Page 61 - 1962-07

PROLETARI T O A T E T A R IL E , VWÎTI-VA7

Anul XIV. Nr. 2354 Vineri 20 iulie 1962 4 pagini 20 bani

TnaagiMHiaBmgiaBiifi.

CU FORŢE SPORITE

1 4 KEC©LTÂTU1 PAIOASELOR

Pe lanul de iîngă Mureş fie înmagazinată fără pierderi, coltatul orzului de pe cele 50 ha., o PE ŞANTIERELE DIN Maistrul Iosif Toja de Ce propuneţi pentru îmbunătăţirea
colectiviştii de aici au început şi cu sprijinul mecanizatorilor de VALEA .11ULUI : Fiecare bloc la laminorul de 650 mm. calităţii metalului
Colectiviştii din satul Ciugud treierişul la aria amenajată pe la S.M.T. din localitate, colecti­ construit înainte de term en! al C.S. Hunedoara se preo­
au cultivat grîu pe 365 ha. în terenul unde s-a recoltat orzul. viştii au Început recoltatul griu­ cupă îndeaproape de creş­ S ă fie fo lo s ite d in p lin
trei tarlale mari. Griul de pe lui de pe cele 400 h 2. Concomi­ (pag. 2-a) terea nivelului de cunoş­
tarlaua de lingă Mureş s-a copt Producţia obţinută depăşeşte tent cu recoltatul se strîng şi tinţe al cuptorarilor. toate r e z e r v e l e
mai repede. Pe această tarla, la 2.600 kg. la ha. paiele în colectoarele ataşate ia a VIAŢA DE PARTID : Creş­
16 iulie, a început recoltarea. combine, lucru care permite ca terea şi educarea activului iară Fotografia îl reprezintă îmbunătăţirea continuă a calităţii singur loc), el permite şi mărirea ca­
Peste 2-3 zile, cînd va fi în­ arăturile de vară să poată fi de partid — în atenţia comi­ explicind unui grup de
Bilanţul primei zile a fost bo­ deajuns de copt, colectiviştii vor executate in timpul cel mai scurt tetului comunal. cuptorari despre tempera­ metalului este una din preocupările de pacităţii de debitare a ţaglelor la fie­
gat. Cei peste 300 de colectivişti începe şi recoltatul griului. şi totodată să se însămînţeze tura optimă de încălzire a
care au participat la muncă au plante furajere în cultură du­ o La staţiile de radioiicaţc — blumurilor în cuptoarele
reuşit să recolteze griul de pe mai Cu ajutorul combinelor blă. O contribuţie însemnată Ia programe tegate de viaţă !
bine de 50 ha. Cu asemenea re­ strinsul recoltei de păioase o cu propulsie
zultat s-a încheiat şi cea de-a în scopul strîngerii la timp şi aduc mecanizatorii Nicolae Ba­ DIN EXPERIENŢA G.A.fi
fără pierderi a recoltei de grîu, laş şi Gheorghe Rău. FRUNTAŞE IN CREŞTEREA
m a zi de muncă. colectiviştii din Vinţul de Jos ANIMALELOR : Se înfăptuieşte
Acum, colectiviştii din Ciugud s-au pregătit cu multă grijă. GH. LOMNAŞAN angajamentul.
sint pregătiţi să înceapă recol­ Stadiul de coacere al grînelor a
tatul şi pe celelalte două ta r­ fost urm ărit cu atenţie de că­ corespondent (pag 3-a)
lale. ' tre inginera gospodăriei, tov.
Maria Dicu şi de brigadieri. Cind o De peste hotare.
Dorinţa lor, a tuturora, este s-a constatat că griul este copt, (pag. 4-a)
ca pînă cel tirziu în 25 ale aces­ cele patru combine de la S.M.T.
tei luni să termine recoltatul din Alba Iulia au început lucrul, seamă ale colectivului nostru de mun­ răstraie, deci sporirea productivităţii.
griului care promite să dea o în primele zile a şi fost strînsă
producţie bună. recolta de pe 45 ha. Pentru eli­ că. J.)e altfel, ea este şi sarcina prin­ Mai trebuie amintit că s-a intensi­
berarea terenului, în urm a com­
La gospodăria colectivă binelor lucrează presele de ba­ Recoliează cu spor cipala pusă în faţa noastră de directi­ ficat controlul la recepţia materialelor
lotat paie.
din Apoldui de Jos Paralel cu recoltatul orzului, Rezultatele fazei regionale a celui vele G.6. al P.M.R. cu privire la cri­ ce se expediază. El se face acum cu
EUGEN HAIDUCI colectiviştii din satul Bircea
Corespondentul nostru tov. Ni- Mică, de pe raza oraşului regio­ teriile principale ale întrecerii socia­ mai multă minuţiozitate şi cu mai mult
colae Neder ne informează că corespondent nal Deva. au început şi strinsul
zilele trecute au terminat recol­ griului. Pentru a înlătura pier­ liste. Şi, pentru a o duce la îndepli­ simţ dc răspundere din partea oame­
Aportul mecanizatorilor derile de recoltă pe parcelele unde
tatul orzului şi colectiviştii din griul a dat in pîrgă, colectiviş­ de-al lll-lea Festival bienal de teatru nire aşa cum se cuvine, sub îndruma­ nilor. Aceasta pentru a nu livra benefi­
Colectiviştii din Miercurea, ra ­ tii, mobilizaţi de către organi­
Apoldui de Jos, raionul Sebeş. ionul Sebeş, s-au pregătit temei­ zaţia de partid, au trecut la strân­ rea organizaţiei de partid, la noi au ciarilor laminate necorespunzătoare.
nic pentru strângerea la timp şi sul lui. Astfel, in primele zile a
Recoltatul s-a făcut de pe fără pierderi a recoltei de pă- fost recoltat griul de pe 45 ha. „Ion Luca Oaragiale“ fost traduse în viaţă o seric de mă­ Şi, spre bucuria noastră, în semestrul
ioase. După ce au terminat re- Cind griul a ajuns la coacere a
35 ha. intrat în lan combina trimisă suri lehnico-organizatorice eficiente, s-a care s-a scurs n-am avut nici o re-
de la S.M.T. în sprijinul colecti­
Pentru ca întreaga recoltă să 1Juriul de selecţionare a echipelor dc teatru ş: formaţiilor 'dc teatru dc desfăşurat o întrecere socialistă plină clamaţie.
viştilor. în felul acesta s-a reu­ păpuşi participante la faza regională a celui dc-ul lll-lea Festival bienal
„I. L. Caiagialc“ — 1962, stabileşte următoarele: de însufleţire. Dar, despre măsurile luate în vede­
şit ca pînă acum să se siringă
Este ştiut că unul din factorii impor­ rea îmbunătăţirii calităţii producţiei
recolta de pe mai mult de ju ­
tanţi care influenţează asupra calităţii noastre ar mai fi multe de spus. Sub
mătate din suprafaţa cultivată
PENTRU ECHIPELE DE TEATRU Gerlej cu piesa „Soarele a răsărit la laminatelor, mai aies la oţelul pentru îndrumarea organizaţiei de partid am
cu grîu. Datorită bunei organi­
miezul nopţii“ de Victor Bîrlădeanu. ţevi, este respectarea procesului tehno­ căutat să ne organizăm cît mai bine
zări a muncii, terenul este eli­
ALE SINDICATELOR logic de încălzire munca, au fost luate
berat imediat de paie, iar trac­
PEN.TRU ECHIPELE DE TEATRU a blumurilor. Iar măsuri operative
toarele aflate disponibile la gos­ ALE CASELOR DE CULTURA
Prem ii: I — Combinatul siderurgic ppentru ca încălzirea mmi ori de cîte ori s-a
podărie execută arăturile de Hunedoara cu piesa „Ferestre deschi­ Prem ii: I — Brad, cu piesa „Oa­ simţit nevoia, iar
vară. se“ de Paul Everac ; II — Clubul Pe­ meni care tac“ dc A1. Voitin; Alba să se facă la pa­
5853= troşani cu piesa „Marele fluviu îşi Iulia, cu piesa „Un iaz... şi-o. poveste
N. TRAIAN adună apele“ de Dan Tărchilă; III — cu haz“ de Natalia Gheorghiu; II — rametrii optimi sta-' propunerile făcute
G.A.S. Apoldui de Sus cu piesa „Nă­ Orăştie, cu piesa „O noapte furtunoasă“
FABRICA Postul de corespondenţi corespondent pasta“ de I. L. Garagiale; Uzinele de î. L. Garagiale; III — Sebeş, cu biliţi, au fost luate de către muncitori,
metalurgice Cugir cu piesa „Oameni piesa „Neamurile" dc Teofi! Buşecan;
care tac“ de Al. Voitin. Brad cu piesa „Oamenii înving“ dc măsuri atît în ce priveşte asigurarea bu­ ingineri şi tehnicieni în consfătuirile
Al. Voitin.
Menţiuni: Fabrica „Ardeleana" Alba nei funcţionări a cuptoarelor cu propul­ dc producţie au fost traduse în viaţă
PENTRU ECHIPELE DE TEATRU
CHIMICĂ i vo,lun.tari. sie comunica: Iulia cu piesa „Povestea cu şorţurile ALE CĂMINELOR CULTURALE sie prin punerea Ia punct a aparaturii întocmai. Drept urmare, în primul se­
schimbate“ de Constanţa Bratn; E. M.
orăşîie termotehnice, cit şi a realizării unei mestru al anului, pe lingă faptul că
ritmicităţi în timpul laminării. Aceasta rut am avut nici o reclamaţie de la
Angajamentul la economii a fo st îndeplinit din urmă, în vederea evitării staţionă­ beneficiari (ceea ,cc este foarte impor­
rilor mari a oţelului în cuptoare, fapt tant pentru noi), rebutul a fost redus
La începutul anului, colectivul sec­ mestru economii la preţul de cost ce ar duce Ia supraîncălzirea lui. sub admis cu 0,11 kg, pe tona de la­
ţiei a IH-a mecanică s-a angajat să de peste 600.000 lei, îndeplinind şi minate.
realizeze economii în valoare de depăşind astfel angajamentul luat. Dar, tot atît de important este şi
450.000 lei la prefid de cost al pro­ felul în care se urmăreşte calitatea Cu toate acestea n-am putea spune
ducţiei. Mărind productivitatea mun­ Bazat pe acest succes şi finind sca­ producţiei pe parcurs, în timpul lami­ că s-a făcut totul. La secţia noastră
cii, reducînd cheltuielile de manoperă, ma de posibilităţi, colectivul secţiei
noastre şi-a majorat angajamentul Prem ii: I — Săsciori, cu piesa nării. In această direcţie s-a luat mă­ mai sînt încă rezerve care, folosite ju­
folosind raţional materialele, sculele, armai Ia 750.000 lei. ?Mare- meci la Ghiţăoani“ dc Dotni-
nic S tanca; „Petofî Sandor“-Dcva, cu sura de a se introduce un control sis­ dicios, pot duce la rezultate cu mult
timpul de lucru şi perfccţionînd teh­ VASILE HORţEA piesa „O zi de odihnă“ de V. Kataev;
II — Strei-Plopî, cu piesa „Cuiul lui tematic. In mod regulat se iau probe mai bune. Bunăoară, ne sosesc încă
nologia de fabricaţie a produselor, maistru Pepelea“ de V. I. Popa; III — Batiz
secretarul organizaţiei cu piesa „Soarele a răsărit Ia mie­ dc la fiecare şarjă, din 5 în 5 blumuri, multe blumuri din oţel pentru ţevi cu
am reuşit să realizăm în primul se­ zul nopţii“ de V. Bîrlădeanu.
dc partid şi se verifică dacă laminatele cores­ diferite defecte Ia suprafaţă, care prin
Menţiuni: Gurasada, cu piesa „Un
iaz.,, şi-o poveste cu haz“ dc Natalia pund din punct de vedere calitativ. laminarea la laminorul de 650 mm. sc

Produse multe si de bună calitate Gheorghiu; Crişcior, cu piesa „înflo­ Cu cîteva luni în urmă, la secţia accentuează. Aceasta, din cauză că re­
noastră exista o mare deficienţă la la­ cepţia lor înainte de plecare de la
Muncitorii, inginerii şi tehnicienii bale în primul semestru l-am depăşit resc pomii" de Kormoş Gyula. minarea profilelor. Şi anume, din cau­ bluming nu se face cum ar trebui.
'din secţia de mase plastice, desfăşoa­ cu. 33 la sută, preţul dc cost l-am za întreţinerii tiecorcspunzăioare a
ră o întrecere susţinută pentru mă­ rcclus faţă de 18,92 cit este sarcina PENTRU MONTAJE LITERARE maşinilor cu role, ele se dereglau ade­ Un alt neajuns la secţia noastră se
rirea producţiei şi îmbunătăţirea ca­ dc plan, cu 21,12 la sută, iar rebu­ ALE SINDICATELOR sea, iar calitatea laminatelor avea dc manifestă la unele comenzi speciale.
lităţii acesteia. Moi am produs pes­ turile au scăzut cu 1 la sută ţaţă de suferit. Această stare de lucruri a Aici realizăm un. număr mult mai mare
te planul primului semestru 190.000 admis. Prem ii: I — Bluming S. Hune­ de scurtături dccît se prevede prin
buc. flacoane de 30. m.l., 30.000 buc. doara, cu montajul literar „Te eîntăm fost înlăturată prin crearea unor echipe norme. Iar aceste scurtături rămîn pc
Şi în această lună, colectivul sec­ Hunedoara" de S. Vlahos; II — Clu­ speciale care se ocupă de reglarea şi teren, în aşteptarea vreunei comenzi
buşoane din aminoplast pentru fabri­ ţiei noastre obţine rezultate bune. Sar­ bul Deva, cu montajul literar „Eroii •întreţinerea acestor maşini. Astfel, de la alţi beneficiari. Desigur, acest
cinile de plan sint. îndeplinite şi de­ Cosmosului“. acum, întreaga cantitate de profite ce lucru este dăunător. El provine de la
ca de medicamente „Tableta“, cu 10 păşite zilnic, iar calitatea produselor se laminează este îndreptată conform faptul că blumurile nu respectă greu­
este tot mai bună. prevederilor S.T.A.S. tatea necesară pentru aceste categorii
la sută mai multe ambalaje ele tip de laminate. Şi, acest lucru, nu se da­
Ung. ROMULUS NICULA Apoi, mai înainte, urmărirea barelor torează atît luminătorilor de la blu-,
sarpagon pentru industria de me­ se făcea cu două marcatoare acţionate ming cit oţelarilor, care Ie trimit lin-ţ
şeful secţiei pneumatic. Acest lucru nu permitea o gouri cu variaţii de greutate foarte
dicamente ele. Planul producţiei glo­ supraveghere bună a marcării şi nici mari. De aceea propun ca conducerea
tehnică a combinatului şi colectivul
înainte de termen PENTRU MONTAJE LITERARE debitarea unui număr sporit de ţagle la de oţelari să studieze bine această
ALE AŞEZĂMINTELOR CULTURALE fierăstraie. Pentru remedierea acestui problemă şi pe cît posibil să o rezolve.
neajuns, cele două marcatoare au fost
In secţia noastră se execută lu­ 2.000 buc. balamale pentru maşina
crări pentru terţi c a : redactoare de dc cusut „Ileana", comandă prevă­ Prem ii: I —- Căminul cultural Pe- înlocuite cu unul singur, cu acţionare Va fi un ajutor preţios în munca!
treşti, cu montajul literar „Sub biciul mecanică, instalat la caja finisoare. noastră.
viteză, robineţi din fontă, accesorii zută a fi executată în luna august. lui Caragiale“.
De la o zi la alta, oraşele regiunii noastre devin to t m ai Pe lingă faptul că permite o supra­ Ing. IOAN VOINA
pentru maşina de cusut „Ileana“ şi La obţinerea acestor realizări a con­ frum oase. Iată un aspect din oraşul nou Brad, în ale cărui (Continuare în pag. 3-a) veghere, minuţioasă a marcării (aceas­
blocuri şi-au găsit confortul n ecesa r m ulte fam ilii de m ineri. şeful secţiei laminorul dc 650 rhm.

altele. Pentru a veni în sprijinul tribuit mult buna organizare a mun­ tă operaţie făcîndu-se doar într-un al S. Hunedoara

muncitorilor din întreprinderile cu cii. Pregătirea fabricaţiei, a sculelor,

care colaborează fabrica noastră şi dispozitivelor şi a verificatoarelor este

-i ajuta în îndeplinirea angajamen­ terminală cu 10—15 zile înainte dc F U R N A L U L DE 1000

telor lor, lucrătorii noştri muncesc începerea fabricării noilor produse.

cu elan pentru ca produsele ce Ic au 1Aceasta ne permite să lucrăm de la

de executat să fie terminale şi livra­ început cu întreaga capacitate. Dc ase­ ' T ovarăşul Vasile Şerban. organiza- 1.000 de metri cubi este simbolul noscuţi printre constructorii Hune­ melui pc care şi l-au căpătat cei
¦*1* torul grupei de partid a mon- înfloririi şi avînlului Hunedoarei, doarei. S-au născut într-uh sat din doi fraţi ai săi. Montării vorbesc
te înainte de termenele prevăzute în menea, sarcinile de plan sînl defal­ torilor de la furnalul de 1.000 dc regiunea Crişana. Cel mai mare, cu dragoste despre fraţii Murin căci timpul producţiei, şi în orele libere,
metri cubi este un liric. „Vezi, to­ fn „echipa dc la cea mai mare Ioan, are 31 de ani. Este şeful echi­ toţi trei, un comunist şi doi ule- I. C. a dat mult de furcă tovarăşi­
contract. Astfel, pentru întreprinderea cate pe maşină şi om, aprovizionarea varăşe, cu montez podul skipului şi pei care lucrează la montarea insta­ mişli, sînt pildă însufleţitoare pen­ lor săi de muncă. S-au găsit atunci
mă g'mdesc la fonia care o să înălţime“, echipa lui Almăjan, laţiei dc epurare fină. tru membrii colectivului. unii care susţineau că I. C. trebuie
U.P.R.U.C. din oraşul „Dr. Petru se face ritmic, iar pentru a scurta curgă, la oamenii care o să lu­ sînt 10 lăcătuşi şi 4 sudori. Mai cu- concediat. „Gala, îl dam afară şi
creze aici. Barcă văd flăcările fur­ rind o familie decîl o echipă. Oa­ — Eşti de multă vreme construc­ n prigii suporteri ai echipei de fol- scăpăm dc el". Dar tinerii din co­
Groza“, am livrat înainte de termen timpul de prelucrare am trecut şi nalului“. Faţa lui tăiată în linii as­ menii lucrează de patru ani împre­ tor, tovarăşe Murin ? mitetul U.T.M. nu au judecat aşa.
pre se luminase, ochii lui erau plini ună, îşi cunosc bine atît calităţile * * bal a I.C.S.H., echipă care în- Tovarăşul Francisc Bantu, secretâ­
2S buc. reductoare de viteză. înainte aplicăm pc scară largă metoda dc aş­ dc căldură. cit şi ţuicile cusururi. „O echipă — Din 194S. cepînd din toamna aceasta va juca n d comitetului, îmi vorbeşte des­
sudată“, — glumeşte unul din... su­ — La Hunedoara cum ai venit ? în campionatul regional, au marc pre felul cum s-u desfăşurat adu­
de termen s-au livrai şi robineţii din chiiere rapidă a metalelor. Am urcat cu „nea Şerban“ — dori. Mai au doar cîtcva zile de — Simplu... Am Un prieten, Iu­ încredere în tînărul blond, înalt, narea generală în care utemiştii au
i-am zis şi eu aşa cum îi zice toa­ lucru aici. In urma lor vor veni lian Şuş-m. Acum e şef de echipă zvelt, care apără poarta echipei lor. analizai comportarea lui 1. C. Prin­
fontă comandaţi de uzinele sodice din MIREA CONSTANTIN tă lumea — sus, în vîrful furna­ furnaliştii, stăpînii gigantului. la distileria de gudroane. El mi-a Duminica portar, Gheorghe Buzca cipiali, severi, tovarăşii săi de mun­
lului, acolo unde echipa lui Gh. Ai- scris în 1950 să vin. Mici cl nu era este în celelalte zile şef de echipă că au condamnat ieşirile sale şi i-au
Ocna Mureş. Pentru U.M. Cugir, vom maistru măjan execută finisajele şi montea­ Privind podul skipului, dantelăria vechi. Am fost întîi muncitor la zi­ la montaj. Lucrează la închizătorul întins o mină de ajutor. Micolac
ză ultimul parapet. Acolo Unde. aşa complicată a oţelului, evocăm con­ dărie ; nu mult, fiindcă pc urmă hidraulic dc la gîtul furnalului. Bio­ Gîlvilu, Victor Lupii au continuat
livra în această lună o comandă de şeful secţiei cum spunea Almăjan“ după noi n-o vorbirea pc care am avut-o mai am făcut o şcoală de calificare, lă- grafia sa, pc care ne-o spune în cî­ să vorbească zilnic cu l. C. L-au
să mai vină nimeni să lucreze. Fnr- înainte cu şeful dc echipă Troian cătuşeric. tcva cuvinte, este comună în linii luat la spectacole, i-au dat cărţi,
: tas; nalişlii numai...“. Sus. sus dc tot. Voicu. Pentru a monta podul s-a mari multor muncitori tineri din zi­ l-au învăţat să-şi gospodărească sa­
Doar vîrful ascuţit al Dernkului în­ recurs la o soluţie ingenioasă : în In­ — Şi asta-i meseria pe care o lele noastre. A văzut lumina zilei lariul. Astăzi 1. C. este un exemplu
l. ţeapă cerul deasupra noastră. cul unei macarale care ar fi tre­ faci şi azi ? intr-un sat de pe Bărăgan. A termi­ de conştiinciozitate, de comportare.
buii să fie plantată acolo, s-a con­ nat şcoala profesională şi, în 1952, Colectivul a fost puternic, a în­
T urnătorul Ioan C rişan este fru n taş în producţie la secţia Aici. la 60 de metri înălţime, iţi struit un funiciiIar care a dat ace­ — După cum vezi. Am lucrai în a fost repartizai la Hunedoara. A
tu rn ătoria de precizie a U. M. Cugir. Iată-1 în fo to g ra fie încăr- dai seama de proporţiile deadrep- leaşi rezultate. O soluţie tehnică, multe locuri: la atelierul dc con­ lucrat în multe locuri. La Hunedoara vins. 1. C. este recunoscător tova­
cînd m odelele cu m aterial refractar. tul maiestuoase ale noii construc­ economică, ingenioasă şi mai ales strucţii metalice, la furnalul dc la i s-a făcut marea cinste dc a fi
ţii. Acesta va fi cel mai mare fur­ simplă, rod. al gîndirii întregii echi­ Calau, la oţelăria Martin 2... acum primit în raidurile partidului. Arc răşilor săi. In furnalul de 1.000 m.c.
nal al ţării noastre, el singur va pe. Ea a evidenţiat, mai cu seamă aici. 26 de ani. este căsătorit, are un
zămisli de două ori alila fontă cît curajul monloriloi care au preferat apartament şi în toamna acestui an este şi o părticică din munca lui.
Călanul de pildă. să lucreze în condiţii noi, neobişnui­ Vasile, al doilea constructor pe vrea să urmeze cursurile şcolii de
te, să renunţe la deprinderi mai care familia Murin l-a dat Iiane- maiştri. Tînărul Gh. Buzea iubeşte însoţit de „nea Şerban“ am tre-
Privim Hunedoara. Imensă pano­ mult sau mai puţin înrădăcinate şi dorei, arc parcă o „fişă de activi­ furnalul ca pe copilul său şi dra­
ramă ce cuprinde blumingul, O.M.-ul, să aducă în felul acesta o contri­ tate“ şi mai bogată. A literat la coc- gostea sa a trecut la fiecare om din '* cui pa la toate punctele dc
buţie şi mai importantă la scurta­ lucru ale noului furnal. Peste tot
furnalele „vechi“, — aşa le numesc rea termenului de construcţie al scric, la furnalul 6. la termocentrală, echipa’ pe care o conduce.
furnalului. Astăzi, cind fiijiicnlarul la O.S.M. 2. Are 24 de ani şi 7 munca entuziastă a constructorilor
constructorii furnalului 7 — şi, lin­ şi-a îndeplinit misiunea şi urmează ani vechime în oraşul de la poa­ ragoslea pentru furnal este co-
să fie demontat, este clar pentru este chezăşie că toate angajamente­
gă noi, oţelăria nouă. Oraşul flăcă­ foţi că el şi-a făcut datoria cu pri­ lele Chiziduliii. Mi-a arătat de sus mună tuturor. Acum vreo trei
sosinţă. casa lui şi mi-a spus că a absolvit ani a venit pe un şantier al I.C.S.H.- le luate vor fi îndeplinite, că în cu­
rilor, cu trepidaţia creatoare care anul acesta universitatea muncito­ ului tînărul sudor 1. C. Mu se pu­
O hj, pe cea mai înaltă platformă, rească. tea nimeni lăuda cu el pe vremea rbul gigantul îşi va vărsa metalul
nu se opreşte nici o clipă, pri­ O l l-am cunoscut pe unul dintre aceea, MediscipUnat, necuviincios,
fraţii Murin. Sînt trei, trei fraţi cu­ Mezinul, Cdrol, ulemist ca şi Va­ cu adevărate porniri huliganice în topit în rîul de fontă pe care si-
veşte parcă şi el cu toţi ochii aţin­ sile, lucrează la gîtul furnalului, A
învăţat meseria repede şi se strădu­ derurgişlii îl dau patriei ziua şi
tiţi spre cea mai nouă construc­
ieşte să fie şi el la înălţimea renu- noaptea. Furnalul de 1.000 m.c.,
ţie a sa. In aceste zile, furnalul de
simbol al ¦avîntului Hunedoarei, este

aproape terminat.

G. R. CHIROVICI