Page 66 - 1962-07
P. 66
m- ? DRUMUL SOVmUSMVLVl Nr. 2355
SSa5E^i5BSB2anSIIZCT«CS3
rztt^tcz?5&«rtfi!SEfia?^^2iieiL^3Jo^
L a fa b ric a din S în tim b ru Pe aceeaşi foaie-WWWV S A A /W W N
Planul poate fi realizat ritmici de parcurs
Aproape în flecare zl, de la s-au luat cele mal corespunză Dănilă Sicoe trînli cu necaz buri, unuia dintre ei îi venea \
fabrica din Sîntimbru, vagoa toare măsuri pentru desfăşura
ne încărcate cu cărămidă şi ţi rea în bune condiţiuni a pro portiera „Tatrci". Dar imediat ii rindul să facă si întreţinerea, să >
glă pornesc către şantierele de cesului de producţie. Aşa de
construcţii de locuinţe din Cu- pildă, la excavatorul din halda păru rău, gindi: „Nici n-am înce o greseze, să o regleze din cînd ş
gir sau Călan, din Deva sau de argilă, deşi se ştia că sînt
¦Valea Jiului. Aici, pe şantiere, necesare unele reparaţii, nu put încă să lucrăm două schim in cînd. Asta însemna că pierde >
produsele fabricii din Sîntimbru s-au luat din timp măsurile cu
sînt mult apreciate. Ele sînt de venite. Deşi piesele de schimb buri pe ea şi uite cu deja nu mai un număr de curse in favoarea ce- \
bună calitate. Majoritatea pro (îndeosebi cupele) au fost co
ducţiei este de calitatea I-a. mandate la I.A.U.P.S. Bucureşti, am grijă de maşină“. Cu aceste luilalt. Deci cîşliga mai puţin. ?
Aceasta este urmarea faptului nu s-a insistat în suficientă mă
că îmbunătăţirea continuă a sură ca ele să fie trimise cît gînduri intră în biroul şefului sec Probabil că şi Sicoe gîndea ace- y
calităţii cărămizilor şi ţiglelor mai urgent. Din această cauză
stă mereu in atenţia colectivu excavatorul lucrează cu mari ţiei auto al E.M. Tcliuc. Aici era laşi lucru. Amîndoi tăceau insă. L
lui de muncă de aici. Atit mun Întreruperi, iar aprovizionarea
citorii din schimbul condus de cu argilă se face defectuos. şi Vlad loachim, celălalt şofer cu — N u vă cerem să ne daţi
comunistul Pavel Breaz, cît şi
cel ai tov. Geza Fabian, se stră De curînd aici s-a montat o care trebuia să lucreze în tură. Pro răspunsul acuma — continuă tov.
duiesc ca fiecare cărămidă şi nouă presă cu vacum pentru că
ţiglă în parte să urmeze un rămida eficientă. La recepţia ei babil că sc certase cu şeful, că Dionisie Toma. Gînditi-vă insă că
proces tehnologic cît mai corect, insă, nu a existat suficientă
să realizeze astfel numai pro grijă şi răspundere. De aceea, era aprins la fală şi-i luceau ochii. trebuie să asigurăm condiţii de
duse de calitatea I-a. la scurt timp după punerea în
funcţiune, presa respectivă s-a „Te pomeneşti că şi cl vrea să muncă minerilor din sectorul l. De
Pentru succesele obţinute în ce defectat.
priveşte calitatea produselor, fie singur pe maşină — gindi Si- ce să stea minereul stocat acolo ? <
întreg colectivul fabricii din Deficienţe au existat şi în ce
Sîntimbru merită laude. priveşte îndeplinirea planului în coc. Ar avea dreptul, în fond, că Furnaliştii din Hunedoara şi Călan '
aceeaşi proporţie pe sortimente.
Dar ritmul de construcţii de Deşi eărmida eficientă este doar e şofer bun şi“... dar nu apu au nevoie de acest minereu. Tre- i
locuinţe, volumul sporit al aces mult solicitată de către con
tora face ca şantierele să solici structori, planul la aceasta nu că să-şi termine gindul că to bule să asigurăm transportul pe '
te din partea fabricii cantităţi s-a realizat. Ca urmare, fabrica
din ce în ce mai sporite de că a rămas datoare şantierelor varăşul Dionisie Toma, care este schimburi. Şi apoi, maşinile tre- <
rămidă şi ţiglă. Aşa stînd lucru T.R.C.H. pe primul semestru cu
rile, se pune întrebarea : a reu o cantitate de 1.079.000 bucăţi locţiitorul secretarului organizaţiei baie să fie folosite la capacitatea ,
şit colectivul fabricii din Sîn- cărămidă. In acelaşi timp s-a
itimbru să se ridice la nivelul dat bătălia pentru ţiglă şi că de bază de partid îl întrebă: lor. 1
Sarcinilor şi în ce priveşte rea rămidă normală, mai puţin so
lizarea cantitativă a planului de licitată de şantiere, unde s-au — Zi, tovarăşe Sicoe, nu vrei — Dacă asa stau lucrurile sînt '
producţie ? Faptele arată că nu obţinut depăşiri mari în detri
mai in parte a fost îndeplinit mentul cărămizii eficiente. Rău să lucrezi cu tovarăşul Vlad pe de acord, spuse Vlad.
planul de producţie. Ca urma este că şi acum procesul de
re, pe şantiere s-a simţit în producţie se desfăşoară în mod schimburi ? — Şi eu, adăugă Sicoe.
anumite perioade lipsa de cără neritmic, în salturi. Astfel, In
midă, ceea ce a influenţat rit prima jumătate a lunii iulie Printre noile unităţi co — Nici cu el, nici cu altul! îşi dădură mina prieteneşte şi
mul de muncă. realizările la cărămida eficien merciale deschise de cu
tă la presă sînt de la 1.000 bu rînd la parterul blocurilor — Şi nici cu nu vreau ca ma ieşiră împreună din birou. Acum
!Mari rămlneri în urmă, faţă căţi la 6.000 bucăţi pe schimb. din oraşul Brad se numă
ele prevederile planului de pro Acest lucru demonstrează că nu ră şi magazinul alimentar şina pecaic o am eu în primire parcă le păţea rău că nu au ac
ducţie s-au înregistrat mai ales sînt folosite din plin posibili cu autoservire.
în lunile aprilie şi mai, cînd tăţile existente. De altfel, osci i recerea In revistă a echipelor să fie kerghclită de altul — sări ceptat din prima clipă. începură
nu s-au luat toate măsurile laţii asemănătoare în realizările IN FOTOGRAFIE : as
pentru desfăşurarea în bune zilnice de plan sînt şi la cele pect din interiorul acestui cu gura la riadul său Vlad. Eu să discute amănuntele tehnice,
condiţii a procesului de fabri lalte sortimente. magazin.
caţie. E drept că la sortimen am grijă de ea ca de ochii din cum să-şi organizeze munca aşa
tele cărămidă normală şl ţiglă Nu destulă grijă s-a manifes Construcţii şcolare noi
artistice de amatori fruntaşe cap. Mă doare sufletul cînd văd ca toate să meargă bine.
S-a recuperat rămînerea în ur tat pentru livrarea ritmică a Copiii satului Nucşoara, unul
din satele de munte ale raio pe cile unul gonind prosteşte. -k
mă, mai mult chiar, planul de producţiei terminate. Sînt zile nului Haţeg, vor începe cursu
rile apropiatului an de învăţă La Casa raională de cultură lui cultural din Apoldul de Sus, — In general ai dreptate, tova ...La consfătuirea de producţie
producţie pe primul semestru a în şir cînd de la fabrică — deşi mânt intr-o şcoală nouă. Ca ei, fabrica „1 Mai" Petreşti şi Casa
în ultimul timp, au primit în din Alba lulia a avut loc prima raională de cultură din Sebeş răşe Vlad, spuse Dionisie 'Toma. ce a avut loc curînd după aceas
fost depăşit cu 6 la sută la că există stoc — nu pleacă spre folosinţă localuri noi de şcoală confruntare a formaţiilor artis şi-au demonstrat încă o dată ma
şi elevii din alte comune şi sa — Ei, vezi — îi dădu Vlad re tă întîmplare, şoferii Vlad loachim
rămida normală şl 28 la sută la şantiere nici o cărămidă. te ale regiunii Hunedoara prin tice de amatori clasate pentru
tre care Buruiene, Certeju de plica şefului. şi Sicoe Dănilă au făcut cunos
ţiglă. In acelaşi timp însă s-a Posibilităţi în cadrul fabricii Jos, ş'ugag, Zlatna.
faza regională a Festivalului turitatea în pregătire. Deosebit — Numai că de dala asta nu cut tovarăşilor de muncă un lu
Vină la începerea anului
şcolar 19S2-19S3 vor fi termina „Pe plaiurile Hunedoarei“. — îşi continuă vorba, locţiitorul cru nou: ei au ajuns la concluzia
te şi date în folosinţă multe
şcoii şi săli de clasă din cele e succesul obţinut de fanfara secretarului organizaţiei de partid. că pentru a fi amîndoi la fel de
ce sînt în prezent în construc
ţie în aproape 50 de localităţi Peste 700 de artişti amatori de copii a fabricii „1 Mai“ Pe Pe tovarăşul Sicoe îl cunoşti, nu-i interesaţi in întreţinerea maşinii şi
din regiune. Se asigură astfel din raioanele Sebeş şi Alba, cu
spaţiul şi condiţiile necesare prinşi în şase coruri, şase echi treşti. aşa ? în folosirea ei la maximum, este
pentru ca în anul viitor să func pe de dansuri, cinci brigăzi ar Problemele ridicate de brigă
ţioneze în această parte a ţării tistice de agitaţie, trei fanfare, — Mda. bine să nu lucreze pe foi de
'şcoli de 8 ani în toate comu zile artistice de agitaţie au fost
nele precum şi în unele sate trei formaţii in strîns legate de — Ce părere ai, cum îşi în parcurs diferite. In felul acesta vor
de munte mai îndepărtate.
grijeşte maşina ? realiza salarii egale. Nici-unul nu
Moufăfî edi
Pentru o clipă cei doi îşi în va neglija însă întreţinerea ma
strumentale, do viaţa satelor şi crucişară privirile. Se cunoşteau şinii.
uă formaţii de festivalul „Pe plaiurile a întreprinderi bine. In sinea lui fiecare îl res De atunci a trecut măi bine de
fluieraşi şi Hunedoarei“ lor respective. pecta pe celălalt pentru pricepe o lună. In fiecare zi, maşina lor
peste zece soliş Acestea vorbesc
rea in meserie şi pentru felul depăşeşte planul de transport cu
ti vocali, instru cu multă căldu cum îşi îngrijea maşina. Din jiunc- 50 pînă la 55 la iută şi func
mentişti şi dansatori, s-au pe ră despre succesele muncii în tul acesta de vedere nici unul, ţionează ireproşabil. Metoda lor, de
rindat pe scenă, străduindu-se gospodărie (Cilnic) sau despre nici celălalt nu avea nimic îm a lucra, pe aceeaşi foaie de par
să se prezinte la un nivel artis realizările din fabrici („Simion potrivă. Dar mai era ceva la m ij curs este apreciată şi. de către
loc. Pînă acum fiecare lucrase sin ceilalţi şoferi şi credem că nu va
tic cît mai ridicat. Bărnuţiu“ Sebeş), fără a îi tre gur pe maşină. O avea aşa cum trece mult pînă cînd ea va fi
Spectacolele prezentate au de cute cu vederea nici lipsurile. şi-o întreţinea. Dacă treceau să larg răspindită.
monstrat că Festivalul regional O formaţie cu tradiţie, care lucreze cu ea pe două schim D. CRICOVEANU
„Pe plaiurile Hunedoarei“ în nu s-a dezis nici în acest con W W W W V W W V A W W W W W V W W W W \A A A A /W W W W
linii mari şi-a atins scopul în curs, este corul Casei raionale
cele două raioane, mai ales în de cultură din Alba lulia. Bine t a f l PGOGUAMULDE
ceea ce priveşte participarea că închegat, cu un repertoriu bine
minelor culturale. Nivelul ca ales, corul din Alba lulia se im
înregistrat o serioasă rămînere pentru Îndeplinirea în mod rit r-r-r- litativ al spectacolelor a fost pune printre cele mai bune co
în urmă la cărămida eficientă mic a planului sînt. Pentru acea
(cu goluri). Din totalul de că sta este necesar să fie mobiliza [ Probleme de e s te ta mai ridicat, multe din for lective artistice de amatori din 22 IULIE 1962 PROGRAMUL I I : 7,00 Muzică popu
rămidă eficientă planificată pe te toate forţele. Cu sprijinul co oraşelor maţiile nou înfiinţate reuşind regiune. Seriozitatea şi dragos PROGRAMUL 1 : 6,00 Goncert de di lară romînească şi a minorităţilor na
semestrul I s-a realizat doar 49 lectivului de muncitori se pot să ajungă ia nivelul celor „cu tea de muncă a acestui colectiv mineaţă ; 7,40 Sintece populare romî ţionale; 8,00 Muzică uşoară; 8,30 Clu
la sută. aduce multe îmbunătăţiri pro bul voioşiei; 8,50 Anunţuri, muzică;
cesului de producţie. In mai RADU LAURIAN tradiţie“, prezentindu-se bine la poate constitui un exemplu pen neşti; 8,00 Şcoala şi viaţa; 8,20 Mu 9.00 Muzică populară romînească; 9,30
Nerealizarea în mod ritmic a multe ocazii colectivul de aici a Muzică de estradă; 10,30 Revista pre
sarcinilor de plan se datoreşte dovedit acest lucru. 254 pagini 35 lei faza regională. tru mişcarea artistică de ama zică de estradă; 9,30 Teatru la micro sei străine; 10,33 Muzică uşoară de
în primul rînd faptului că nu Astfel, corurile din Obreja, tori. fon pentru copii: „O pînză în depăr Nicolae Kirculescu; 10,58 „Săptămîna
Lucrarea constituie opri tare“; 10,30 (Sîntă corul de copii al muzicii Polone“ muzică simfonică;
Daia Romînă şi Reci s-au ridicat Cu toate aceste realizări, tre radioteleviziunii; 11,00 Din muzica po 12.00 Activitatea cultural-artisticâ;
3 1mă şi originală încercare buie arătat însă că şi de data poarelor; 11,30 Vorbeşte Moscova; 12,00 12,15 Din comoara folclorului nostru;
de a aborda probleme teo- } mult peste aşteptări, oferind 13.00 Progfam muzical pentru oame
aceasta, casele raionale de cul- Interpreţi de muzică uşoară; 13,10 De nii muncii aflaţi în staţiuni de odihnă;
retice, în domeniul con programe izbutite. 14,10 Gintă Maria Kristalinskaia; 14,30
strucţiei oraşelor, axate pe tură sînt încă prezente cu puţi- j t°a*e pentru to ţi; 14,00 Recomandări Cine ştie cîştigă; 16,00 Oameni şi fap
Ie sprijinul colectiviştilor latura estetică a acestei Bine s-au prezentat şi echipe- te; 16,08 Sintece din folclorul nou şi
activităţi. le de dansuri din Apoldul de ne genuri de formaţii artistice din program; 14,05 Pentru fiecare cîte jocuri populare romîneşti; 16,30 Con-'
Dinspre apus, vîntul îngrămă în vacanţă. După un sfert de Jos şi Singătin, cele prezentate în concurs. (Alba lulia a pre o melodie; 15,30 La şezăioare; 16,14 cert distractiv; 17,25 Emisiune litera
dea norii plumburii îngreunaţi oră, 19 elevi şi studenţi ute- Lucrarea se compune din de clubul C.F.R. Teiuş şi cămi zentat doar corul şi orchestra, Prelucrări corale; 16,25 Pagini alese ră; 17,25 Răsfoind albumul cu muzi
de ploaie şi peste ogoarele co mişti, mobilizaţi de comitetul două părţi : „Noţiuni teo iar Sebeşul doar fanfara!). din muzica uşoară; 16,45 Program
lectiviştilor din Dobra. Colec comunal U.T.M., erau la datorie. retice generale“ şi „Anali nul cultural din Stremţ. pentru fruntaşii recoltelor bogate; 18,00 că uşoară; 18,05 Muzică populară din
tiviştii erau la munca cimpu- In timp de o oră ei au strîns Este timpul ca şi pe lingă ca Melodii nemuritoare; 18,30 „Joacă fete
lui, răspîndiţi pe hotare. Ca să şi aşezat în căpiţe finul de pe za estetică a oraşelor“ şi } Cine va putea uita curînd pe sele raionale de cultură să exis şi flăcăi" — program de jocuri popu ţări socialiste; 19,00 „Inimi şi ogoare
vină pe terenul unde finul co 4,50 ha. venind astfel in ajuto cuprinde un bogat material te închegate brigăzi artistice de lare romîneşti; 19,00 Goncert distrac
sit şi uscat trebuia adunat pen rul colectiviştilor. documentar ilustrativ, gru dansatorul Popa Dumitru, de la agitaţie, formaţii de dansuri, tiv interpretat de fanfară; 19,35 „Me înfrăţite" — ra.d:'omontaj; — 19.30 Pro
tru a iiu-l bătători ploaia, du pat pe categorii şi proble clubul C.F.R. Teiuş, care la cei formaţii de solişti, de teatru etc. lodii... melodii" — emisiune de muzi
ra mult timp. Trebuia să se S-au evidenţiat în mod deo me prezentate atît anali 60 de ani ai săi a entuziasmat aşa cum de altfel obligă însăşi ca uşoară romînească; 20,00 Teatru la gram de romanţe; 20,05 Sîntă Tino
regulamentul de funcţionare. microfon „Răzbunarea"; 21,45 Interpreţi
acţioneze cit mai repede, pînă sebit tinerii Vasile Giurumes- tic, cît şi sintetic. publicul spectator ! Rossi; 20,25 Muzică de dans; 22,00
nu începea ploaia. cu, Anişoara Muntean, Otilia Lucrarea se adresează Lucruri frumoase se pot spu Muzică de dans; 23,10—24,00 Muzică
ne şi despre corurile de la
De acest lucru şi-au dat bine Iuga, Alexandru Leşnicon şi al atît specialiştilor-arhitecţi, CJ.M.C. Zlatna şi fabrica „Simion de dans.
Bărnuţiu“ din Sebeş, formaţii re
seama şi elevii şi studenţii ute- ţii. ingineri, — cît şi tuturor lativ tinere. AGOPIAN PETRE, de muzică populară romînească; 22,30
VICTOR CRIŞOVAN
mtşti, fii de colectivişti, aflaţi celor interesaţi în cunoaş Cele trei fanfare ale căminu GÂLICEANU ŞTEFAN, Muzică de dans.
instructor raional U.T.M.
terea problemelor de Ur metodişti ai Gasei regionale a
banism.
1 creaţiei populare — Deva
Sf3r®&tCiC00e*
iiin T ig m E
Pe cale de a deveni milionara 22 IULIE 1962
!'Anul 1961 era pe sfrîşite. întipărit adine în mintea fie midă, piatră, var, nisip, ma greutate vie, 350 kg. carne de colectiviştilor din satele Ciu DEVA : C’nd vine dragos Poveste sentimentala — cincmatogra-
Contabilul gospodăriei agrico tea — cinematograful „Patria"; Un om )td „V. R o a itd '; Insula — cinema-
le colective „Unirea“ din sa cărui colectivist cu ocazia terial lemnos etc. Cînd toate pasăre, 736 kg. lină şi altele. gud, Limba şi Seuşa (uniţi de trece prin zid — cinematograful „F. tografid „Flacăra“ ; Agrafa albă —
tul Ciugud, raionul Alba, lucra adunării generale de dare de materialele au fost procurate, Numai din sectorul zootehnic, curînd într-o singură gospodă Sîrbu" ; Un om trece prin zid — cinematograful „Grădina de vară" :
seamă pe 1961, cînd a fost colectiviştii au început să con spre care şi-au îndreptat aten rie) o dovedesc faptele. Anul cinematograful „Grădina de vară“ ; SIMERIA : Ultimul meu tango — ei.
de zor pentru încheierea bilan prezentat şi. bilanţul cu situa struiască. Acum privesc cu ţia, colectiviştii au înregistrat 1962 i-a găsit pe Nicolae An HUNEDOARA : Anii fecioriei — ci nematograţul „l. Pinlilie"; HA'fEG:
ţului. Cînd socotelile au fost ţia financiară a gospodăriei. satisfacţie la grajdul cu capa nematograful „Victoria" ; Moment pe Cinci zile şi cinci nopţi — cinemato
riculos — cinematograful „Stadion graful „Popular"; BRAD: Bătălie în
puse la punct, incercuise cu Din momentul acela au înce citate de 100 capete vite mari, pînă acum un venit de aproa gliei, Petru Bran, Nicolae Corvinul" ; SEBEŞ: Pace noului ve marş (seria I şi II) — cinematogra
creionul roşu două cifre. Apoi put frămîntărils pentru, gă la magazia în care vor putea pe 170.000 lei, iar pînă la sfîr- Bucur şi pe mulţi alţii lo nit — cinematograful „Progresul“ ; ful „Steaua roşie"; LONEA: Virilul s-a
răsuflă uşurat că a terminat sirea celor mai potrivite căi fi depozitate 50 vagoane ce Harclée — cinematograful „Ai. Sa- oprit în zori — cinematograful „Mi
o treabă care l-a dat destulă care să ducă la dezvoltarea reale şi la alte construcţii şitul anului se prevede să se cuind împreună cu familiile doveanu" ; PETROŞANI : Urme tă nerul“ ; TE IU Ş: Vîrsta dificilă — ci
ajungă la un venit de aproape lor In case noi, pe care le-au cute — cinematograful „Al. Sabia“ ; nematograful „V. Roailă“ ; ZLA TN A :
bătaie de cap. Tocmai în acele gospodăriei, la continua ei în gospodăreşti. Curînd vor fi în o jumătate de milion lei. Pen construit cu veniturile obţinu învierea (seria I şi II) — cinemato Casa surprizelor — cinematograful
clipe uşa de la birou se des tărire economică. cepute lucrările de construcţie graful „7 Noiembrie" ; ALBA IUL!A: ,.Muncitorul“ ; ILIA : Umbre albe —
învierea (seria l şi II) — cinema cinematograful „Gh. Doja“ : APOL
chise larg făcîndu-şi apariţia Mulţi colectivişti, printre ca a unui saivan pentru 800 de tru sporirea veniturilor, folo te de la colectivă. In peste 200 tograful „Victoria"; Milionul — ci DUL DE S U S : Cavalerii teutoni —
preşedintele colectivei. re Rusalin Bucur, Nicolae Be- oi, a unei maternităţi pentru sind cu chibzuinţă creditele de case ale colectiviştilor se nematograful „23 August“; ORAŞ'l IE : cinematograful „23 August".
la, loan Arsin, Maria Avram 75 scroafe şi a două pătule pen acordate de stat şi fondurile găsesc acum aragaze, 250 de
— Situaţia financiară a gos şi Gheorghe 3uda. erau de pă tru 36 vagoane de porumb. proprii, colectiviştii au mărit membri ai gospodăriei au apa jX > 00000000000© 0< X > 00< X X X > 0000< X X > 00000000000000© 00000
podăriei este gata făcută, iar rere să se ridice noi construc anul acesta numărul vacilor de rate de radio, peste 50 dintre
bilanţul pe 1961 a fost înche ţii gospodăreşti, grajduri, ma Dacă te interesezi, de rezul lapte de la 34 la 74, al viţe- ei şi-au cumpărat mobilă no IH CADRUL CENTRULUI ŞCOLAR VETERINAR ARAD
ternităţi pentru scroafe, saiva tatul muncii lor, colectiviştii lelor şi junincilor la 140, al uă, în multe case se găsesc
iat. Rămîne doar să-l prezen ne, . silozuri etc., creinău-se oilor la 672. al porcinelor la maşini de cusut etc. In anul şcolar 1962/1963, vor funcţiona următoarele şcoli cu
tăm adunării generale a colec astfel o bază puternică pen de aici nu uită să-ţi spună: 138 capete etc. durata de 4 a n i:
tiviştilor — i se adresă conta tru dezvoltarea sectorului zoo „anul trecut a constituit pentru — In colectivă hărnicia es
In primăvara anului trecut, te răsplătită aşa cum se cu
bilul. tehnic Alţi. colectivişti, nu pro noi primul an de muncă în
Preşedintele gospodăriei, Pu- comun dar şi primul an de
iu Toma, îl iscodi cu privirea pus să fie sporit volumul de succese în domeniul construc la propunerea organizaţiei de vine. prinde să spună cu le
sa pătrunzătoare parcă voind
să-l întrebe: ; © Şcoala iehnică veterinară
— Şi... care este rezultatul? produse vegetale şi animalie ţiilor“. i partid, a luat fiinţă în cadrul gitimă mulţumire, atunci cînd >
'Arătînd cu virful creionului re ce vor fi contractate cu sta O sursă im portantă gospodăriei o nouă ramură de stai de vorbă cu el, colecti © Şcoala tehnică de contabili
spre cele două cifre încadrate tul. Unii şi-au manifestat do de venituri producţie — legumicultura, ca vistul Simion Anghel. Anul
rinţa de a se lua măsuri pen re acum ocupă 20 hectare te trecut pentru zilele-muncă fă agricoli
in roşu, contabilul continuă: tru sporirea efectivului anima Pentru întărirea economică a cute cu familia mea am primit
„Suma aceasta de 1.198.854 lei ren.
reprezintă averea obştească, iar
cealaltă sumă de 407.394 lei lelor de producţie. Toate pro gospodăriei, o sursă importan Ea va aduce colectiviştilor 1.840 kg. grîu, 4.140 kg. po
este fondul de bază, după pri punerile făcute de ei au fost tă de venituri reprezintă con Condiţiile de admitere F
mul an de muncă în comun“. însuşite de consiliul de condu tractările cu statul. Faţă de in 1962 venituri de aproape
cere al gospodăriei, contribuind anul trecut, colectiviştii din 350.000 lei. Primele ciştiguri rumb, 920 kg. cartofi, multe al — 7 clase elementare
Cîntărind cele două cifre, la întocmirea cît mai judici Ciugud au mărit considerabil de la grădină au şi început să te produse şl peste 1.000 lei.
preşedintele nu se putu stă- oasă a planului de producţie cantităţile de produse agro- apară. Din livrarea unor can Cu hambarele pline de buca § înscrierile se vor face între 15-30 atigust 1962. "" 1
pîni să nu spună: tităţi de legume timpurii că te pe care le-au primit de la
gospodărie te intîmpină majo g Examenele de admitere se ver ţine între 1-10 septembrie a.c.
— După cît se vede, gospo
dăria noastră este pe cale să pe anul 1962. alimentare contractate. Aceas tre unităţile de stat, gospo ritatea colectiviştilor din Ciu o Obiectele din care se dă examen de admitere s în t:
devină în scurt timp milio încă de la începutul anului, ta este oglindită prin cîteva dăria a încasat pînă acum cir gud care, îndrumaţi de orga O — matematică — scris si oral
nară... sub îndrumarea permanentă a cifre. La grhi 69.000 kg., po ca 20.000 lei. nizaţia de partid, luptă ca tî- X — romînă — scris si oral
Primul an —- primele organizaţiei de partid, colecti rumb 43.009 kg., fasole boabe Viafa cQîecîivfşfi'or năra lor gospodărie să devină 0 Pe durata şcolarizării elevii vor beneficia de cazare şi masă
succese în construcţii viştii din Ciugud au trecut la 10.000 kg., cartofi 78.700 leg., fot mai îmbelşugată milionară, iar traiul tot mai
fapte îndrăzneţe. Mai intii au la.pte de vacă 100,000 'litri, lap îmbelşugat. j gratuit.
5 Elevii merituoşi vor primi o btorsă de stat. ^
...Vom deveni gospodărie mi început să transporte la locul te de oaie 13.300 litri, 17.000 Că belşugul şl bunăstarea se o Informaţii suplimentare se pot primi de la secretariatul l
lionară ! Aceste cuvinte s-au amplasării construcţiilor cără- kg. carne de porc şi vită în revarsă ca dărnicie în casele
V. PÎŢAN , şcolii zilnic între orele 7-15, telef o,n 1506, str. I. C. Frinru nr. 15. L
**%**L>*«Qk. 'ii Q. •’ia ‘i- -4L. ^ ^ -V&,‘ît» '±. ti. ooooooocoooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo
