Page 63 - 1962-07
P. 63
Nr. 2354 DRUMUL SOCIALISMULUI pag. 3
VIAŢA DE PARTID Rezultatele fazei
Creşterea şi educarea activului reifiGuale a celui
de-al 188-lea Festival
de partid în atenfia comitetului bienal de teatru
„Ion Luca Caragiate“
comunal (Urmare din pag. l-a)
Sub îndrumarea birouilul Co în care se analizează probleme din activul fără de partid, co PENTRU RECITATORI
mitetului orăjşanese de partid legate de dezvoltarea gospodă mitetul comunal de partid s-a DIN SINDICATE
riilor. La adunările organizaţii îngrijit ca lunar să se ţină in
Hunedoara, Comitetul comunal faţa lor conferinţe şi expuneri Prem ii: I — Nicolae Dinuieţ, de Ia
de partid din Hâşdat s-a ocu lor de bază amintite, în care s-a I.G.S. Hunedoara; II — Mihai Rusu,
pat cu grijă de creşterea şi edu analizat munca din sectorul zoo pe diferite teme. de la U.M. Cugir; Dita Rauchbach de
carea tovarăşilor din activul tehnic, din campania de pri Datorită muncii desfăşurate la G.S. Hunedoara; III — Minodora
fără de partid. Cunoaştem din măvară şi apoi din campania Şuteu, de la Uzina „Victoria“ Călan.
de vară, problema construcţii de organizaţiile de bază sub
experienţa noastră că organi lor în G.A.C. etc., mulţi din îndrumarea comitetului comunal PENTRU RECITATORI
zaţiile de bază care au atras In tovarăşii din activul fără de pentru creşterea şi educarea ac DE LA AŞEZĂMINTE CULTURALE
activul fără de partid un nu partid au luat cuvîntul şi au tivului fără de partid, din rin-
măr mai mare de tovarăşi pe făcut propuneri preţioase. Din dul lui se ridică continuu co înainte şi după ieşirea din schimb, un număr de peste 500 de siderurgişti din Călan, Prem ii: I — Ana Banciu, de la că
cere i-au antrenat în rezolva tre aceştia s-au remarcat to lectivişti care înţeleg din ce în minul cultural B eriu; Dorina Szabo,
rea diferitelor probleme, au ob varăşii Îlca Danii, Jefa Frenţo- servesc masa Ia cantina nouă a uzinei. In fotografie, redăm un aspect din sala de mese a de la casa orăşenească de cultură Hu
ţinut şi rezultate mai frumoase. ni, Francisc Feher şi alţii, care ce mai bine importanţa hotă- cantinei. nedoara ; II — Luminiţa Voicu, de la
au propus dezvoltarea creşterii rîrilor partidului, care se simt Casa orăşănească de cultură Hunedoa
De aceea, comitetul comunal de păsărilor, albinelor, formarea tot mai răspunzători pentru ra ; III — Lia Băbeanu, de la căminul
partid a îndrumat toate orga unei ramuri pomiviticole puter mărirea producţiilor la hectar, cultural Rîsculiţa.
nizaţiile de bază din gospodă nice în gospodăriile lor, etc. pentru dezvoltarea ramurilor
riile colective de pe raza sa Organizaţiile de bază au ţinut aducătoare de mari venituri şi PENTRU CITITORI ARTISTICI
de activitate să depună o mun luptă să întărească din punct DIN SINDICATE
că susţinută pentru lărgirea cont de aceste propuneri me de vedere economic şi organi
activului fără de partid prin nite să ducă la întărirea eco zatoric gospodăriile colective. Din experienja G.A.C. Prem ii: I — Dita Rauchbach, de la
atragerea celor mai buni colec nomică a gospodăriilor, şi au fruntaşe în creşterea C.S. Hunedoara; II — Ion Săvulescu,
tivişti, fruntaşi în gospodărie recomandat consiliilor de con Experienţa organizaţiilor noas animalelor de la clubul Deva.
ducere să prevadă în planurile tre de partid, dovedeşte că
şi în activitatea obştească, oa de muncă măsurile necesare atragerea şi folosirea în diver Pentru multe gospodării co ducţia de 20 tone de masă ver perlenţa înaintată acumulată PENTRU ECHIPELE DE TEATRU
meni cinstiţi, care se achită ou aplicării lor în viaţă. se acţiuni a unui larg activ fără lective din regiunea noastră au de la hectar, a dat posibilitatea aici — şi care se cere cît mai DE PĂPUŞI ALE SINDICATELOR
drag de îndatoririle lor cetăţe devenit cunoscute succesele deo colectiviştilor să asigure vacilor larg răspîndită şi în alte G.A.C.
neşti. Tovarăşii din birourile O altă formă de creştere şi de partid, duce la rezultate bu sebite obţinute de colectiviştii un furaj preţios. Acest lucru s-a — asigurarea unei baze fura •i
educare a tovarăşilor din acti ne nu numai în continua dez din Cîlnic în sporirea produc reflectat pozitiv şi în sporirea jere bogate pentru a doua ju
organizaţiilor de bază înţelegînd vul fără de partid folosită de voltare a gospodăriilor colecti ţiei de lapte. Anul trecut, gos producţiei păşunilor. In loc să mătate a anului şi primăvara Prem ii: I — Clubul G.F.R. Teiuş,
că a avea un larg activ fără de organizaţiile noastre de bază ve ci şi la creşterea şi întări podăria a obţinut în medie, de se scoată animalele la păşunat anului viitor sînt o garanţie că cu piesa „Vulpoiul croitor“ ; Clubul sin-i
partid, înseamnă un preţios rea organizaţiilor de bază. Da la fiecare vacă furajată, mai prea devreme, colectiviştii din la Clinic colectiviştii vor trece dicatelor Deva, cu piesa „Bursucel în
ajutor în muncă, au început să- este şl aceea a repartizării de torită ridicării conştiinţei politi bine de 2.800 litri lapte. Unii Cîlnic au folosit în furajare cîte de 3.000 litri lapte de la fiecare vaţă carte“ ; III — Clubul „Siderur-
sarcini concrete în cadrul G.A.C. mulgători fruntaşi, cum sînt Si- 5 tone de secară pentru fiecare vacă furajată. glsiul“ din Hunedoara, cu piesa „Ur-:
şi îmbunătăţească munca în şi în activitatea obştească, po ce a tovarăşilor din activul fără mion Uskat, Mihai Schuster şi vacă. Aceasta a făcut ca pe pă suleţii veseli".
această direcţie. De la începutul trivit capacităţii fiecăruia. De de partid, a convingerii lor de alţii, au muls peste 3.000 şi chiar şuni şi fineţe iarbă să poată AL. VASIU
acestui an şi pînă în prezent exemplu, unii colectivişti ca justeţea politicii partidului nos 4.000 litri lapte de la vacile din creşte mai bine şl să se obţină Menţiune: Sindicatul învăţămînt din
pe comună, activul fără de Gheorghe Judele, Ilca Dani şi tru, tot mai mulţi colectivişti loturile lor. Pentru anul acesta, apoi circa 8.000 kg. masă verde Sebeş cu piesa „Maşenka şi ursul“.
Jefa Frenţoni la recomandarea din acest activ au cerut şi cer colectiviştii au hotărît să obţi la hectar.
partid s-a mărit de la 42 la 73 organizaţiei de bază, au primit să fie primiţi în rîndurile can nă de la fiecare vacă furajată PENTRU ECHIPELE DE TEATRU
de tovarăşi. In acelaşi timp cu sarcina de a conduce brigăzi şi didaţilor şi membrilor de partid. cite 3.000 litri de lapte. Un an Bine se ocupă colectiviştii şi DE PĂPUŞI ALE AŞEZĂMINTELOR
mărirea activului, îndrumate de echipe în cadrul gospodăriilor, Astfel, tovarăşii Cornel Băda gajament îndrăzneţ, pe care şi de porumbul pentru siloz. Ace
alţi tovarăşi au ajutat consi din G.A.C. Hăşdat, Minerva l-au luat şi alte gospodării co sta este bine întreţinut şi se pre CULTURALE
comitetul comunal P.M.R., orga liile de conducere în construi Muntean, Maria Maug, Mar ia lective. vede o producţie bună. Pe unele
nizaţiile de bază au desfăşurat rea saivanelor, a coteţelor pen Pupăză, Eleonora Sîrbu din suprafeţe eliberate de secară fu PENTRU 24 ORE Prem ii: I — Casa raională de cul
tru păsări şi a altor construc G.A.C. Nădăştia Superioară şi Prima jumătate a anului a fost rajeră şi de cereale păioase, s-a tură din Sebeş, cu piesa „Vulpoiul
o muncă sistematică de educa ţii zootehnice. Tovarăşii Onl- alţii, au cerut nu demult să prilejul unui rodnic bilanţ. Din însămînţat porumb pentru masă Vreme nestabilă cu cerul mai mult croitor"; Casa raională de cultură
re a acestor tovarăşi, de antre fie primiţi în rîndul candida carnetul de însemnări al tehni verde. De pe loturile necorespun noros. Vor mai cădea ploi locale. din Alba lulia cu piesa „Păcăliri“,
sie Lazarin, Neli Costea şi Ma- ţilor de partid. cianului zootehnist, am reţinut zătoare, s-a cosit iarba cu o va Temperatura staţionară va fi cuprin Păcăliri“ ; II — Căminul cultural din
nare a lor Ia rezolvarea sarci ria Vălean, au fost îndrumaţi cîteva date foarte semnificati loare nutritivă slabă, care a fost să ziua între 19 şi 25 de grade, iar Geoagiu, cu piesa „Vulpoiul croitor“.
nilor. Astfel, birourile organi să ajute munca căminelor cul Ţinînd seama de importanţa ve. Iată-le : Simion Uskat a ob amestecată cu melasă diluată şi noaptea între 10 şi 15 grade.
zaţiilor de bază de la G.A.C. turale, a organizaţiei de femei ţinut cite 2.294 litri lapte de la apoi s-a însilozat. S-au obţinut Atenţiune: Căminul cultural din Ber-
Hăşdat, Nădăştia Superioară şi acestei munci, Comitetul comu fiecare vacă, Mihai Schuster astfel peste 100 tone masă ver Vîntul va sufla potrivit, cu inten thelot, cu piesa „Dacă toţi am ti leneşi“.
Nădăştia Inferioară, convoacă etc. nal de partid din Hăşdat va acor aproape 2.000 litri, iar Vasile de cu valoarea nutritivă ridi sificări temporare din sectorul nordic.
periodic activul fără de partid Pe lingă astfel de forme de Ghibescu, Vasile Marian, loan cată. zk
şi discută cu el problemele ce da şi pe viitor îndrumarea ne Dăncilă, Gheorghe Negrea şi PENTRU URMĂTOARELE
antrenare ia rezolvarea sarcini cesară organizaţiilor de bază alţi mulgători, peste 1.500 litri Anul acesta, zootehniştii din 3 ZILE N otă: Formaţiile de teatru ale ca
le mai importante care se pun lor ce stau în faţa organizaţii pentru continua creştere şi edu de la fiecare vacă. Pe ansam Cîlnic şi-au îndreptat şi mai selor de cultură, căminelor culturale,
în faţa organizaţiilor de bază în blul gospodăriei, de la cele 114 mult atenţia spre mărirea peri Vreme nestabilă cu cerul noros şi formaţiile de teatru de păpuşi aie sin
lor de bază, pentru lărgirea ori care a activului fără de partid. vaci de lapte, s-au obţinut cite oadei de lactaţie, o condiţie cu îmbunătăţire la sfîrşitul interva dicalelor şi aşezămintelor culturale,
perioada respectivă, antrenîn- zontului politic al tovarăşilor GHEORGHE SPERIOS 1.573 litri de lapte. Cele de mai principală pentru sporirea pro clasate pe locul I, între 1-10 septem
du-1 la rezolvarea lor. De ase sus sînt dovada - făptului că ducţiei de lapte. Paralel, ei au lului. brie a.c. se vor întrece între ele, pen
menea, activul fără de partid secretar al Comitetului comunal ele G.A.C. „6 Martie“ din Cîlnic continuat aplicarea metodelor tru desemnarea celei care va parti
este invitat la adunările des merge consecvent spre produc înaintate de îngrijire şi hrănire cipa Ia faza interregională, şi finală
chise ale organizaţiei de bază partid — Hăşdat. ţii tot mai mari de lapte. Expli a animalelor. La Cîlnic a deve (numai din cadrul sindicatelor).
caţia acestor succese trebuie nit deja o obişnuinţă furajarea
M l \ R IE sr'r*’r—*/—»/—> căutată în asigurarea unor can vanilor în raport cu greutatea
tităţi suficiente de furaje varia şi producţia lor. De asemenea,
Dorinfa tinărului Emil Blaga de a gea atenţia despre aceasta era prea săbii al unei brigăzi complexe. Aşa 1 te şi de bună calitate, în îngri se dă cea mai mare atenţie pro
deveni membru de partid s-a nas- nervos, spre regretul lui trebuia să a ajuns Emil Blaga ca la vîrsta de jirea atentă a fiecărui animal. gramului de hrănire, adăpare,
7 muls şi mişcare în aer liber.
7 Colectiviştii din Cîlnic ştiu din
cut cu ani în urmă, cînd în adu- recunoască că ntt-i încă pregătit să 22 de ani să conducă şi să răs- 7 experienţa anilor trecuţi că fără La şirul factorilor care con
'f.jw rilc .o rg a n iza ţie i de tineret, unde poarte .titlul ¦de comunist. Atunci a p,mdă de munca - a peste 20 de ţ o bază furajeră de calitate şi in tribuie la sporirea producţiei de
cantităţi îndestulătoare, nu este lapte în cadrul gospodăriei mai
( activa, asculta atent îndrumările or- începui să înveţe mai mult de la lucrători. Meseria lui este de cir- j posibilă ridicarea producţiei, de & .PînrtiimieE
lapte la un asemenea nivel. Toc trebuie adăugat încă unui tot
L ganizaţici ca fiecare iînăr să urme- tovarăşii săi de muncă, de la co- cularist. 1
mai de aceea ei au asigurat va atît de important. Este vorba de
ţ ze exemplul' comuniştilor. Apoi, atît munişti. Voinţă avea. Ajutat de ti- A v m îmă }n brigadă fi pendu. 7 cilor atît în lunile de iarnă cît
7 şi în cele de vară, cantităţi su faptul că consiliul de conducere’
la fabrica „11 Iunie din Orăştie. .............................. larişti. Trebuia deci să cunoască şi 7 21 IULIE 1962
tinde lucrează, cît şi în timp ce-şi ' ' 7 ficiente de porumb siloz, con al gospodăriei şi organizaţia de
îdcplinea stagiul militar, conferinţele aceasta munca pentru a-şi ajuta to
varăşii. Şi a învăţat-o... 3 centrate, suculente, fin etc. Aces partid au încredinţat loturile de DEVA : Cînd vine dragos Poveste sentimentală — cinematogra
audiate în care se vorbea despre tea —• cinematograful „Patria“; Un om ful „V. Roaită“ ; Insula — cinema
„înaltul titlu de membru da partid“, Cînd Emil Blaga a cerut să fie 7 tea, administrate după indica vaci celor mai buni îngrijitori, trece prin zid — cinematograful „F. tograful „Flacăra"; Agrafa albă —
„Drepturile şi îndatoririle membri- primit în rîndul candidaţilor de 7 Sîrbu“ ; Un om trece prin zid — cinematograful „Grădina de vară" ;
ţ lor şi candidaţilor de partid“ etc. partid, comuniştii din organizaţie, 7ij ţiile regulilor zootehniei, au fă cu experienţă şi dragoste pen cinematograful „Grădina de vară"; SIMERIA : Ultimul meu tango — ci
^ l-au făcut să înţeleagă că este o apreciindu-i calităţile, au votat în •7* HUNEDOARA : Anii fecioriei — ci nematograful „1. Pintilie"; IIA JE G :
l marc cinste să porţi titlul de mem- unanimitate. In timpul stagiului el cut ca producţia de lapte să fie tru munca lor. Ei nu se mulţu nematograful „Victoria“ ; Moment pe Cinci zile şi cinci nopţi — cinemato
( bru de partid. îşi dădea seama că a muncit cu mare sîrguintă. Şi-a J riculos — cinematograful „Stadion graful „Popular“ ; BRAD : Bătălie in
t a fi participant activ la lupta pen- ridicat continuu nivelul politic şi în continuă creştere. De aseme mesc numai să înveţe o metodă Corvinul“ ; SEBEŞ: Pace noului ve marş (scria I şi II) — cinematogra
ţ tril construirea socialismului, a fi profesional, iar sarcinile pe linie de 7 nit — cinematograful „Progresul“ ; ful „Steaua Roşie“ ; LONEA : Călu
fruntaş în muncă şi exemplu pen organizaţie şi le-a îndeplinit cu nea, încă la jumătatea lunii înaintată sau alta, dar le şi apli llarclee — cinematograful „M. Sa- ţul cocoşat — cinematograful „Mi
tru cei cu care lucrezi, trebuie să promptitudine. In producţie a fost 1 doveanu"; PE TR O ŞA N I: Urme tă nerul“ ; TE IU Ş: Vîrsta dificilă — ci
înveli mult, stăruitor. mereu exemplu pentru tovarăşii săi. 1 aprilie, colectiviştii au recoltat că în practică, sînt pasionaţi de cute — cinematograful „Al. Sahia“ ; nematograful „V. Roaită“ ; Z L A T N A :
Ba mai mult, dovedind un dezvoltat învierea (seria I şi II) — cinemato Casa surprizelor — cinematograful
Citea în ziare despre activi spirit de organizare, întreaga bri 7 secara furajeră de pe cele 15 găsirea celor mai potrivite căi graful „7 Noiembrie“ ; ALBA IULIA: „Muncitorul“ ; ILIA : Umbre albe —
tatea comuniştilor, despre faptele gadă pe care o conduce şi-a rea învierea (scria 1 şi II) — cinema cinematograful „Gh. Doja“ ; APOL-
ţ lor de eroism, ca şi despre com- lizat şi depăşit în fiecare lună sar 7 ha. însămînţate în toamnă. Pro- de sporire a producţiei de lapte. tograful „Victoria“ ; Milionul — ci DUL DE S U S : Cavalerii teutoni —
nematograful „23 August“; O RĂŞTIE: cinematograful „23 August“i j ,¦7
L portarea demnă în muncă şi so- 7 Rezultatele frumoase obţinute
7
7 în prima jumătate a anului, ex-
7
7
L cietate. Urmărea atent activitatea 1cinile de plan. Cit despre calila-
, membrilor de partid din fabrică şi
nerii din organizaţia U.7.M, şi de tea lucrului brigăzii sale, este dea- 1
tf se b, ucura c.îndi auzea sau ci•t,ea lja comuniyştii din fabrică, tre1ptat, tr‘ep- juns să aminti.m . c.ă din m, iile de 7
7
l gazeta de perete că ei au pornit tat a a1u™ să f'e U™1 d'nt™ f conJ d o n a t e pentru export, n-a 7
7
t iniţiativa de a da numai produse muncitorii de frunte ai secţiei. Ur- fost nici una respinsa. 7 întreprinderea Comerţului eu ridicata pentru
produse alimentare Deva
f. de bună calitate sau alte iniţiative. mmd te m p lu l comuniştilor s-a în- ^ Despre toate acestea au amintit
L De multe ori îşi punea întrebarea: scris la cursul de ridicarea caii- ,“c,ina.c,. uva.m.u. lul\iotla„°r\it fprimirea tm- aa!rwul\iCn\ 7
r „Oare eu aş putea să fiu aşa ca ficării unde a învăţat cu sîrguintă, 7
numai. r2nîn3dudle organizafiei. 7
rur ei ? . aLf.iarm. îan.tcievp..u. t îşi răspundea sin- ioarrganlaizaţîinadrudme arpeaartidto, vaarăşfirleocrvendtiani, .A.st.fe.l,. l6a ani, tînărul
gur, ţj
— .. .. - .- c..u..r.s..u.7l d7e. st¦ud7i“ere alt Sr>t.at.ut.ul7ui• DRmm.illl BT\llancgran na na-vnutrtf marca cinste de O nouă maşină de fspărit Ţine concurs pentru ocuparea
După ce se gîndea însă mai bi- 7 următoarelor posturi vacante •
7
[_ ne, aminlindu-şi că se mai întîm- P.M.R. a primi înaltul titlu de membru de 7 De cîteva zile, la secţia poli părit „Grafopres“. Noua maşi H 3 posturi de merceologi principali,
grafică a întreprinderii „1 Mai“ nă, primită din R. S. Cehoslova # 1 post de stafistician principal,
ţ pla să dea lucru nu tocmai de ca- Apreciindu-i capacitatea, condu- partid. 7 din Deva, a fost pusă în funcţi că, măreşte considerabil produc
une o maşină automată de ti
I, Etate, sau că uneori cînd i se atră- cerea secţiei lăzi l-a numit respon- B. ROMULUS 3 tivitatea m'uncii.
¦--¦r v —' ¦s <-.J*—ft—'
în întreaga regiune, 116 loca La sialiile de radioficare - neglijent redactate, la modul © 1 post de revizor de inventariere.
general, fără un obiectiv precis,
lităţi sînt deservite de 35 sta program e legale de rupte de preocupările oamenilor Pentru merceologi principali sînt necesare studii me
ţii de radioficare, dintre care 26 muncii. Minute întregi sint dii tehnice de comerţ, cu 3 ani în funcţie de specialitate,
transm it emisiuni locale. Circa scrisorile corespondenţilor“, se unele emisiuni ale staţiilor de ticole dedicate colectiviştilor în „umplute“ de muzică imprimată sau studii medii şi cu un stagiu de 5 ani în funcţie de
60 mii de ascultători urmăresc prezintă portrete de corespon radioficare din Petrila şi Ani ziua de luni, zi de tîrg, cînd se pe discuri, de reproduceri din specialitate.
aceste emisiuni zilnice. denţi fruntaşi etc. in centre care noasa, dedicate luptei mineri oferă prilejul să se poată popu ziare care de multe ori n-au nici
deservesc şi localităţi învecina lor pentru cărbune de calitate, lariza rezultatele muncii a mai o tangenţă cu localitatea respec Pentru statistician principal sînt necesare studii me
în marea majoritate a locali te, sînt înfiinţate subcomitete pentru reducerea consumurilor multor G.A.C. din cadrul raio tivă, de diferite sfaturi (ale me dii, cu trei ani stagiu în funcţie economică.
tăţilor, redactorii staţiilor de ra ale staţiilor de radioficare. de lemn în abataje etc. nului. dicului, pentru gospodine, pen
dioficare au Ia dispoziţie mag- tru fumători etc.). La Lupeni, Pentru revizor de inventariere sînt necesare studii
netofoane pentru imprimarea Demnă de remarcat este şi O altă emisiune care e dem Din cele relatate pînă acum Cugir, Deva, Călan, datorită medii de specialitate, sau studii medii şi doi ani stagiu.
unor emisiuni, picupuri şi dis iniţiativa transmiterii a unor nă de preluat şi de alte staţii se poate vedea că la majorita faptului că organele de partid
curi cu imprimări de muzică de rubrici săptămînale pe teme eco de radioficare, e cea susţinută tea centrelor de radioficare din nu controlează cu toată răspun Concursul va avea loc la sediul întreprinderii, strada
toate genurile. nomice. Aşa se întîmplă la la Petroşani, dedicată muncito regiune există preocupare pen derea emisiunile locale ale sta 23 August nr. 14, în ziua de 15 august 1962.
Sebeş, unde se transm it rubrici rilor vîrstnici, care ies Ia pen tru asigurarea unor emisiuni ţiilor de radioficare, multe ar
îndrumate şi controlate în c a : „Valorificarea judicioasă a sie. bogate in conţinut, legate de ticole sînt superficiale, cuprin- Actele se depun la serviciul de cadre, pînă la data
permanenţă de comitetele de masei lemnoase“, „Fruntaşii şi viaţă. Aceasta se observă în pri zînd uneori chiar date eronate de 10 August a. c., unde se pot primi şi informaţii su
oartid, colectivele emisiunilor metodele lor de muncă“ etc. La O atenţie deosebită acordă mul rînd acolo unde se simte sau fapte neindeajuns de veri plimentare.
-ocale ale staţiilor de radiofica Hunedoara sînt elaborate cu re staţiile de radioficare din me îndrumarea comitetelor de par ficate.
re oferă ascultătorilor progra gularitate programe în care se diul sătesc muncii de întări tid şi sprijinul sfaturilor popu ÎNTREPRINDEREA I E CONSTRUCŢII f o r e s t ie r e ^
me tot mai bine alcătuite, la un dezbat probleme ale reducerii lare locale, acolo unde se des Toate aceste lipsuri se dato-
nivel ridicat, legate de proble preţului de cost, ale îmbunătă re eeonomico-organizatorică a făşoară o activitate bazată pe resc şi faptului că a existat o CLUJ
mele actualităţii, prin folosirea ţirii calităţii produselor etc. Cu G.A.C., activităţii din G.A.S. şi un larg activ de colaboratori şi slabă preocupare din partea or
interes sînt ascultate aici emi S.M.T. in această privinţă au corespondenţi şi unde sînt folo ganelor de control ale Sfatului Şantierul Deva angajează: ^
unor genuri gazetăreşti din ce siunile despre iniţiativa munci obţinut rezultate bune centrele site genuri gazetăreşti variate. popular regional în ceea ce pri
în ce mai vii, mai interesante. torilor de la laminorul de 650 de radioficare din Orăştie, Alba Unde acestea sint neglijate, veşte transmiterea experienţei radoi \©
Atrăgînd un larg colectiv de co mm. privind scurtarea timpului lulia, PTaţeg, llia, care transmit munca colectivelor de redacţie înaintate, prin alcătuirea de
laboratori şi corespondenţi, în de laminare a fiecărui blum, şi săptămînal pentru ascultători, ale staţiilor de radioficare e ne- scrisori tematice, schimburi de 1
localităţi ca Simeria, Haţeg, Ani- emisiunile dedicate iniţiativei articole la rubricile : „Toate satisîăcătoare. experienţă, consfătuiri cu redac p tiilerlstij
noasa, Petrila, Sebeş, Teiuş sau oţelurilor de a reduce timpul de gospodăriile colective la nivelul torii responsabili ai emisiunilor
Orăştie, se transmit zilnic gru celor fruntaşe“, „Să dezvoltăm Mai sînt emisiuni sărace în locale, cu corespondenţii şi co cu carnet de conducere, pentru ioturile:
paje interesante de ştiri pe reparare a cuptoarelor şi de a continuu sectorul zootehnic“, conţinut, neinteresante pentru Jieţ, Jiul Romînesc, Cerna şi Dobra.
teme economice, de cultură, „Ramuri aducătoare de mari ve laboratorii staţiilor de radiofi
ştiinţifice etc., reportaje, por micşora timpul de elaborare a ascultători, rupte de viaţă. In Inform aţii suplimentare se primesc zilnic
trete ale fruntaşilor în produc nituri“ etc. E valoroasă iniţia care etc. Faţă de această situa la sediul şantierului, str. Avram lancn nr. 27,
ţie, însemnări critice etc. La şarjelor. localităţi ca Lupeni, Călan, Băi- Deva, telefon 289.
Simeria, Orăştie, Aninoasa, Te tiva staţiei de radioficare din ţie, trebuie să se ia măsuri pen
iuş, Sebeş, Petrila, coresponden izbutite au fost de asemenea ţa, se difuzează 'încă materiale
ţii sînt stimulaţi prin transmi Haţeg, care prezintă diferite ar tru a ridica toate emisiunile
terea unor emisiuni speciale cum
sînt: „Corespondenţii şi colabo staţiilor de radioficare la nive
ratorii noştri ne scriu“, „Din lul cerinţelor.
I. STRĂUT W W 1! Vvv* vvv*-
