Page 59 - 1962-07
P. 59
Nr. 2353 n m ittu i 'sQ c m jm v w î pag. 3
HBUaaPBBBB» ESISZ»22!îK^5FnctZL^^ZmaSXB232KD25bBhB .^«.^sgigeagaaBffi^ s p ra^^ !Bieg«kiiXggaBfflBg«ai^^
Pregătirea, agitatorilor - preocupare In semestrul II vom obţine
de seamă a Comitetului raional realizări şi mai frumoase
de partid lila Zilele trecute, Convorbire cu tovarăşul La exploatările
împreună eu tov. GHEORGHE CARPINEŢ noi, ce vor in
Gheorghe Car- tra in lucru pes
In acest scop al întăririi orga- bune metode de convingere şi tivitatea agitatorilor care prin pineţ, directo director al D.R.E.F. te citeva luni, au
nizaiorico-economice a G. A. C., munca lor mobilizează mase din Hunedoara-Deva fost deja mon
biroul comitetului raional de lămurire a maselor. ce în ce mai mari de oameni ai rul D. R. E. F tate funicula-
partid Ilia a analizat activitatea Tocmai această pregătire asi muncii la îndeplinirea sarcini Hunedoara-Deva,
politică de masă desfăşurată an lor gospodăreşti şi de intereş am făcut o trecere in revistă a rele. La Pui, spre exemplu, s-au
terior, stabilind formele, mijloa gură succesul în munca politică obştesc. realizărilor obţinute de către fo montat un funicular „Bacu şi
cele şi metodele care s-au dove de masă. De aceea, biroul comi restierii din regiunea noastră in unul „Wyssen“. Altele s-au mon
dit in practică a fi eficace şi a tetului raional de partid, în ana Rezultatul muncii politice des tat la Dobra şi Petroşani. La
luat măsuri pentru folosirea lor liza făcută în luna aprilie a.c. făşurate de agitatori se observă primul semestru al anului.
in noile condiţii create. A reie asupra muncii politice desfăşu mai ales in antrenarea colecti gările electrificate au fost insta
şit astfel că acolo unde s-a des rată în scopul întăririi econom i- viştilor la lucrările de Întreţi — îndeplinirea planului la late craţere pentru încărcarea
făşurat o temeinică muncă de co-organizatorice a gospodăriilor nere a culturilor, la grăbirea rit producţia globală în proporţie
agitaţie şi rezultatele au fost mului construcţiilor zootehnice de 101,54 la sută, realizarea pla lemnului direct în vagon. Am
din cele mai bune. Mai ales colective, a arătat necesitatea şi în această perioadă la pre nului productivităţii muncii in transformat caroseria camioane
acolo unde au muncit colecti pregătirii temeinice a agitatori gătirea şi desfăşurarea campa proporţie de 100,9 la sută, a
ve de agitatori bine pregătiţi, niei de recoltare. planului forţei de muncă în lor ce le avem In dotare, astfel
colectiviştii au lucrat bine, avu lor, luînd măsurile corespunză porporţie de 101 la sută; a cîş- incit sa putem transporta cu ele
ţia obştească s-a mărit iar gos toare. Astfel, s-a hotărît ca în Pînă acum, în toate gospodă un volum dublu de material etc.
podăria s-a întărit. faţa agitatorilor să se predea un riile colective din raza raionu tigului mediu 100,1 la sută şi în Fără îndoială că toate acestea
ciclu de 5 lecţii, urmate de se- lui s-au executat cîte trei pra- cadrarea întocmai în preţul de vor duce la obţinerea unor in
Ţinînd cont. de acestea, biroul minarii. In acest sens s-a în şile la culturile prăşitoare, s-au
Comitetului raional ele partid tocmit un grafic de predare şi luat măsuri de amenajarea arii cost — pe scurt cam acesta ar dici de mecanizare sporiţi (ca
Ilia a luat măsuri,, prin apara fi bilanţul primului semestru pitol la care în semestrul I
tul său, pentru completarea co seminarizare pe centre de co conchise tov. Carpineţ. După n-am stat tocmai strălucit din
lectivelor de agitatori, instruirea mună. La aceste lecţii predate cauza condiţiilor amintite şi a
acestora cu problemele la ordi eîte se vede corelaţia între prin unor deficienţe proprii) şi im
nea zilei. Cum în acel timp de activişti din aparatul de cipalii indici este destul de bu
problema cea mai de seamă era partid şi de stat, bine pregătiţi, lor şi se lucrează intens la ter plicit la creşterea indicilor de
pregătirea campaniei însămînţă- au participat aproape 2.000 de minarea grajdurilor, saivanelor nă. Cum le-am obţinut ? Să
rilor de primăvară, comitetele ştiţi că nu tocmai uşor. In pri utilizare a masei lemnoase, a
comunale de partid şi organi agitatori. Lecţiile cu teme c a : şi a celorlalte construcţii zoo mele luni, mai ales în februarie productivităţii muncii ş.a.m.d.-
zaţiile de bază P.M.R. din gos „Sarcinile trasate de Congresul
podăriile colective, au primit al III-lea al P.M.R. şi de ple tehnice. şi martie, s-a lucrat în condiţii — Intr-adevăr, aşa este. Dar.
sarcina să pregătească agitato nara C.C. al P.M.R. din lunie-
rii în această direcţie. Instructo iulie 1961 privind dezvoltarea O activitate rodnică în antre grele (pe unele locuri nu s.a pentru ca maşinile şi utilajele
rii comitetului raional de partid multilaterală şi consolidarea putut munci deloc, din cauza ce le aveţi în dotare să dea ra n
au primit şi ei sarcina să parti e c o n o m i c o-organizatorică a narea colectiviştilor la aceste zăpezii). In lunile care au u r dament optim sînt necesare ca
cipe direct la instruirea agitato G.A.C.“, „Sarcinile agitatorilor
rilor. munci au desfăşurat agitatorii mat s-a depus mult efort. în dre bine pregătite profesional..;
la locul de producţie“ etc. au
Rezultatul acestei măsuri s-a ajutat agitatorii în creşterea ni organizaţiilor de bază din gos
văzut la începutul însămînţări- velului lor politic, în cunoaş
lor, cind majoritatea gospodă terea sarcinilor ce le au la locul podăriile colective de la Veţel, drumaţi de organizaţiile de — Da. N-am scăpat din vede
riilor colective aveau efectuate de muncă şi a celor mai bune
toate pregătirile, atit în ce pri metode pe care să le folosească Bampotoc, Lăpuşnie, Boz, Oha partid din sectoare şi exploa re nici acest lucru. La Grădiş
in munca cu oamenii. tări, oamenii au folosit la ma te, raionul Orăştie, s-a deschis
veşte utilajele, sămînţa cit şi ba etc. Că mai există încă şi ximum mecanismele, au aplicat In acest an o şcoală pentru mo-
După ţinerea acestui ciclu de
terenul. Exemplul şi îndemnul lecţii, aparatul comitetului ra agitatori care nu desfăşoară o pe o scară tot mai largă meto toristi (Ia fierăstraiele mecanica
ional de partid a fost îndrumat
agitatorilor, a organizaţiilor de cum să se ocupe pe mai depar activitate susţinută, aceasta se da de exploatare în trunchiuri „Drujba“. Aici am trimis şi noi
bază din Leşnic, Abucea, Oha te de instruirea agitatorilor. De datoreşte faptului că unele or şi catarge, cu brigăzi complexe 32 de oameni. La Cluj şi Clmpi-
asemenea, s-a trasat ca sarci
ba, Gurasada, Lăpuşnie etc., a nă organizaţiilor de bază să fa ganizaţii de bază, ca cele din cu plata în acord global (spre na avem 22 elevi la şcolile de
că săptămînal informarea agi
fost urmat de toţi colectiviş Căoi, Bîrsău, Pojoga şi altele, exemplu, dacă în primul semes funlcularlşti. La Braşov avem 8
tatorilor cu probleme de actuali
tii care au participat cu însu tate şi să-i instruiască în fie s-au ocupat slab de instruirea tru al anului trecut munca în tractorişti’rutieri. Mai avem 15'
care lună, orientîndu-le activi
fleţire la însămînţările de pri tatea spre îndeplinirea sarcini lor; fie neglijînd această latură brigăzi complexe se aplica nu sortatori la Băiţa Plai şi Năsă-
lor ce stau in faţa colectivelor
măvară. a muncii, fie că nu aveau ex mai la 30 la sută din brigăzi, ud, 5 picheri la Roznov şi 3 im
respective. Pentru a desfăşura o
Cu toate acestea au mal fost perienţa necesară. De aceea, în primul semestru al acestui piegaţi C.F.F. la Cluj. In plus,
activitate mai organizată, au fost
unele gospodării colective în pentru a extinde experienţa bu an s-a aplicat la aproape 43 la la sectoare se organizează dife
îndrumate organizaţiile de ba sută), şi au desfăşurat o între rite cursuri de instruire şi ri
care munca a fost mai slabă. La ză să repartizeze agitatorii pe nă a agitatorilor, comitetele co- I Montatortt Vlorel Susan şt Tratau Popeseu, ăin secţia l-a cere socialistă plină de însufle dicare a calificării la care pre
dau ingineri, tehnicieni şi mai
analiza făcută asupra muncii din munale de partid, să organize mecanică a Atelierelor R.M.R. Simeria, depăşesc lunar planul ţire. Pe semestrul II, situaţia va
ze consfătuiri pe comune unde cu 14—16 la sută.
aceste unităţi s-a constatat că agitatorii să fie instruiţi de ci-
.m. ştri, schimburi de experienţă cu
aici şl activitatea politică de te un membru din comitetul co fi cu totul alta şi, bineînţeles, şi muncitorii calificaţi fruntaşi, se
munal de partid, lucru care pînă Succesele sectorului realizările. popularizează pe toate căile me
masă nu a fost la înălţimea acum nu s-a făcut în toate co todele înaintate de muncă...
munele raionului. Brigăzile din sectorul III al preparaţiei echivalente cu pes — De fapt despre aceasta do
cerinţelor. Cit priveşte agitato minei Vulcan au încheiat pri te 1.600 tone cărbune. ream mai mult să stăm de vor Am mai aflat că pentru a se
Dînd o mal mare atenţie ex mul semestru al anului cu rea bă. Aţi putea să ne spuneţi cî- asigura oamenilor condiţii cit
rii, munca lor nu dădea rezul tinderii experienţei bune, aju- lizări frumoase în muncă. Din In ceea ce priveşte produc teva din principalele măsuri ce
tînd organizaţiile mai slabe să- tivitatea muncii, angajamentul le-aţi preconizat pentru asigu mal bune de trai se construiesc
şi îmbunătăţească munca cu anual, de a realiza un randa rarea realizării şi depăşirii pla-
agitatorii, comitetul raional de cabane confortabile la toate gu-
rile exploatărilor noi. Vechile
circumscripţii, pe grupe de ca partid Iha, va putea asigura şi abatajele acestui sector au fost ment de 2,122 tone cărbune pe ! nulu,i la toţi indicii în semes- priciuri pentru dormit se înlo
se şi pe brigăzi şi echipe de în viitor desfăşurarea unei extrase mai bine de 3.600 tone post a fost depăşit în perioa f trul II? cuiesc peste tot cu paturi noi,
muncă. munci politice de’ masă din oe cărbune cocsificabil peste plan, da respectivă cu 231 kg. Refe — Iată, în primul rlnd ne-am metalice. S-au luat măsuri pen
in ce mai rodnice. ritor la economii, faţă de an orientat spre creşterea gradului tru Îmbunătăţirea în continua
Aplicarea întocmai a acestor prin reducerea cenuşei s-au gajamentul luat de a se realiza de mecanizare a muncii şi folo re a protecţiei muncii etc. Toate
indicaţii a făcut să crească ac R. BUDIN primit bonificaţii din partea sirea deplină a mecanismelor. acestea, împletite cu efortul co-
în acest an 180.000 lei, după
6 luni de muncă suma econo
miilor se ridică la peste 100.000 Şantierele noastre vor primi In lectivelor de forestieri de la în
tatele dorite, pentru că mulţi DULCIURI AMARE Ici. curînd încă 18 tractoare U.T.B. treprinderi şi seotoare, îndru
dintre ei nu erau suficient de
pregătiţi. Or, agitatorii reuşesc Succesele minerilor de aici pentru transportul buştenilor. mate de organizaţiile de partid,
să desfăşoare o activitate rod
nică şi să atragă la diferite ac In urmă cu aproape două prea frumos să poată fi ade banii, serveşte îngheţata (75 la L sînt în bună măsură rodul preo Acestea vor fi dotate cu trolii, pentru a-şi îmbunătăţi neconte
ţiuni mase tot mai largi, atunci luni, ziarul nostru publica o vărat“. Toate acestea au ţinut sută din clienţi intră pentru / cupării celor 19 brigăzi de a aşa incit, cu ajutorul lor vor pu nit metodele de muncă şi reali
cind sînt bine pregătiţi, cind notă critică in legătură cu ţe puţine zile. Sub pretextul că acest articol) ba mai duce din ă folosi din plin utilajele din do tea fi scoşi buştenii şi din locuri zările, vor face cu siguranţă ca
cunosc temeinic politica parti lul în care este servit publicul „nu le place clienţilor“, condu cind în cinci şi comenzile la f tare, metodele avansate de mun inaccesibile pentru alte mijloa rezultatele ce le vom obţine in
dului, cind stâpînesc cele mai la cofetăria din centrul oraşu cerea cofetăriei a revenit cu- mese. De ce ? Iată un mare că. Astfel, in abatajul frontal 8 ce. De asemenea, şantierele vor semestrul doi să îndreptăţească
lui Deva. Era criticat — prin rînd la vechiul sistem. între semn de întrebare. de pe stratul 3 a fost introdu mai primi încă 4 tractoare cu pe deplin aşteptările.
tre altele — şi faptul că aceas băm : ce nu le plăcea clienţi să armarea cu stîlpi metalici trolii duble, primite din import.
tă unitate cu 19 mese şi 9 vin- lor : că sînt serviţi prompt? Este cazul să se termine o cu grinzi in consolă, un transpor. GH. COMŞUŢA
zătoare funcţionează după me dată pentru totdeauna cu
toda autoservirii. Critica a OOOCX&OOOOOOOOO '>0^0 acest joc costisitor, inutil şi tor blindat care a dus la mă
iritant de-a „azi servire, mii- rirea productivităţii de la 70-30
ne autoservire“. Cui îi folo
avut efect. Nu peste multe zile INSE A RI seşte ? Să se revină la siste tone pe schimb la, 100-110 tone S U C C E S E G R Ă IT O A R E
consumatorii au avut prilejul mul servirii la mese, să se re pe schimb.
500 tone fier vechi să constate cu bucurie că de o o o <>o o o <x x x >o o o o o o o <x k ¦< introducă preparatele de ouă De la o zi la alta colectivul fabricii In cursul acestui an, de exemplu co
ficienţele semnalate au fost la micul dejun, să se apro In obţinerea acestor rezulta „bebe?ti! ->ebeş obţin; uni şi «.cose- lectivul acestei fabrici a produs peste
Tinerii utemişti din oraşul Si- remediate. In cofetărie au dis Că nu mai fac coadă la ca vizioneze unitatea şi cu chi te un aport deosebit l-au adus bite realizări în întrecerea socialistă prevederile planului de producţie mai
meria, constituiţi în brigăzi de părut cozile, aşteptările, prile să ? Că nu se încurcă co- brigăzile de mineri conduse de desfăşurată pentru îndeplinirea şi de bine de 61.000 perechi de ciorapi din
muncă patriotică, au prestat In jurile de enervare, (implicit menzile ? Că unitatea nu mai fle, nu numai cu cornuri de Andrei Domokoş, Gheorghe păşirea sarcinilor de plan şi îmbună bumbac şi relon şl aproape 11.000 de
primul semestru al acestui an prilejurile pentru vînzătoare de arată ca un bazar periferic in Drob, Traian Păcurar şi Zold tăţirea calităţii produselor. confecţii din tricot de bumbac.*I.
32.000 ore la înfrumuseţarea ora a da răspunsuri nepoliticoase). zi de tîrg ? Daţi-ne voie să ne patiserie şi cozonac. N-ar Francisc. Succesele sectorului ar
şului, a întreprinderilor, colec Pe scurt, o servire civilizată. îndoim. Şi să ne mirăm că în fi fost şi mai frumoase dacă Au redus staţionarea vagoanelor
tarea de fier vechi etc. acest caz tovarăşii care răs strica de asemenea dacă ar fi transporturile asigurau pe mi
E drept că o dată cu mă pund de cofetărie au fost atit neri cu vagonete goale in can Una din preocupările de sea dierea acestora cu primele tre
Cu acest prilej tinerii utemişti surile pozitive s-a luat şi una de receptivi la sesizări, după revăzut şi. aspectul localului. tităţi suficiente şi dacă brigă mă ale muncitorilor ceferişti de
au colectat 500 tone fier vechi. zile conduse de Constantin To- pe raza R.C.M. Petroşani este nuri, norma de staţionare a fost
In fruntea acestei acţiuni s-au a cărei raţiune a rămas un ce vreme îndelungată nu au Bunul gust care trebuie să pală şi Marcel Pinzavu, de la reducerea staţionării vagoane redusă cu 4 la sută. Prin aceas
situat tinerii de la revizia de fost receptivi la altele. pregătiri, ar fi organizat mai lor. Urmârindu-se îndeaproape ta, de la începutul anului şi
vagoane Simeria-triaj, Împreună mister pentru toţi: din sor caracterizeze pe un lucrător bine munca. pînă în prezent, s-a realizat o
cu cei de la secţia Ii-a vagoane. Astăzi cofetăria are acelaşi punerea şi scoaterea vagoane economie de 235.000 ore-vagon.
timentele micului dejun au al comerţului de stat va dicta N. ROVENŢA
aspect ca şi în ziua apariţiei lor de la punctele de încărcare I. CRIŞAN
fost scoase ouăle (ochiuri, la singur măsurile ce trebuie lua corespondent — descărcare, precum şi expe-
notei critice, o singură vinză- corespondent
pahar etc.). te în această privinţă.
toare face bonuri, încasează
...Dar, vorba cîntecului, „e Consumatorii aşteaptă.
M. IONESOU
¦o <
mmmŞMŞîp: şpgşşj; ş p | I In faţa hărţii ¦ independenţa ţării sub numele Foloslmi faptul că Laosul este
de Patet Lao. format din mai multe naţionali
M - - - aM j Laosul este situat în partea de ţele patriotice au fost anulate nului care slăbesc statul fede tăţi, politica agresivă a S.U.A.
i apus a Peninculei Indochina şi toate impozitele de jaf, datori ral, dind posibilitate regelui Sia. Gu sprijinul imperialiştilor le-a Învrăjbit între ele, pentru a
ocupă o suprafaţă de 236.800 ile şi prestaţiile către exploata mului (Tailanda) să acapareze americani, colonialiştii francezi le putea menţine mai lesne sub
km. p. Populaţia se ridică la tori. Producţia agricolă a spo regatul Vientiane, care, în urma cotropesc din nou Laosul şi în dominaţia lor. Totodată, ime
aproape 3.000.000 de locuitori. rit, iar nivelul de trai al ţăra. unui război de secesiune se des tronează în 1947 monarhia, pu diat după 1954 S.U.A. au dezlăn
Se mărgineşte cu Cambodgia, nilor s-a îmbunătăţit. părţise de regatul Luang Pra- terea fiind însă concentrată în ţuit un adevărat război al ner
Vietnamul, Birmania, Tailanda bang. miinile administraţiei franceze. vilor împotriva guvernului neu-
şi R. P. Chineză. Iniţial purta Principala cultură în Laos tralist al lui Suvanna Fumma,
denumirea de Lang Kong (ţara este orezul. Se mai cultivă po In a doua jumătate a seco Deşi în 1949 Franţa recunoaş obţinînd apoi răsturnarea şi în
celor un milion de elefanţi) şi rumb, bumbac, cafea, trestie de lului al XIX lea Franţa începe te independenţa Laosului „în locuirea sa cu un guvern proa-
apoi Patet Lao (ţara Laoj. zahăr, ceai. Industria prelucră cotropirea Indochinei şi subju cadrul Uniunii Franceze“ Lao merican care a denunţat acor
toare lipseşte aproape in între gă Vietnamul şi Cambodgia în sul rămîne totuşi sub jug co durile de Ia Geneva. Patrioţii
Datorită climei tropicale şi gime. anul 1860 şi respectiv 1880. Apoi lonial. laoţieni, în frunte cu căpitanul
musonilor, temperatura variază Kong Le, care niciodată nu s-au
in luna ianuarie intre plus 15 In ultimii ani a Început exploa atacă Laosul. Timp de mai Incercind să.şi creeze un cap împăcat cu dominaţia colonialiş
şi 23 grade Celsius iar în luna tarea minereului de plumb care mulţi ani populaţia opune o re de pod în Extremul Orient, im tilor, au dat o lovitură de stat,
iulie intre plus 28 şi 30 grade. se găseşte în cantităţi însemna zistenţă îndîrjită. O altă putere perialiştii americani încep să se răsturnind guvernul reacţionar
Cea mai mare parte a ţării este te de-a lungul cursului mijlociu colonială, Anglia, care ocupase preocupe in mod deosebit de în august 1960 şi instaurînd un
acoperită cu păduri tropicale iar al fluviului Mekong. S-au mai Birmania şi subordonase Tailan Laos. In această ţară încep să guvern de coaliţie naţională îm
in nord vegetaţia este sub-tropi- descoperit zăcăminte de minereu da, încearcă să acapareze şi ea preună cu conducătorii mişcării
cală. Nordul ţării este tăiat in de fier. aramă, aur, platină pre curgă arme, dolari şi „consilieri
două părţi aproape egale de cum şi cărbune, pietre preţi Laosul. La îndemnul Angliei militari americani“ în timp ce Patet Lao. în urma acestor eve
fluviul Mekong, navigabil nu oase. Exploatarea acestor bogă Tailanda atacă Luang Praban- colonialiştii francezi încearcă nimente S. U. A. au dezlănţuit
mai pe unele porţiuni. ţii a fost acaparată insă de gui în 1885, intrînd astfel în zadarnic să înfrîngă războiul de războiul civil în Laos, reuşind să
trusturile americane „American conflict cu Franţa. Abia în 1893 rezistenţă dus de patrioţii lao- corupă o parte a armatei şi ad
O ţară bogată şi un Metal Co" şi „New Market Me Luang Prabang şi alte mici re- ministraţia unor regiuni. For
kong Co“. ţieni. ţele patriotice au dat puternice
popor sărac gate au fost nevoite să recunoas lovituri rebelilor. Aceştia, deşi
O istorie pîină că protectoratul francez, în ca Crearea in martie 1951 a Fron se bucurau din plin de ajutorul
Laosul este o ţară agrară drul Uniunii Indochina, forma tului Naţional Unit ai popoare S.U.A., au fost nevoiţi să cede
înapoiată, cu trăsături tipice de îrăralntări tă de Franţa, cu scopul de a lor din Patet Lao, Cambodgia şi ze şi să accepte formarea unui
economiei coloniale. Cele mai centraliza conducerea posesiuni Vietnam a avut un mare rol în guvern naţional de coaliţie in
bune Dăinuituri au fost acapa Populaţia Lao, care s a stabi lor ei coloniale. înfrîngerea colonialiştilor fran frunte cu Suvanna Fumma.
rate de colonialiştii francezi şi lit pe acest teritoriu din timpuri cezi şi eliberarea Indochinei.
moşierii locali care foloseau străvechi, a creat, către mijlo In anii 1918, 1928, 1937, popu Aceasta a însemnat o puternică
munca forţată pe marile lor cul secolului XIV, un stat fede laţia Laosului s-a răsculat îm Conferinţa de la Geneva din lovitură dată planurilor agresi
plantaţii. Ţăranii săraci se îm ral cu centrul la Luang Pra- potriva exploatării erincene a 26 aprilie—21 iulie 1954 a con ve ale S.U.A. şi o mare victorie
prumutau de la moşieri şi aren bang şi apoi la Vientiane. Acea colonialiştilor. sfinţit neutralitatea Laosului in- a forţelor patriotice laoţiene.
daşi cu bani sau cereale şi, nea- sta a dus la o perioadă de înflo- cununînd lupta de eliberare a
vînd cu ce le plăti, se angajau rire a economiei şi culturii Lao- A urmat apoi războiul mon acestui popor eroic şi obligînd Capitolul războiului civil din
să muncească pentru ei. Astfel sului. La începutul secolului. dial şi ocupaţia japoneză, îm Franţa să-şi retragă trupele din Laos se va Încheia in curînd
era menţinută robia la sate. XVII au loc o serie de războaie potriva căreia a izbucnit în 1945 Indochina. cînd Conferinţa internaţională a
celor 14 state pentru reglemen
în regiunile eliberate de for Interne pentru acapararea tro cea mal puternică răscoală din Cu toate acestea, independen tarea problemei laoţiene de la
Laos. A luat fiinţă un guvern ţa şi suveranitatea ţării au con Geneva va consfinţi neutralita
provizoriu al rezistenţei care la tinuat să fie ameninţate, dato tea şi suveranitatea Laosului.
12 octombrie 1945 a proclamat rită politicii agresive a State
lor Unite, care in această zonă C. ALEXANDROAIE)
a dus la înjghebarea blocului
militar agresiv al Asiei de sud-
est (SEAT'O) în care a încercat
să atragă şi Laosul.
