Page 6 - 1962-07

’DRUMUL 'SOCIALISMULUI
Ite c ^m a sic i^rlle In s tila tlu liti c e n tra l
d e e e re e iă rl a^rie@ le
Paralei cu: recoltarea cerealelor pă­
roase şi a leguminoaselor timpurii sc
pun bazele recoltei pentru anul viitor
prin efectuarea lucrărilor de pregătire
şi fertilizare a solului. Rezultatele- ob­ sol şi, de planta, premergătoare semă­
ţinute în- întreaga ţară de staţiunile
agricole 'experimentale, confirmate de
producţie,, au demonstrat importanţa
deosebită pe cave o are executarea
acestor lucrări pentru, realizarea de
recolte sporite.
Arăturile de vară făcute la timp
şi de bură calitate asigură desfăşu­
rarea activă a proceselor biochimice
în stratul arabil, al solului. Prin afî-
narca sol-u-lui se înmulţesc microorga­
nismele şi creşte mult activitatea aces­
tora. Ele descompun substanţele vege­
tale şi Ic transformă în compuşi mi­
nerali cc constituie hrana plantelor.
Astfel. o arătură de vară măreşte can­
titatea de nitraţi (săruri minerale eu
azot) de 2-6 ori în funcţie de tipul
de sol. Pe solul brun roşcat de pă­
dure pe care s-a făcut arătura ime­
diat după recoltarea- mazării- s-au gă­
sit, înainte de semănat, 142 leg, de
nitraţi. Ia hectar, iar pe acela pe care
s-a făcut numai arătura înainte de se­
mănat cantitatea de nitraţi a fost de
32 de kg.
Prin arături de vară se creează con­
diţii pentru înmagazi,narea şi păstrarea
apei provenite din -pipi. Astfel, pe
terenurile arate vara cantitatea de
apă existentă în sol pe .adîncimea de
1,20 m. a fost în medîe pe S ani,
pe solul brun roşcat de pădure cu
516 vagoane la ha. mai mare decît
pe terenurile arate numai toamna îna­
inte de semănat.
Tot ca efect al arăturii de vară este
şi sporirea cantităţilor de alte ele­
mente nutritive solubile folosite în
hrana plantelor. Ca urmare, semănă­
turile de cereale de toamnă din pri­
mele faze de vegetaţie .şi pînă la re­
coltare cresc mai viguros, înfrăţesc
mai mult. iar producţiile sînt mai
mari şi de calitate mai bună. Atît
cercetările ştiinţifice, cit şi practica
au dovedit efectele arăturilor de vară
pe toate tipurile de sol din ţara
noastră în obţinerea de recolte mari.
Din numeroasele exemple ce se pot
da reiese că arăturile de vară dau
mari sporuri de recoltă care variază
de la an la an. în funcţie de condi­
ţiile climatice. Pe solul cernoziom
castaniu, bunăoară, pe o perioadă de
9 ani, datorită arăturilor de vară fă­
cute în fiecare an, sporurile de recol­
tă. la griul de toamnă, au variat dc
la 145—1.015 de kg. la ha., pe so­
lul b.run-roşcat de pădure de la 347
kg. pină la 1.445 kg. la ha., iar pe
podzol de la 195 la 990 kg. la ha.
— fată de recoltele obţinute pc te­
renurile arate numai înainte de se­
mănat.
Recoltele obţinute pe terenurile ara­
te din vară sînt şi calitativ supe­
rioare. Şi în această privinţă expe­
rienţele au demonstrat că se poate
realiza o cantitate dublă de proteine
la ha. de grîu faţă de recoltele de
pe terenurile arate numai înainte dc
semănat. Aceasta înseamnă că făina
’de grîu este mai bogată în proteine
şi pîinea mai hrănitoare.
Toate aceste efecte binefăcătoare
ale arăturii de vară se pot realiza
numai dacă lucrarea este de bună
calitate. O arătură de bună calitate
se face atunci cînd în stratul arabil este
umiditate în cantitate mijlocie, cînd
brazda se mărunţeşte şi se aşează fără
să ramînă goluri de aer, iar suprafaţa
arăturii este netedă.
După executarea arăturii dc vară
terenurile pot fi folosite pentru semă­
natul celei de-a 2-a culturi, pentru
semănăturile de toamnă sau pentru
cele de primăvară.
In acest scop se recomandă :
1. Arăturile pentru însămînţarea ce­
lei de-a doua culturi se vor executa
pc toate tipurile de sol la adîncimea
lL care nu sc scot bulgări mari. Plu­
gurile trebuie obligator să lucreze în
agregat cu grapa stelată pentru sfă-
rîmarea bulgărilor mici. netezirea ară­
turii şi stabilirea unui contact strîns
între sol şi resturile vegetale îngro­
pate.
O dată cu executarea arăturii se
încorporează în limita posibilităţilor,
îngrăşăminte minerale şi îndeosebi,
cele cu azot, folosindu-se la hectar
cîte 70—100 kg. azotat de amoniu.
Lucrarea sc poate executa şi cu
grapa cu discuri pe care se pun greu­
tăţi pentru a se ‘asigura o adîncime
cit mai mare. De asemenea, unghiul
dc lucru al discurilor va fi înclinat
Ia maximum pentru a mărunţi bine
stratul lucrat. Discuirca se poate face
de două ori pentru a se asigura un
bun , pat germinativ. După sc-niănat
terenul se va tăvălugi pentru a se
grăbi răsărirea. Ca a doua cultură
trebuie semănat porumb pentru siloz
sau masă verde. Gospodăriile colecti­
ve şi de stat să însămînţeze supra­
feţe cit mai mari cu asemenea plante
pentru a se asigura baza furajeră ne­
cesară şi o rezervă de furaje.
2. Arăturile de vară pentru semă­
naturile de toamnă pe cernoziomuri,
pe solul brun-roşcat de pădure şi alte
tipuri asemănătoare dc sol se fac după
curo urmează :
Dacă la recoltare, stratul arabil al
solului este bine aprovizionat cu apă,
iar arătura se revarsă după plug, se
vor executa direct arături la adîn-
ciulea de 25—30 cm. Arătura se face
în mod obligatoriu în agregat cu gra­
pa stelată şi o dată cu efectuarea ei
— dacă sînt posibilităţi — se vor în­
corpora îngrăşăminţcle organice, fos-
Nr. 2340
üasssssfSEEsnsBSSB. sBascosa joas vvmssBsmBiiZ'imisaaaat^. • vsxamw-vrw.
rWMmumAmW N /M w ii,- "¦¦ ' / -"' xv'; m In lumina
reflectoarelor
.‘;Xv>>X<<-;v^Xv>>;'<I;X;X
T v’:- >- •
tu prilejul comemoram a 50 de
c ani de la moartea marelui sc, ii­
lor. romîn I. L. Caragialc, Teatnil de
stat „Valea Jiului“ din Petroşani a
prezentat în premieră piesa „Năpasta“.
Aşteptată ctt legitim interes, piesa
fatice şi o parte diin: cele azotate, în de toamnă se vor face numai în s-a bucurat de succes, publicul răsplă­
funcţie ir, primul rînd de tipul de preajma, semănatului şi cit mai adine. tind din plin cu aplauze pe cei pat •i
5, Pe terenurile în pantă supuse interpreţi: Ana Colda (Anca), Gk.
năturii: de toamnă. eroziunii, arăturile trebuie să se facă lordănescu (Dragomir), Mircea Zaba-
Arătura d:c vară se execută mai de-a lungul curbelor de nivel, cu plu­ lon (Ghcorghe) şi Dumitru Drăccn
uşor şi eficienţa creşte dacă sc face gul întorcător prin alternarea aclînai- (Ion).
la 2'—3 zile de la recoltare. mii (plugul cu 2-3 brazde execută Ia Nu. întimplător l-am lăsat pe inter­
Pînă în. toamnă, la semănat, ară­ ducere o arătură la suprafaţă şi la pretul lui Ion la urmii...
turile se menţin curate de buruieni întoarcere, una adîncă).
şi afinate la suprafaţă fie prin lu­ 6. Arăturile de vară ’ pentru semă­ rp -a în vara anului 1956.
crări cu grapa cu discuri în agregat năturile de primăvară se fac pc toate Absolvenţii şcolii populare de
cu grapa stelată, fie cu grapa cu colţi tipurile de cernoziom şi pc solul brun- artă din Bucureşti se pregăteau pen­
reglabili în agregat cu grapa stelată rcşcat de pădure. tru examenul de diplomă cînd au
şi eventual cu cultivatorul. Dacă terenul are umiditate suficien- aflat că la teatrul din Valea Jiului
’ tă. pentru executarea unei arături are loc un concurs pentru recrutarea
In cazul cînd îngrăşămintelc nu sc adinei de calitate şi avem tractoare de cadre tinere. Printre cei care s-au
pot administra o dată cu arătura de suficiente pentru a o efectua imediat prezentat la examen se afla şi Du­
vară, ele se pot răspîndi înaintea lu­
crării premergătoare semănatului, cu după recoltarea culturilor păioase, ară­ mitru Drăcea, thnplar la l.P.R.Q.F.I.L.
cel puţin 15—20 de zile înainte de tura dc vară sc face la adîncimea de Bucureşti. Viitorul actor îşi trecea în
semănat. Lucrarea pregătitoare se 25—30 cm. urmată de grapa stelată. revistă activitatea ca amator, căutând
execută fie cu. plugul în agregat cu O dală cu această arătură se pot în­ wL( să vadă dacă avea dreptul să încerce.
grapa stelată, fie cu grapa cu discuri corpora şi îngrăşămintelc. D a! acest drept i-l dădeau roluri­
tot în agregat cu grapa stelată, la In cazul că solul se ară cu bul­ le : Mircea din „Anii negri“ de Ai
Baranga şi N. Morarii, Anton Vadu
adîncime de 10—12 cm. gări sau nu avem tractoare suficiente
Dacă stratul arabil al solului arc pentru executarea arăturii adinei ime­ Imagini noi din oraşul Deva. Noile blocuri construite în cen­ din „Cumpăna“ dc L. Demelriu-
puţină umiditate şi se scot bulgări diat după recoltare, se recomandă ca trul oraşului, ! Razvan din ,JRăzvan şi Vidra“
mari, este necesar să se facă o dis- mai întîi să se facă o arătură la C arn et B. P. Ilajdeu, precum şi diploma pen­
coire imediat după recoltare. Nu tre­ adîncime mai mică cu plugul sau să tru cea mai bună interpretare la al
buie să se lase miriştea nelucrată ci se lucreze cu grapa cu discuri la adîn­ c u ltu ra l doilea concurs pc (ară al artiştilor
să se facă imediat discuirca la cimea de 10—12 cm. In felul acesta obiectivele concursului fndeplinll amatori, pentru rolul lui Gk. Doja din
piesa cu acelaşi nume.
10—12 cm. se pune la adăpost de efectele secetei Festivalul cîntecului
Discuirca este o lucrare ajutătoare o suprafaţă de teren mai. mare intr-un şi dansului Biblioteca căminului cultural a G.A.C., cum sînt: „Consolida­ A reuşit şi a fost invitat la Pe­
care se face în vederea păstrării apei timp scurt şi cu forţe mecanice mai din Roşia de Secaş, raionul rea G.A.C. — temelia produc­ troşani.
în adîncime şi care permite ca ulte­ puţine. Peste 120 ţărani colectivişti
rior să se execute în condiţii bune din comuna Demsuş, raionul Sebeş, nu e mare, totuşi este ţiilor mari şi a creşterii bună­ Primul r o l: „Necunoscutul“ din
arătura de bază. Pentru a asigura o Ulterior cînd tractoarele se elibe­ Haţeg, au participat la viziona­ bine dotată, cu cărţi care inte­ stării colectiviştilor", „Cum pu­ „Ceasul dc aur". Un personaj fără
lucrare de bună calitate va fi necesar rează dc la recoltarea păioaselor, se rea întrecerii echipelor de artişti resează pe colectivişti. Colecti­ tem obţine 5.000 kg. porumb nume, cu puţine replici. Primise „bo­
ca î® unele cazuri discuirea să se execută arături adinei, înco.rporîndu- amatori din localitate şi satul vul de muncă al bibliotecii este boabe la ha.“, „Peste 40.000 kg. tezul" scenei profesioniste.
facă de 2 ori. folosindu-se grapa cu se sub brazdă îngrăşămintelc organice Eăchitova. în cadrul fazei in- preocupat în permanenţă de legume la ha.“ etc.
discuri, în, agregat cu grapa stelată şi minerale. Chiar .şi pentru culturile tercomunală a Festivalului cîn­ /i ’i trecut şase ani.
pentru a sc afina terenul la adîncimea dc primăvară cu cit arăturile se exe­ tecului şi dansului „Pe plaiurile atragerea a cit mai multor citi­ De aprecierea cuvenită s-a Peste douăzeci de roluri stait
amintită. După discul re, arătura dc cută. mai devreme, cu atît este mai Hunedoarei“. tori spre comorile cărţii, prin bucurat şi expoziţia „Dezvolta-
bază trebuie să se facă cel mai tîr- bine, sporurile dc producţie sînt mai orgamzai-ea u- •»,via«r,»«wsi*aaa ied mărturie muncii actorului D. Drăcea:
ziu pînă la 10—15 august, ingrăşă- mari. De un succes deosebit s-a bu­ ——— rea agricultu- Servitorul din ,(Articolul 2/4“, Spă-
mintele se aolică în acest caz o dată curat programul „Din toată ini­ lăţelu clin „'Anii negri“, Păcală din
cu arătura de bază. Pentru a- putea executa la timp ară­ ma“ al brigăzii artistice de agi­ nor manifestări „Bihisovfîcei an s lu jb a rii socialiste în „Inşn-te mărgărite“, Constantin din
turile de vară este necesar ea paiele taţie din Demsuş, precum şi „Ochiul Babei“, Matty clin ,.Domnul
3. La executarea arăturilor de vară să fie ridicate concomitent cu recol­ spectacolul „In sat la noi“ pre­ atractive, lega­ c & D sfi'u e fîe i s o s i a ^ s f e " G.A.C. în lumina Punlila şi sluga sa M atty“ şi altele.
pe soluri mai grele, se va avea în ve­ tarea folosind în acest scop toate zentat de artiştii amatori din
dere adîrrirea treptată a stratului mijloacele dc care dispun gospodă­ Răchitova. împreună cu o izbu­ te de preocupă- ie;,-. ara sarcinilor tra . Modest, prietenos, gata să ajute şi
arabil şi anume : riile ;¦ prese de balotat paie, tîrîşuri, tită suită de dansuri locale. să primească sincer ajutorul actorilor
remorci, căruţe etc. Să nu ramină rile colectiviştilor. Antrenată în sate de Plenara C.C. al P.M..R. mai vîrstnici, actond D. Drăcea se
a) Pe podzoluri şi soluri podzolite, grămezi de paie care. oefiind în în­ GH. BUTEAŢA cadrul concursului pe ţară „Bi­ din 30 iunie — 1 iulie 1961“. In ­ bucură de dragostea colectivului tea­
arătura sc face cu răsturnarea braz­ tregime îngropate, favorizează înmul­ blioteca în slujba construcţiei tre manifestările de masă orga­ trului.
socialiste“, această unitate cul­ nizate de bibliotecă sînt inclu­
turală a reuşit să-şi realizeze se de asemenea, informările
pînă în prezent toate obiecti­
corespondent vele propuse, multe dintre aces­ politice, jurnalele vorbite şi re­
tea fiind chiar depăşite. încă
dei la adîncimea corespunzătoare gro­ ţirea dăunătorilor, îndeosebi a gînda- Seară literară pentru la mijlocul lunii iunie, la biblio­ vistele presei, care s-au ţinut tt\ hă terminarea spectacolului am
simii stratului de humus, afînarea cuiui ghebos. tecă am reuşit să înscriem în cu regularitate în sala de lec­ stat do vorbă cu tov. Ion Pctro-
subsolului efectuîndu-se cu scormoni­ tineret fişe 656 cititori, ceea ce însem­ tură a bibliotecii, la cercurile
torul la 10—15 cm. Dc asemenea, să se folosească în­ nează încă de pe acum o depă­ de citit, precum şi direct pe vici, directorul teatrului căruia, prin­
treaga capacitate de lucru a maşini­ In sala U.R.C.M. Deva a avut şire cu 6 cititori a planului cîmp, la locul de muncă al co­ tre altele, i-am pus următoarea în­
Cînd aceste soluri sînt uscate pc lor, tractoarelor .şi atelajelor. Tractoa­ loc zilele trecute o izbutită sea­ anual. Dintre aceştia 437 citi­ lectiviştilor. trebare :
adîncimea stratului arabil, se va face ră literară pentru tineret. Cu tori sînt ţărani colectivişti.
o .lucrare în faţă (discuire urmată de rele disponibile de la recoltări vor acest prilej s-au citit fragmen­ In prezent, majoritatea acţiu­ — Este ştiut că acest personaj a
grapă stelată) şi apoi la un interval trebui să lucreze în două schimburi te din operele literare închina­ O atenţie sporită s-a acordat nilor cu cartea se desfăşoară fost interpretat în toate teatrele de
de cel mult 2-3 săptămîni se execută pentru executarea arăturilor de vară te eroului utecist Filimon Sîrbu. îndrumării cititorilor în alege­ direct la locul de producţie, cele mai multe ori de către „actorul
arătura cu întoarcerea brazdei la adîn­ destinate celei de-a doua culturi şi rea celor mai potrivite cărţi care conform prevederilor regula­ nr. 1“ al scenei. Ce v-a făcut să în­
cimea stratului de humus (16—20 cm), semănăturilor dc toamnă. Despre viaţa sa a vorbit apoi să le folosească in muncă. In mentului concursului „Biblio­ credinţaţi. rolul lui Ion, tinărului ac­
însoţită de afinau a în profunzime cu celor prezenţi deputata Rozalia teca în slujba construcţiei so­ tor D. Drăcea ?
scormonitorul. înainte de semănat, O 'lată. cu, aceasta este necesar ca Sîrbu, mama lui Filimon Sîrbu. acest sens s-au alcătuit fişe bi­ cialiste“. Aceasta se face însă
solul se va mai ara o dată la adîn­ gosnodăidile colective să facă ordine Cei prezenţi au mulţumit în în aşa fel, incit nu sînt negli­ — II . observ 'de foarte mult timb
cimea de 12—14 cm. sau se va dis- în folosirea terenurilor, să taie pilcu­ cuvinte pline de adîncă căldură bliografice pe profesii, s-au or­ jate nici manifestările care sînt pe Drăcea. Este talentat şi are multă
cui. Specialiştii trebuie să se orien­ rile dc arbori, de vnărăcinisuri sau mamei eroului, pentru întregi­ putere de muncă. Simplitatea lui, na­
teze după condiţiile specifice dacă tufişuri, cit şi arbori izolaţi. Prin ganizat săptămînal recenzii şi turaleţea. sinceritatea cu care joacă
este nevoie să se frcă această nouă aceasta se măreşte şi suprafaţa agri­ rea imaginei sale luminoase, m-au asigurat că nu voi greşi.
colă. De asemenea, trebuie făcută uni­ prezentări de cărţi, simpozioa­
formizarea. tuturor denivelărilor mici Intr-adevăr, directorul n-a greşit,
ne, seri literare etc., ceea ce a
arătură. pe care de obicei bălteşte apa. prin aspectele inedite relatate contribuit la îndeplinirea nor­ prevăzute să aibă loc la cămi­ iar actorul s-a achitat cu cinste de
O dată cu arătura de bază pe pod­ Aceste recomandări sînt orientative. despre el. melor anuale ale concursului de nul cultural, la cercurile de sarcina de a. interpreta unul dintre
zoluri şi solurile podzolite, se vor Staţiunile agricole experimentale re­ S. R. NAT AN cărţi citite, încă de pe acum, citit sau bibliotecile de casă. cele mai dificile roluri create de ma­
aplica şi amendamente pentru corec­ gionale an sarcina imnortantă ca îm­ în proporţie de peste 70 la sută. NATALIA MUNTEANU rele Caragiale.
tarea acidităţii, precum şi îngrăşă­ preună cu specialiştii din producţie, de corespondent Numărul volumelor citite în p ri­ bibliotecară
minte organice şi minerale. la consiliile agricole regionale şi ra­ mul semestru al acestui an de PETRU AGOPIAN
ionale, ,să detalieze aceste recomandări, Lecturi în grup colectiviştii din Roşia de Secaş
b) Pe lăcovişti, arăturile se vor exe­ să le apropii de viaţă, stabilind în se ridică la 4.502, dintre care din puoguâmul
cuta la adîncime mai mare şi se va mod concret lucrările ce trebuie exe­ Conducerea bibliotecii clubu­ 1.511 sînt cărţi r~-....ootehnice,
afina subsolul cu scormonitorul. cutate. tiuindu-se seama atît de re­ lui U.R.C.M. din Deva a orga­ soeial-politice şi de ştiinţă 5 IULIE 19S2 Program muzical pentru fruntaşi
zultatele experimentale şi de produc­ nizat zilele trecute în secţiile popularizată. în producţie din industrie şi
c) Pe săraturi se recomandă execu­ ţiile obţinute, cit şt de condiţiile con­ croitorie pentru femei, croito­ Programul l : 5,10 Emisiunea agricultură; 22,50 Muzică de
tarea arăturii, adinei cu plugul fără crete din anul acesta, de posibilităţile rie pentru bărbaţi şi reparaţii Cu mult interes au fost urmă­ pentru s a te : 5,40 Muzică uşoară;
cormană şi lucrări la suprafaţă cu reale ale fiecărei gospodării de a de cismărie mai multe lecturi rite de către colectivişti recen­ 6,10 Gintă orchestra de muzică dans.
aplka aceste recomandări. în grup din opera lui Liviu Re-
grapa cu discuri pînă la semănat.
Executarea arăturii pe săraturi se va
face obligatoriu numai cînd stratul Specialiştii din gospodăriile de stat breanu. De un succes deosebit ziile şi prezentările unor roma­ populară „Cernegura“ din Pia­ Programul I I : 12,15 Muzică
arabil are un conţinut mijlociu de si colective, consiliile agricole raio­ s-a bucurat citirea nuvelelor ne ca „Pămînt desţelenit“. „Vic­ tra N eam ţ; 6,30 Marşuri patrio­ din opere; 12,45 Muzică uşoa­
umiditate. nale şi regionale să urmărească exe­ „Răfuiala“, „Qintecul iubirii“ şi toria de la Oltina“ şi „Drum tice ; 6,45 Muzică de estradă; ră de compozitori sovietici ;
cutarea lucrărilor agricole de vară la deschis“ sau a unor volume tra- 7,15 Melodii pooulare romîneşti;
4. Pe soluri'e uşoare — nisipuri şi un înalt nivel calitativ şi la timp „Ofilire“. tînd teme actuale privind întă­ 7.30 Sfatul medicului: reguli de 13,25 Muzică, populară din Ar­
solurile nisipoase — lucrările de pre­ pentru a se pune baze solide recol­ ANA STRATAN rirea economico.organizatorică igienă în timpul excursiilor ; deal ; 15,30: Muzică de estra d ă :
gătire a solului pentru semănăturile tei viitoare. 7,45 Salut voios de pionier ; 3,00 16.30 Muzică, nopulară din ţări
corespondentă socialiste; 18,05 Cîntă Aida
siiiiiiiiiiiniiiniiiiiü Muzică ; 9,0C Vreau să ştiu : Moga şi Gieă Petrescu : 18,30
9,25 Muzică uşoară: 11,30 Me­ Muzică populară romînească in­
B ă i — inz ile le de varălodii populare romîneşti: 12,35 terpretată de Traian uiiocan:
La Geoagia Program pentru iubitorii muzi­ 19.00 Program muzical interpre­
cii populare rom îneşti; 13,10 tat de ansambluri ceferist*
Goneert de muzică din operete; 19.30 Tinereţea ne e dragă : 19.R0
14.30 Muzică uşoară: 15,05 Din Muzică de dans: 20,40 „Bue"-
muzica popoarelor: 16,15 Vor­ rie-n colectivă“ — program de
Prietenii mereu lucruri noi, setea de beşte Moscova: 17,15 „Plecăm cîntece si jocuri ponuTare rom a­
voioşi în tabără — program de neşti ; 21,15 Muzică de d a n s:
Geoagiu Băi, staţiune balneo-cli matei’ică situată la 352 m. altitudine, S-aii intîlnit într-o seară, Ni­ cultură.
cu vile construite in felurite stiluri, înconjurată dc pădure, cu un
colás Opriţa, tractorist ds la Pe ier emil de sport cîntece pioniereşti: 17,30 Concert 21,45 Părinţi şi eonii; 22 00 Doi­
climat plăcut, îşi întîropină an de an oaspeţii veniţi pentru odihnă şi tra­ Pristol, regiunea Oltenia, Carol de muzică uşoară romînească: ne si jocuri pooulare romîneşti;
tament. Climatul sănătos, priveliştile minunate, odihnitoare, izvoarele de Hegheduş, dulgher la T.C.M.C. întrecerile sportive intre oa­ 19,00 Jurnal de întrecere; 19,15 22.30 Muzică de dans
ape termale şi. împrejurimile ei, fac din frumoasa staţiune un loc de Vulcan, Petru Lazar, de la sec­ menii muncii aflaţi în staţiune
odihnă îndrăgit ele oamenii muncii. sînt in plină desfăşurare. Ele
ţia L. 5 C.F.R. Petroşani şi
mulţi alţii. Peste zi şi seara, stîrnesc chiar dispute între su­
porterii diferitelor echipe for­
Sub tngtijir ea medicului dau spectacole muzicale de că­ strinşi în localul clubului, îşi mate aă-hoc. La tenis de masă, e ----- — ,
tre formaţii artistice de ama­ comunică impresii, vorbesc Karoly Balint de la o coopera­
Pe lingă această staţiune tori. După masă, iubitorii mu­ despre pitorescul staţiunii, îşi tivă meşteşugărească din Cluj irijE0crISnEo5*35ISU
funcţionează un cabinet me­ zicii au o oră a lo r: ora de exprimă mulţumirea pentru a ocupat locul I, Gheorghe Du­
dical. Efectele tămăduitoare ale audiţii muzicale. condiţiile de odihnă şi trata­ mitru, reglor la uzinele „Rul­ 5 IULIE 1962 „Popular“ ; BRAD : Caidul — ci­
apelor termale cu caracter oli­ ment create astăzi muncitori­ mentul“ din Braşov şi Sirnion nematograful „St. roşie“ ; LO-
go-minerai, mezo-termal, fem - Minerului Ironim Rogneanu, lor. Sînt seri minunate in care Cojocarii, strungar din Sibiu, DEVA: Apartamentul — ci­ NEA : Cîntecul întrerupt — ci­
ginos şi slabe efecte radioac­ vorbesc despre munca, şi preo­ au un cuvint greu d-e spus in nematograful „Patria“ ; S-a în- nematograful „Minerul“ ; TE-
tive, sînt din plin folosite. de la mina Soreccm. ii face cupările lor, neuitate prin cîştigarea primului loc la şah. tîmplat în ziua solstiţiului — 1UŞ : El Haltim — cinematogra­
Sub ocrotirea atentă a 'medi­ deosebită plăcere să asculte prieteniile cé se leagă, priete­ Doar voleibaliştii stau mai li­ cinematograful „F. Sîrbu“ ; De­ ful „V. Roaită“ ; ZLATNA : Rap­
cului Ludovic Both, cei veniţi muzică distractivă. Datorită nii ce vor fi cimentate prin niştiţi. Pe terenul de volei se parte de patrie — cinematogra­ sodia Ucraineană — cinemaip-
aici, în funcţie de indicaţiile preocupării responsabilului clu­ aleg echipe ad-hcc, aşa că dis­ ful „Grădina de vară“ ; HU­ giaful „Muncitorul“ ; ILl)../.
lui, execută riguros după pres­ schimburi de scrisori şi poate NEDOARA: Omul amfibie — Escrocii — cinematograful „Gh.
cripţiile date. cura necesară. bului. Constantin Vlaicu, în chiar vizite. putele stirnite sînt efemere. cinematograful „ V ic to r i a“ ; Doja“ ; APOLDUL DE SU S:
fiecare zi poţi să asculţi „O R a i d u l v ă r g a t — cine­ Pretutindeni trăiesc oameni —
Urniind cu conştiinciozitate după-amiază de romanţe11, sau Car ha..'. Trăiesc doar o zi, o seară, pen­ matograful stadion Corvinul; cinematograful „23 August“.
ari! din opere şi operete romî- SEBEŞ: Austerlitz — cinemato­
ueşti. Dacă vrei, poţi participa
tru ca în zilele ce urmează să graful „Progresul“ ; Raidul văr­
tratamentele indicate, Ioan chiar la un concurs¦„Cine ştie ...rămine un prieten nedes­ fie reluate cu aceiaşi pasiune. gat — cinematograful „M. Sado- ţşjP X j
Mafteî, miner la Gheţar,. Aure­ ciştigă“ cu tema „Cum se nu­ părţit. Traían Opriş, muncitor veanu“ ; PETROŞANI: Agrafa
la mina din Lupeni, Elena ? albă — cinematograful „Al. Sa-
lia Doţiu, zidar şamotor la meşte piesa muzicală şi cine
I.C.S. Hunedoara, se simt din este autorul ei“. hia“ ; Poveste sentimentală —
ce în ce mai bine. După orele Olah, profesoară la şcoala me­ Oamenii muncii aflaţi în sta­ cinematograful „7 Noiembrie“ ;
'ALBA IULIA : Procesul maimu­
de tratament, preocupările ce­ In fiecare marţi şi joi, cei die din acelaşi oraş, Tomuş ţiune se bucură deopotrivă de ţelor — cinematograful „Victo­ PENTRU 24 ORE
lor peste 370 de oameni ai aflaţi in staţiune la Geoatjiu Iosif de la Direcţia regională jocuri distractive, de specta­ ria“ ; Cer senin — cinematogra­
muncii veniţi aici. sint multi­ Băi se strîng la club. In aces­ de statistică Deva, sint doar cole plăcute, de condiţii opti­ Vremea rămine nestabilă cu cerul
ple. Programul manifestărilor te zile sint organizate plăcute cîţiva din pasionaţii cititori ai me de cazare. Ospitalitatea ful „23 August“ ; ORĂŞTIE : mai mult noros. Vor cădea ploi inso­
cultural-sportive este bogat. seri de dans. staţiunii din Geoagiu Băi. Bi­ staţiunii este indiscutabilă. lite local de descărcări electrice. Tem­
blioteca are 3.800 volume şi Muncitorii îşi refac forţele şi Expresul de seară — cinemato­ peratura staţionară, ziua va fi cu­
Muzica... Muncitorilor veniţi aici le răspunde cerinţelor celor veniţi după minunatele zile petrecute prinsă între 19 şi 25 grade, iar noap­
plac deopotrivă dansul, muzica, la odihnă. Cărţile sînt mult la Geoagiu Băi îşi reiau mun­ graful „V. Roaită“ ; In noaptea tea între 6 şi 11 grade. Vîntul va
...îşi are iubitorii ei. Oriun­ lectura, vizionarea filmelor, solicitate. Serile literare com­ ca cu mai mult elan. ele ajun — cinematograful „Fla­ sufia potrivit cu intensificări tempo-
de s-ar afla, ei rup din timpul sportul. In această staţiune ei pletează setea de a cunoaşte » rare dîn nord vest şi vest.
lor liber pentru a o asculta. se bucură de toate acestea. !A’. OARGA1 căra“ ; SIMERIA : Frumoasa Lu-
A Pentru cei veniţi la odihnă se PENTRU URMĂTOARELE
rette — cinematograful „I. Pin- 3 ZILE
tiiie“ ; HAŢEG: E lung drumul
Vreme nestabilă cu cerul variabil Ş>
pînă acasă — cinematograful temperatură staţionară.