unde trebuia să aducă lemn de nişte hîrtii. Era la ceasurile făcu. Drumul nu era lung, aşa sfătuire cu cititorii începutul lunii iunie dintre aceştia, pe Eli-
construcţie pentru G.A.C. „Sîr- cînd ziua se îngînă cu noaptea. colectivişti pe tema pînă-n prezent, la sabeta Moşneag, Gheor-
beana“. Cu citeva zile înain Nu se vedea prea desluşit ce că după puţin timp ajunse în „Dăunătorii culturilor brigăzile de cîmp şi ghe Moşneag, Gheor-
te vlnduse omul o vacă pen să fie. După cum arătau insă, sat. II găsi pe colectivistul şi combaterea lor". ghe Libotean şi alţii.
tru a-şi. cumpăra în casă di nu erau hîrtii oarecare. Opri Popa Ioan Nicu ursuz, fără Din carnetul Citesc literatură dar N
ferite lucruri. Purta la el, îm căruţa, şi ce să vezi: la un chef de vorbă. Ca să nu-i „Mica bibliotecă a- şi multe cărţi agro- .
preună cu actele, 1.700 lei. Mer- loc cu nişte acte găsi mai lungească clipele de supărare, gricolă“ e o cutie de corespondentului zootehnice. Din aces- (
gind, el se gîndea cum să-şi multe bancnote de 100 lei, de după ce-l întrebă cum îl chea mărime potrivită uşor tea învaţă cum să lu
termine mai repede treburile 25... mă. cînd s-a născut şi cum de transportat, care legumicolă ale G.A.C. creze mai bine pă-
cu care îl însărcinase con Cine să fi. semănat pe aici se numesc părinţii, colectivistul conţine aproximativ 20 din localitate an avut mîntul, cum să ob
ducerea gospodăriei. De aceea bani ? — se întrebă losif Bu- L 1 de cărţi agrotehnice. loc, în afara leduri ţină producţii sporite. 21K f
dădea bice cailor. Căruţa scu da. Se uită în buletinul de Buda losif ii spuse: „Să şti < i Tovarăşa Ana Tămaş lor în grup şi prezen
tura. Nu a simţit cînd actele, nidentitate. Era a lui Popa ioan că eu am. găsit, ce ai pierdut“, $ 5 şi-a propus ca acum, tărilor de cărţi, 6 con Bibliotecara din Oar M1T01URISKA
cu bani cu tot, i-au căzut din şi-i întinse actele şi banii. r I cînd colectiviştii de- sfătuiri cu cititorii pe da de Jos se preocu
buzunar. Nu le-a observat lip Nicu, din satul Sirbi. Se urcă Popa Ioan Nicu. se lumină din- > j pun eforturi sporite la teme legate de creşte pă continuu de creş î'g K S ë S i
sa decît atunci cînd a ajuns în căruţă şi-şi continuă încet tr-odată la faţă ? cîmp. să se deplaseze rea' producţiei la hec terea nivelului profe
acasă, în satul Sirbi. Era sea drumul. Se gîndea că o să-i > > la locurile de muncă tar. sional şi de colturi ETC
ră. Unde să mai m.enrgă să dea omului banii şi actele cînd — Cum văd dumneata eşti <. » cu cărţi care, prin generală al ţăranilor
caute. Se supără pe sine în un om de omenie. Cum să-ţi $ i conţinutul adecvai, să Dar nu numai la colectivişti. Şi, cînd lH il
suşi. Cum a putut să piardă s-o întoarce. Din curiozitate mulţumesc.. Vino să cinstim < > le fie de un real spri- cîmp se deplasează printre fruntaşii gos
un rachiu. L * jin în muncă. Şi ho- tovarăşa Ana Tămaş podăriei colective se gr
numără banii: 1.700 de lei. Bie < \ lărîrea bibliotecarei a cu „Mica bibliotecă numără lot mai. mulţi
— Parco dacă dumneata ai. $ . devenit faptă. Aproa- agricolii“. Ea poate fi dintre cei ce au fişe \
el actele şi bardi ca un copil ? tul om, trebuie că e tare su- c \ pe zilnic aceasta ale văzută adesea străbă- de cititori ai bibliole- \ inDí SS
fi fost in locul meu ai fi fă- 5 ge din rafturile bi- lînd uliţele satului cii. tovarăşa Ana Tu- S
De ce nu a fost mai atent ? parat. Cu banii ăştia şi-ar fi cut. altfel! Cine se poate bucu.- < ( bliolecii curţile cele pentru a difuza cărţi. maş cunoaşte o ade- • c tN fg w
va de necazul altuia !? la noi • mai solicitate, le rîn- vărată satisfacţie. Sa- ^
încercă să se culce, dar nu pUţuţ cumpăra o vacă bună nu mai sînt azi oameni care ^ ). duieşle cu grijă în — M-am hotărîl lisfacţia muncii depu- <
putu să adoarmă. „ . , . ^ , .............. să se bucure de bani nemun- > cutia „Micii biblioteci — ne-a spus tovară să cu sîrguinţă şi mai
( V agricole" şi porneşte şa Ana Tămaş — să ales cu mult suflet.
In ziua următoare colecti- pentm lapte' 0 clipa l?1 m a ' citi !
vistul losif Buda din G.A C. dină. supărarea celui care pier- ele la cîmp, la ALEX. MANOILA
D CRICOVEANU
Ilia merse cu treburi in satul duse banii. Opri căruţa. Omul
(după o corespondenţă a tov.
Dumeşti. După ce trecu prin ăsta nu poate munci astăzi, se
C. ADRIAN
\ A A , \ / iW .\ W/