Page 65 - 1962-07
P. 65
Hunedoiuia-^e--'
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRI LE. UN1ŢI-VA ! Ritm mai intens
in in te rio ru l
ziaru lu i: Ia recoltarea păioaselor
D. CRICOVEANU : Pe ace
mm «¦m i ¦¦ eaşi foaie de parcurs ; In ultimele zile unităţile agri din suprafaţa cultivată cu grîu
Anul XIV. Nr. 2355 V. PÎTAN : Pc cale de a cole din regiune şi-au intensi şi secară.
Sîmbătă 21 iulie 1962 4 pagini 20 bani ficat eforturile pentru strînge-
deveni milionară (pag. 2-a) ; rea la timp şi fără pierderi a Pentru ca toată recolta să
I. CIOBANU : îndeplinirea recoltei de păioase. Acum, în ma. ajungă în hambare la timp şi
joritatea raioanelor, campania fără pierderi, concomitent cu
prevederilor contractului colec recoltatul păioaselor se munceş
tiv — în atenţia comitetului de recoltare a cerealelor păioase te intens şi la treieratul cerea
sindical; se desfăşoară din plin. Datorită lelor. Avansate la treierlşul or
faptului că s-a acordat o mai zului sînt unităţile agricole din
N. BAD1U : In rîndurile mare atenţie bunei organizări a raioanele Orăştie, Sebeş şi de pe
membrilor şi candidaţilor de muncii, prec'um şi folosirii chib raza oraşului regional Deva. Se
partid — cei mai buni colec constată însă o preocupare mai
tivişti (pag. 3-a). zuite a tuthror mijloacelor de slabă în ceea ce priveşte treie
recoltare, ritmul de lucru a de ratul griului şi al secarei. în
Din experienţa colectivelor venit mai intens. Bunăoară, lu această direcţie lucrările sînt in-
crătorii din gospodăriile agri tîrziate mai iriult în raioanele
de la mim Lenea ii cole de stat, mobilizaţi şi în Alba, Brad, Haţeg şi Ilia.
drumaţi de către organizaţiile
Minerii sectorului II de la pe post în ianuarie, la aproa Pentru grăbirea ritmului lu
mina Lonea II au dat peste pe 1,980 tone pe post in iunie, de partid ah folosit cu mai crărilor de recoltare şi treieriş
planul primului semestru mai iar economiile obţinute la pre mhltă pricepere mijloacele şi trebuie ca în cel mai scurt timp
bine de 4.100 tone cărbune, iar ţul de cost de pe urma acestei timpul prielnic pentru strîngc- consiliile agricole raionale şi
cei din sectorul i n au extras în modificări se ridică la mai bine rea recoltei, reuşind astfel ca orăşăneşti să ia măgurile cores
ultimele 4 luni mai bine de de 70.000 iei. pînă la data de 19 iulie a.c. să
450 tone de cărbune peste plan, recolteze peste 59 la sută din punzătoare de folosire a între
lichidind totodată şi rămîne- In primul semestru toate bri suprafaţa cultivată cu păioase.
rea în urmă din primul tri găzile din abataie şi peste 75 în ceea ce priveşte recoltatul gii capacităţi de luedu a trac
mestru. La baza rezultatelor ob la sută din cele de la pregătiri orzhlui, rezultate bune au ob
ţinute de aceste două colective şi-au depăşit planul, a u ’ obţinut ţinut unităţile agricole din ra toarelor şi maşinilor. De aseme
stă acţiunea hotărîtă pentru ri ionul Sebeş, unde această lu
dicarea tuturor brigăzilor la ni indici înalţi. In luna iunie la crare s-a terminat. De asemenea, nea, este necesar ca organiza
velul celor fruntaşe. In primul abatajele brigăzilor conduse de
semestru al anului, peste 90 la Niculae Nedelcu, Gheorghe Cre în raioanele Orăştie, Brad, Ilia ţiile de partid şi conducerile
sută din brigăzile de mineri ale ţii, Ion Baciu, Traian Molnar, şi pe raza oraşelor regionale
Vasile Buhălescu s-au obţinut Deva şi Hunedoara a fost strîns unităţilor agricole să organizeze
celor două sectoare şi-au de randamente medii de 4,200 — orzul de pe mai mult de 80 la
5,900 tone pe post. Şi la pre mai bine folosirea tuturor for
păşit sarcinile planificate, şi-au gătiri munca a fost rodnică. sută din Şuprafaţă.
ţelor şi mijloacelor în scopul
întrecut în bună măsură an Brigăzile lui Traian Berinţan şi Paralel <?u recoltatul orzu
Andrei Gyarmaty au depăşit lui, în raionul Orăştie se desfă asigurării shccesu/ui campaniei
gajamentele. planul cu 3,8 la sută şi respec şoară din plin şi lucrările de
strîngere a recoltei de grîu şi de recoltare.
secară. Pînă acum au fost re-
coltate peste 3.000 ha. chltiva- Situaţia recoltării păioaselor la data
te cu aceste cereale. Nu la fel de 19 iulie a.c.
Orăştie 30,27.
Oraş Deva 27,3*/,
Colectivele acestor două sec tiv cu 2,2 la sută. se munceşte însă în raioanele Sebeş 11,1%
Alba, Sebeş şi Ilia, tinde faţă Alba 7,97,
toare, care dau Paralel cu îm de posibilităţi lucrările de re Ilia 7,6*/«
coltare sînt rămase în urmă. In
circa 45 la sută ! bunătăţirea con aceste raioane s-a strîns griul şi
din producţia T o a te b rig ăzile diţiilor de mun
minei, au in ce la nivelul că, la sectorul
privoşte ridica II (condus de
rea tuturor bri celo r fru n ta ş e ing. Ion Bălă- secara pe numai 6-8 la sută din Or. Hd. 7,3°:0
nescu), s-a pus suprafaţă. O situaţie asemănă- Haţeg 5,5%
găzilor la nive- ___________ _ to a r' poate fi întîlnită în gos Brad 1,4’/,
podăriile agricole de stat, care
Iul celor frun- u ”” un deosebit ac n-au recoltat decît 2,5 la sută
taşe, o experiienţă bogată. cent pe creşterea rolului mai
ştrilor mineri în conducerea bri
Măsuri fehnice bine
găzilor. La fiecare abataj cîte Secţia l-a furnale a C. s. Hunedoara, in jurul benzii cu] A 20.000-a tonă
gîndife un maistru răspunde nemijlo , minereu de fier, brigada de încărcători, condusă de comunis-
La sectorul II al minei, cau cit de munca brigăzii. j- tul Tofan Dionisie, urmăreşte ca in furnal să nu intre nici laminate peste plan Heasaltate fro sumase Ia TWeştfa
za care a făcut ca multă vre Pregătirile şi întreţinerea, L un bulgăre de steril. Colectivul laminorului de profile
me brigăzile de mineri să nu-şi
V«/ u—ywJuJ U v Ju J U s J v
poată îndeplini ritmic sarcinile pe primul plan! de 650 mm. de la Combinatul si Zilele acestea şi in lanurile regularitate la munca de re
de plan, a fost condiţia grea Succese de seamă derurgic Hunedoara a expediat în gospodăriei colective din To- coltare a păioaselor se numără
de exploatare. Abatajele secto In sectorul III, care exploa ziua de 19 iulie a.c. spre uzinele teşti, raionul Haţeg, a inceput colectiviştii Axente Podeanu,
rului exploatează zone de strat tează cărbune din straiele 3 şi
in oare presiunea excesiv de 5 la Lonea II, ridicarea tuturor prelucrătoare şi constructoare din marea bătălie a strîngeril re Adani Prejban, lanăş Mihăiesc,
mare făcea anevoioasă extrac brigăzilor la nivelul celor frun coltei. Organizindu-şi munca pe Eleonora Micloşoni, Nlca Cozac,
ţară. cea de a 20.000-a tonă de la echipe, colectiviştii din briga Vîrtopeanu Pătroi, Virgll Mun-
Im întrecerea socialistăţia, ducea la lucrări de între taşe a îmbrăcat cu totul alt minate date peste plan de la înce da Toteşti au obţinut intr-un teanu şi mulţi alţii.
aspect. In general, la abataje, putul anului.
nu s-au ridicat probleme mari,
ţinere costisitoare. In urma anevoioase, totul fiind de na La I. F. Sebeş mentelor îuate în întrecerea Ridicarea regimului termic la cup timp scurt rezultate de seamă. Şi Ia brigăzile din Păclişa şi
propunerii sectorului, conduce tură organizatorică. Obiectivul socialistă. Munca este acum mai toarele cu propulsie, mărirea vite După ce au strîns recolta de pe Reia ale aceleiaşi gospodării s-a
rea minei a aprobat ca, pe mă central îl formează aici lucră în primul semestru al anului, zei de lucru a ferăstraielor de re inceput secerişul. Tot pînă a-
sura terminării feliei în exploa rile de pregătire şi întreţinerea bine organizată aşa incit este tezat la cald, scurtarea timpului cele 7 ha. cu orz, ei au trecut Ia seară, Ia aceste brigăzi, pe lin
tare, la abataje să se schimbe căilor de acces la abataje, factor colectivul de muncă de Ia I.F. bine folosit orice minut al zi de laminare a fiecărui blum cu recoltatul griului. Pînă aseară gă cele 5 ha. cu orz, au fost re
care influenţează în bună mă lei de lucru ; de asemenea este 10-15 secunde, sînt cîteva din îm coltate şi 30 ha. cu grîu. Folo
metoda de extracţie. sură ritmicitatea muncii in Sebeş a muncit bine. Aici pla bunătăţirile aduse procesului teh a şi fost recoltat mai bine de sind întreaga capacitate a com
Dacă pînă la începutul anu abataje. nul producţiei globale a fost rea corespunzătoare cerinţelor a- nologic care au asigurat depăşirea 48 ha. cu această plantă. binei şi mijloacele proprii de
provizionarea cu materie primă lună de lună a sarcinilor de plan. care dispune, pe întreaga gos
lui, în abatajele cameră ale sec „Sectorul nostru, care are de lizat în proporţie de 117 Ia sută, şi materiale a tuturor locurilor Acestea au dus totodată şi la îm Imediat după seceriş colecti podărie în numai 3-4 zile au
torului cărbunele se extrăgea executat în acest trimestru un iar cel al producţiei marfă a bunătăţirea calităţii producţiei. Pro viştii s-au ocupat de eliberarea fost recoltate mai bine de 83 ha.
cu preabataje direcţionale pe volum de lucrări de pregătire fost depăşit cu 11 la sută. Intre de m!uncă. La rîndhl lor mun centul de rebuturi a 1ost redus în terenului puţind in acest fel păioase din cele 320 însămân
mijlocul lentilei şi camere tran aproape egal cu cel al sectoru altele s-ah dat peste plan 1078 citorii, în frunte cu comuniştii, medie, de la începutul anului, cu începe şi efectuarea arături
sversale în înaintare, metodă lui de investiţii — ne spunea m.c. lemn de mină răşinos, peste 7 la sută. lor. Pină acum au fost arate în ţate.
care ducea la declanşări puter deunăzi tov. Niculae Popovici, 1090 m.c. lemn de construcţie se întrec în a muncii mai bine. jurul a 4 ha. din suprafaţa sta PETRE FĂRCAŞIUl
nice de presiune, acum prea- secretarul organizaţiei de partid foios, 995 m.c. cherestea ruşi Nicolae Boca, Vasile Petra, An Prin folosirea procedeului de la
batajele se sapă pe culcuş, iar — are lucrările răspîndite pe noasă etc. Productivitatea mun drei Socaci, Maria Bîscă I, Su- minare la toleranţe negative, me bilită a se însăminţa cu po corespondent
cu camerele se vine în retra o mare întindere, la 3 orizon- cii a crescut cu 6,84 la sută, iar sana Tutelea, Ioan Sommer şi todă care se aplică anul acesta rumb furajer.
gere. Bineînţeles că s-a modi- turi. Principala zonă a pregă- salariul mediu al muncitorilor Ioan Paştiu — iată doar cîţiva pentru prima dată la laminorul de
ficat corespunzător şi aerajul tirilor o formează blocul 5 unde dintre fruntaşii în producţie. 650 mm., luminătorii au economisit Printre cei care participă cu
locurilor de muncă. Prin aceas- executăm pregătirile pentru a crescut eh 5,12 la sută. Suc o cantitate de metal din care se
ta s-a îmbunătăţit munca în deschiderea unor noi abataje cese de seamă s-au obţinut şi Recent, colectivul fabricii a pot fabrica 260 combine de recoltat Recoltează din plin
abataje, lichidîndu-se neajunsu- frontale. Deşi condiţiile de mun- în ce priveşte realizarea pla încheiat bilanţul activităţii pe cereale.
rile provocate de presiune, au că nu sînt uşoare, Ia unele lu- nului de investiţii în regie. in această perioadă, strînge- acum să stringă recolta de pe
crescut vitezele de avansare şi primul semestru al anului în G o sp o d ari fruntaşi rea la timp şi fără pierderi a aproape jumătate din suprafaţa
deci şi productivitatea muncii, crări întîmpinînd greutăţi în Meritul este desigur al în curs. Un bilanţ bogat, pe mă recoltei de păioase constituie o cultivată cu grîu, ui’mînd ca în
au scăzut cheltuielile cu' între- ____ tregului colectiv, dar înainte de Cum intri în incinta depoului C.F.R preocupare de seamă şl pentru cîteva zile să se termine cu
toate ele aparţin brigăzilor sura strădaniilor: 131 tone de Petroşani te impresionează frumoasele colectiviştii din Călanul Mic. strlngerea cerealelor păioase de'
ţinerea. &. . .. ^ . 1 \ w conduse de Marin Boţea, Gheor- hîrtie peste plan, 160.000 lei eco alei aşternute cu zgură roşie, precum Datorită bunei organizări a pe întreaga suprafaţă.
In urma modificării metodei mineni noştri, membrii şi nomii suplimentare, o producti muncii şi folosirii din plin a
ghe Bîheanh, Gheorghe Sicol, mijloacelor de recoltare, colec N. RĂGUŞITU!
de extracţie, din aceleaşi aba- Vasile Orăşan, Ioan Ungurea- vitate a muncii Cu 6 la s'ută mai tiviştii de aici au reuşit ca pină
taje minerii sectorului II dau corespondent
nu, Ioan Şelaru, Pavel Kovaci, mare decît cea obţinută anul
Ioan Pahonth şi alţii.
f.f P P illţ
DANIL DRAŞOVEANU zm \
corespondent
acum o producţie aproape du- candidaţii de partid, îşi fac din Bilanţ bogat Utilaj de turnare şi arbuştii plantaţi de-a lungul liniei A rături de vară
plin datoria“, de bună calitate ferate. pe s u p ra fe ţe le elib erate
blă faţă decît scoteau în aceeaşi Colectivul de muncă al Fa
perioadă a anului trecut. Pro Ing. GH. DUMITRESCU bricii de hîrtie ,,1 Mai“ din Pe- La turnătoria de Ungotiere a Peste tot se văd amenajări noi, Paralel cu recoltatul orzului, Acum aici se dă o adevărată
ductivitatea muncii pe sector a treşti luptă neobosit pentru Uzinei „Victoria“ din Calau spaţii verzi, flori. îndrumaţi de or griului şi mazării, colectiviştii bătălie pentru strlngerea la timp,
crescut de la circa 1,825 tone (Continuare în pag. 3-a) realizarea şi depăşirea angaja- ganizaţia de partid, salariaţii depou
lui au efectuat sute de ore dc muncă
s-au luat în ultimul timp im patriotică pentru înfrumuseţarea locu din Vinerea au eliberat terenul şi fără pierderi a recoltei de
de paie, permiţind tractoarelor grîu care promite o producţie
portante măsuri în scophl îm rilor de muncă. Ca urmare, colecti să efectueze arături adinei de deosebit de bună.
vară. Pină în prezent, la această
COLONIA bunătăţirii utilajului de tu r vul depoului Petroşani a fost eviden unitate au fost arate 26 ha. Pe G. MIRCEA
nare. Astfel, acum se execută o ţiat pe ţară ca unitate ceferistă frun- 15 ha. a şi fost însămînţat po
batere uniformă Ia miezuri, ceea 'taşă în gospodărire. corespondent
ce evită apariţia ondhlaţiilor pe rumb pentru furaj.
Spre amfiteatrul roman din Sar- varăsa educatoare, acesta este Dar în spatele ruinelor, o pajişte S. BASARAB
misegetuza vine zvon de glasuri ar- avion?“. cu iarbă mănoasă cheamă ta îndc- suprafeţele lingotierelor ; s-au
letniciri mai pasionante }i... mai cu- corespondent
ginţii. „înainte îm preună/Hai co- — A1«. Simi. este o combină. Au verificat toate modelele, înlă-
pii cu voie bună...“. Căulîndu-i, pri- urmat zeci de jnlrebări si tot atUea nosculc.
virea de-abia ii descoperă păşind turîndu-se defectele constatate:
cîte dor, ţinîndu-se de minute. Sînt răspunsuri. Cite lucruri noi nw au — 6 la 1, tanti sora — jubiliază
60 de copii între 4 şi 7 ani, fii ax a!ial chiar din }nima zi FgneL micul Tunase Zisis. Cine ştie, poate de asemenea, se desulfurează
sidcrurgiştilor din Hunedoara, care ieta}lll sudnndm Anghd Sfetcu, V(l_ peste ani şi ani de zile el şi prie
pentru 21 de zile populează aceste sdka> jlk a ekclrkianuhd Kultdov. tenii lui Glieorgintă Gaia, T etică fonta lichidă în bune condiţih- INOVA TORII
locuri pitoreşti. Păunescu şi Romică Popel, pasionaţi ni. Pe de altă parte, echipele
şi precoce fotbalişti, vor striga en conduse de tovarăşii Augustin
Cîte surprize nu le oferă şederea tuziasmaţi : „Am intrat în divizia
aici. in colonia de copii preşcolari ski, Remus, fitil macaragiului Re Lăcătuş, Petre Iovan, Iuliu Kiş-
de la poalele munţilor! S-au întîl- A“.
nit cu istoria, o ştiinţă pe care o m is Popel, sau Dorel Celmegan ner, Petre Cocoş, Vasile Sima, tip raversăm marea ha- experienţă la mai multe Poate nu întîmplător, da un şi mai susţinut
vor studia peste cîliva ani şi cu pre „Trupul, mintea se-ntăreşte / Ci- Aurel Dascălu şi Victor Drăgă- “ liî a secţiei turnă uzine din (ară. Printre meştere Krislaly! sprijin avîntului creator
şi ceilalţi copii. Acum ştiu să se ne-i mic azi, miine create“ — ră- iescu, au însufleţit întrecerea torie. La stingă şi la ei se afla şi maistrul al maselor, mişcării de
zentul, de a cărui binefaceri se bucii- ]oace de_a trnclori!líi! de. a comhi_ sună din nou voios glas de copii. pentru reducerea rebutului. dreapta stau înşirate for Ludovic Krislaly. La 0 udovic Krislaly e inovaţii, care nu se răs-
Sala de mese şi pătucurile ii aş- mele pentru turnare. In Uzinele „1 Mai“ din ^ unul din cei 44 frîngc decît pozitiv asu
>ă din plin. Descoperirea prezenta- .... ................... teaptă. Părinţi, munciţi cu spor şi f Drept urmare, în prima ju tr-un loc o grămadă de Ploieşti, „23 August" de inovatori de la pra realizărilor întregii
meni, cte-a zootenmcienn şi au tn- liniştiţi. Copiii voştri cresc mari şi ( mătate a acestei luni, pe lingă miezuri dc diferite for din Bucureşti şi altele, U.R.U.M. Petroşani. Ino uzine. Faptul că din cele
lui de pe ogoarele G.A.C. a început voinici. < depăşirea planului de producţie me. netede ca oglinda, a văzut că turnarea se vaţia lui a fost una din 52 inovaţii înregistrate
ratat şi un joc nou pentru ci : ^ cu 10,7 la sută, s-a redus rebu amintind luciul grafitu poate face şi în cochilă. cele 52 înregistrate in în acest an nu s-au pus
cu întrebarea lui Simi Barabaş: „To- C. D U M ITRU , tul la 2,50 Ia sută faţă le 3,25 lui. In cîteva locuri se cu un randament mai acest an, şi una din cele in aplicare decît 24, iar
„de-a arheologii“. Au cercetai cu la sută cit este cifra admisă. toarnă o(el şi fontă to mare. întors acasă el şi-a 24 puse în aplicare. Eco din planul tematic n-au
„competentă“ construcţia amfitealru- pită. Brusc, lumina în ales un colectiv dc mun nomiile antecalculate, pro fost rezolvate decît trei
V. TATARTTŞ venite de pe urma apli
}i au făcut chkr macltcla ţn
corespondent
nisip (cu anumite îmbunătăţiri ar
hitecturale — bine-înţeles).
k.,/Wv hală sporeşte. Maistrul citori cărora le-a expli cării i n o v a t ii l o r la inovaţii, trebuie să dea
Ludovic Krislaly se o- cat cele văzute în alte U.R.U.M. Petroşani au mai mult de gîndit co
preşlc în dreptul unei părţi. Pe nesimţite a ve fost socotite la 50.2S6 mitetului de sindicat pe
forme şi parcă ascultă. nit propunerea — făcută Iei, iar cele post calcu uzină. De asemenea, tre
.Ascultă clocotul surd al dc el — ca aşa ceva să late s-au ridicai la buie remediată şi situaţia
metalului în încleştarea se facă şi la uzina lor. 114.478 lei. Uzina din cind unele inovaţii puse
aprigă cu sine însuşi. Au urmat zile da studiu, Petroşani se mîndreşte cu în aplicare au dat re
Apoi maistrul zîmbeşte. calcule, consultări. Ideea inovatori c a : Inginer zultate bune ca apoi, din
Metalul s-a învins pe turnării in cochilă a eli Dumtiru Crăciun, Bender lipsă de materiale, sau
eh s-a transformat din celor de motoare elec Francisc, Pasca Pruncise, piese, să fie temporar
masă amorfă în piesă trice — aşa se cheamă Ludovic Krislaly, Ştefan părăsite. ’ Noul colectiv
turnată, a căpătat însu inovaţia. — se concreti Voinici şi alţii. La pu care se ocupă de inova
şiri. Poate că aşa, as- za. Economii anlecalcu- nerea în practică a aces ţii trebuie să găsească pc
cultînd metalul timp în ta le: 17.278 lei. Toate tor inovaţii şi-au dat viilor mijloacele cele mai
delungat, cit răbdare, i-a piesele obţinute prin acest concursul şi tovarăşii bune de sprijinire a miş
nou mod de turnare au losif Kiss şi ing. Olga cării de inovaţii, de în
venit maistrului Krislaly fost de bună calitate. Cosoroaba. curajare a lot ce este
ideea că turnarea se Doar un singur neajuns. dr nou şi contribuie la o
Ş*i v >: SţŞSŞSţ g poate face şi în alt chip, Maistrul e sincer nedu 4 r fi bine dacă co producţie mai mare şt
mai uşor şi mai bine. merit de ce acestei ino mitetul dc sindicat, de calitate mai bună.
vaţii i se spune inovaţia conducerea tchnico-orga- Sprijin mai m u lt! Posi
II n grup de ingineri, Iui Krislaly şi nu altfel, nizaloricu a uzinei, pre bilităţi sini destule la
tehnicieni şi mun- cum şi colectivul special U.R.U.M. Petroşani.
Sint bine cunoscute succ esele pe care minerii ăe la E.M. Teliuc le obţin In lupta pentru a da patriei minereu mai mult ? citori au plecat anul cind la ea au lucrat mai format care se ocupă de
şi de bună. calitate.
• trecut intr-un schimb de mulţi muncitori° problema inovaţiilor ar GH. SUOIU
IN FOTO: Un aspect de la intrarea la E. M. Teliuo.
