Page 67 - 1962-07

Nr. 2355
Ir rîndurile membrilor ;i candidaţilor
- cei n i buni colectivişti
Sarcinile mari ce stau în pre­
zent în îaţa agriculturii noastre
socialiste, ca urmare a încheierii
procesului de colectivizare, im­
pun — aşa cum se arată în do­
cumentele plenarei C.C. al P.M.K.
din 23-25 aprilie a.c., — anali­ Astfel, dacă la începutul anului Ican Fulea, Matei Nicolae, Ioan
zarea cu spirit de răspundere a organizaţia de bază din G.A.C. Sterca, Dumitru Nicoară, Uie
efectivului organizaţiilor de ba­ Reciu număra 5 membri şi 4 Rahoveanu, iar ca membri de
ză din fiecare gospodărie colec­ candidaţi, acum ea numără 7 partid Ana Crăciun, Paraschiva
tivă, din fiecare sat în parte şi membri şi 18 candidaţi. Organi­ Deheleanu şi Nicolae Dobrotă.
să se stabilească măsuri pentru zaţia de bază din G.A.C. Cărpi- Organizaţia de partid din G.A.C.
ca peste tot să existe intr-un niş a mai primit 4 membri şi 15 Reciu a primit în partid nume­
timp scurt organizaţii de partid candidaţi numărînd în prezent roşi colectivişti şi colectiviste,
puternice din punct de vedere 20 de membri şi 27 de candidaţi. printre care se n u m ără: Roth
numeric şi calitativ, în stare să Şi organizaţia de bază din G.A.C. Rozina, Stoltz Sofia, Stoltz Ecate-
mobilizeze masele de ţărani la Girbova s-a întărit mult. Ea a rina, Roth Mihai, Gligor Delu-
înfăptuirea hotărîrilor partidu­ primit 2 membri şi 8 candidaţi, reanu, Roth P. Mihai, Ioan Gan­
lui şi guvernului.
Comitetul comunal de partid
din Gîrbova, ţinînd seamă de
aceste sarcini şi pe baza indi­
caţiilor comitetului raional de
partid, a făcut o analiză a efec­
tivului organizaţiilor de bază
din fiecare gospodărie, a studiat
posibilităţile existente şi a indi­
cat măsurile ce trebuie luate tetului regional de partid pri­ în partid, militînd pentru atra­
pentru atragerea în rîndurile
partidului a celor mai buni şi
mai harnici colectivişti care s-au
evidenţiat în munca de trans­
formare socialistă a agricultu­
rii, au adus şi aduc un aport
însemnat în munca de întărire
economico-organizatorică a gos­
podăriilor colective din care fac
parte. Organizaţiile de bază din
G.A.C. au trecut la lărgirea ac­
tivelor fără de partid şi la o
muncă mai sistematică cu aces­
tea. Ele au organizat o consul­
tare mai largă a acestora, le-au
atras la dezbaterea celor mai
importante probleme ale gospo­
dăriei, le-au încredinţat sarcini
concrete în cadrul brigăzilor şi
echipelor. De asemenea, ele se
ocupă mai sistematic şi de edu­ colectivişti din sectorul zooteh­
carea oamenilor. In afară de
faptul că membrii de partid au
primit sarcina să se ocupe de
2-3 colectivişti, în faţa acestora
se expun periodic conferinţe pe
teme c a : „înaltul titlu de mem­
bru de partid", „Cine poate de­
veni membru de partid“, „Des­
pre democraţia internă de p ar­
tid“, „Ştiinţa şi religia" etc.
Membrii comitetului comunal
de partid au fost repartizaţi pe
organizaţii de bază pentru a le
ajuta în munca de primire în
partid şi în rezolvarea celorlal­
te sarcini ce le stau în faţă. Des- partid. La abatajele existente
făsnrînd o muncă mai organi­ (unde muncesc brigăzile lui
zată, organizaţiile de partid din Ioan Solovun, Ion Păşcălău, An-
08,0 î&pSBsnrrno. .....—— __
„«in R+phiGVi 08.t; ' Simbătă 21 iulie : Ceramica Jimbolia şantierului T.R.C.H. din Orăş­
Milimetri shit
valoroşi, mai ales
cînd e vorba de
şabloanele cilindri­
lor de laminoare.
De aceea lăcătuşul
Ervin Bauer, de
la slrungăria de
cilindri a C. S.
Hunedoara, acordă
totdeauna cea mai
mare atenţie preci­
ziei pieselor execu­
tate de el.
BINE AR E I DACĂ... ooc
...La bufetul din febea al coo­
perativei „Dumbrava“ din Baia de
Criş, s-ar acorda mai multă aten­
ţie bunei deserviri, curăţeniei şi
atitudinii faţă de consumatori.
GH. MIRCEA — corespondent)
...Telefonista Olimpia Şara de
la centrala telefonică din Şibot
şi-ar face datoria în mod con­
ştiincios. In felul acesta, abonaţii
n-ar mai fi puşi în situaţia să
aştepte ore întregi pînă li se
satisface o comandă.
(P. BERA — corespondent)
...Consiliul de conducere al coo­
perativei „Romoşana“ din Romos,
raionul Orăştie, ar acorda mai
multă atenţie aprovizionării cu
mărfuri. Astfel, cetăţenii n-ar mai
trebui să meargă, de pildă, după
petrol, pînă la Orăştie.
C. MIHĂILESCU - corespon­
...Conducerea T.A.P.L, Hunedoa­
ra ar lua măsuri ca să mai schim­
be la cramă feţele de masă şi
pernele de pe butoiaşele pe care
se aşează consumatorii.
(C. CONSTANTIN - corespon­
...Conducerea l.C.S.H. ar lua mă­
suri urgente de remediere a co­
loanelor de scurgere a apelor me­
najere uzate, de la blocul P2
pentru a scuti pe locatari de re­
petatele surprize neplăcute.
(V. HANŢ — corespondent)
'oooooooooooooooooooooooooooooooo-ooooooooooooooooo
gospodăriile colective şi-au îm ­
bunătăţit mult munca de pri­
mire în partid. Numărul colec­
tiviştilor care cer să fie primiţi
în rîndul membrilor şi candida­
ţilor de partid a crescut mult.
avînd în prezent un efectiv de
36 membri şi 8 candidaţi de
partid.
Comitetul de partid a anali­
zat nu de mult modul în care
organizaţiile de bază din G.A.C.
Gîrbova şi G.A.C. Reciu mun­
cesc pentru aplicarea în viaţă
a hotărîrilor Biroului Comi­
vind primirea în partid. Din
analiza făcută a reieşit că amîn-
două organizaţiile au obţinut
rezultate bune. Mai bine şi mai
organizat a muncit însă organi­
zaţia de bază din G.A.C. Reciu.
In urm a acestei analize a reie­
şit şi faptul că s-au primit mal
puţini colectivişti din sectorul
zootehnic ca din celelalte sec­
toare, deşi în sectorul zootehnic
lucrează mulţi colectivişti h ar­
nici şi pricepuţi. De asemenea,
au fost primite şi puţine femei
colectiviste. Organizaţiile de ba­
ză au fost îndrumate să acorde
o mai mare atenţie muncii de
primire în partid şi să ia mă­
suri ca în rîndul candidaţilor să
fie atraşi un număr mai mare de
Din experienţa colectivelor
de la mina Lonea !!
(Urmare din pag. l-a)
In sectorul III acţiunea de ri­
dicare a tuturor brigăzilor la
nivelul celor fruntaşe este o ac­
ţiune de organizare, strîns le­
gată de munca organizaţiei de
í!L:
¦¦HM I
...La cabana „Prislop“ excursio- q
niştii ar găsi un sortiment mai x
bogat de produsa alimentare. De 6
asemenea acolo ar trebui să se gă- q
sească jocuri de şah, bibliotecă v
etc. o
(I. SUCIU — corespondent). Y
...Sfatul popular orăşenesc De- p
va ar transporta balast pentru b
pietruirea străzii 1 Mai. N-ar fi O
rău dacă s-ar gîndi să monteze ^
şi o cişmea pentru apă, căci con­
ducta de alimentare trece pe aici.
(P. MAN — corespondent)
...Tovarăşii Gheorghe Fleanca,
Nicolae Roman, Friţ Klein şi alţi
locatari ai blocurilor din oraşul nou
Călan ar respecta liniştea şi dis­
dent).
ciplina ce li se impun locatari­
lor unui bloc.
De asemenea, ar trebui să în- O
grijească cu mai mult simţ gospo- ^
dent). dăresc apartamentele în care locu- O
iese.
(V. LUCIAN — corespondent)
¦„.Conducerea cooperativei meşte­
şugăreşti „Viaţă nouă“ din Orăş­
tie ar lua măsurile cuvenite ca O
secţia croitorie din Ctigir să de- o
vină mai operativă in executarea q
diferitelor comenzi şi să evite amî- X
nările repetate ale clienţilor ce „
solicită anumite lucrări.
(ing. C. POPA — corespondent). X
nic şi mal multe femei. In urma
analizei făcute munca de pri­
mire în partid s-a îmbunătăţit
simţitor. La G.A.C. Cărpiniş au
fost primiţi în rîndul candida­
ţilor colectivişti fruntaşi ca
ga. La G.A.C. Gîrbova au fost
primiţi candidaţi de partid tov.
Armean Agapia, Maria Părăia-
nu, Lazăr Emilian, iar ca mem­
bri de partid Ioan Conţan şi
Weber Agneta.
Orientînd organizaţiile de
partid spre o activitate tot mai
susţinută în munca de primire
gerea în rîndul candidaţilor şi
a membrilor de partid a colec­
tiviştilor harnici şi fruntaşi în
muncă, din toate sectoarele de
producţie ale gospodăriilor, pen­
tru primirea unui număr mai
mare de femei colectiviste, co­
mitetul comunal de partid Gîr­
bova poate obţine în viitor re­
zultate şi mai bune în muncă,
iar organizaţiile de partid vor
deveni mai puternice atît din
punct de vedere numeric cît şi
calitativ. Aceasta va face să spo­
rească capacitatea şi forţa de
organizare şi mobilizare a co­
lectiviştilor la înfăptuirea sar­
cinilor pe care partidul şi gu­
vernul le-a pus în faţa agricul­
turii noastre socialiste.
N. BADIU
ghel Zoriilă, Aron Vasiu, Eu­
gen Frumosu), se obţin randa­
mente bune, cu 0,600—1,210 tone
pe post mal mari decît cele pla­
nificate, brigăzile depăşindu-şi
angajamentele luate.
La pregătiri au fost plasate
brigăzi bune, conduse de comu­
nişti. Aşa de pildă la pregăti­
rea frontalului din stratul 5 bri­ perioade în care dovedesc plus de ener­
gada a fost încredinţată lui De-
zideriu Bartha, membru de
partid şi miner cu experienţă.
De cînd a preluat-o, minerii din
această brigadă obţin realizări
tot mai bune. La blocul V mun­
ceşte brigada lui Dumitru Cos-
tinaş, membru de partid. Ingrl-
jindu-se să asigure la fiecare
loc de muncă membri' şl can­
didaţi de partid, organizaţia de
bază a sectorului a contribuit
din plin la ridicarea brigăzilor
la nivelul celor fruntaşe.
Am relatat mai sus cîteva
aspecte din experienţa colective­
lor din sectoarele II şl III ale
minei Lonea II în ridicarea tu ­
turor brigăzilor la nivelul celor
fruntaşe. Experienţa lor are un
punct comun : interes activ pen­
tru crearea condiţiilor bune de
muncă, fie că e vorba de o
schimbare în tehnica de extrac­
ţie, sau în organizarea brigă­
zilor. Roadele, şi într-un caz şi
în altul, sînt concludente: peste
90 la sută din brigăzi obţin
realizări la nivelul celor frunta­
şe. Experienţa acestor sectoare
trebuie să devină cunoscută, să
se aplice şi la alte sectoare ale
minei, ca de pildă IV şi V, de­
oarece şi aici sînt condiţii ca
rămînerea în urmă să nu fie
cunoscută de nici o brigadă, în
nici o lună.
Analiza felului cum se înde­
plinesc prevederile contractului
colectiv pe anul 1962, făcută
acum cîteva zile, a dat posibi­
litate colectivului de muncă de
la fabrica „Ardeleana“ din Alba
Iulia să facă un bilanţ rodnic.
Marea majoritate a angajamen­
telor cu termene de realizare în
primul semestru, au fost înde­
plinite. Planul de producţie pe
semestrul I al anului a fost în­
deplinit în proporţie de 100,69
la sută, planul de livrări depă­
şit cu 0,13 la sută la încălţă­
minte pentru adulţi şi cu 17,96
la sută la încălţăminte pentru
copii. Productivitatea muncii a
crescut faţă de realizările anu­
lui 1961 cu 4,52 la sută, norma
de calitate s-a depăşit cu 1,2 la
sută, iăr în primele 5 luni ale
anului au fost obţinute econo­
mii în plus faţă de prevederile
planului, în valoare de 109.000
lei. Toate aceste cifre sînt re­
zultatul eforturilor depuse de
^ întregul colectiv sub' conducerea
permanentă a organizaţiei de
partid. Exemplele comuniştilor
Cornel Cadar şi Gheza Fenţ, fre­
zori, ioan Dreghici şi Haţeganu
Ioan II, de la secţia stanţe, Ma­
ria Ciulea, de la pregătit-cusut,
a constituit un puternic factor
mobilizator în întrecerea socia­
listă, în care au fost cuprinşi
toţi muncitorii.
Anul acesta produsele fabricii
X
DRUMUL SOCIALISMULUI
Strungarul Ioslf Clmpean d e la U. M. Cugir, organizlndu-şl
bine munca, îşi depăşeşte lunar planul cu 35 la sută.
IN FOTO: Strungarul Ioslf Cimpean la locul de muncă.
Metalurgistul Cugir s-a calificat
în categoria B
înaintea ultimei etape, echipa Meta­ nea — Mttnţeanu,. Dumitru — Focşa, Am stat de vorbă ou ea şi iată lectiv la o muncă fructuoasă,
lurgistul Cugir, care a reprezentat re­ Bulbucan, Boitoş, Petschowski II, Mihai. ce ne-a d eclarat:
giunea noastră în turneul de calificare,
a cîştigat dreptul de a activa în cate-:
goria B la fotbal. Aceasta deoarece
în urma rezultatelor din penultima eta­
pă, Metalurgistul a totalizat 7 puncte,
situîndu-se în fruntea clasamentului
seriei.
Joi, metalurgiştii au cîştigat meciul
cu Minerul Baia Sprie cu scorul de
3-0 (1-0). Iată pe scurt desfăşurarea
meciului.
In primele minute meciul se vede a
fi echilibrat. Totuşi metalurgiştii au
gie şi voinţă. în min. 14 o reuşită com­
binaţie între Petschowski TI şi Boitoş,
ultimul, deşi flancat de^doi apărători,
şutează puternic, portarul minerilor nu
poate reţine şi mingea se opreşte in
plasă: 1-0 pentru Metalurgistul. Ur­
mează o perioadă de dominare a me-
falurgiştilor, dar minerii se apără su-
pranumeric. Minerul iniţiază şi cîleva
contraatacuri avînd spre sfîrşit şi peri­
oade de dominare, dar care nu modi­
Eficienţa măsurilor tehnico-organizatoricefică cu nimic scorul.
In repriza a doua, deşi conduşi, mi­
nerii nu descurajează şi joacă de la
egaf la egal. In min. 50 mingea, şu­
tată de un atacant al Minerului, întîl-
neşte bara. Treptat însă, iniţiativa trece teriale a locurilor de muncă,
de partea metalurgiştilor care organi­
zează acţiuni tot mai periculoase de
poartă. In min. 58 Focşa deschide im­
pecabil pe Mihai şi acesta cu capuî
introduce mingea în poartă: 2-0. La
aceasta minerii răspund cu contraata­
curi care sînt însă anihilate de apăra­
rea, metalurgiştilor, în care Tîrnăveann
a excelai. In min. 85 Bulbucan execută
un corner şi Mihai reia cu un şut din
voie înscriind: 3-0.
Gea mai mare ocazie de a reduce din
scor o au minerii în min. 87, cînd exe-
cutînd o lovitură de 11 m., dau pri­
lejul portarului Şadi să se evidenţieze
reţinînd.
Arbitrul A. Bentu (Bucureşii) a con­
dus bine.
Metalurgistul Gugir a folosit for­
maţia : Şadi — Lenţ, Tîrnăveann, Di-
îndeplinirea prevederilor contractului
colectiv — în atentia Comitetului sindical
sînt diferite faţă de cele de anul
trecut, cerînd astfel din partea
muncitorilor, inginerilor şi teh­
nicienilor, un efort sporit. Sar­
cinile de plan au fost însă mo­
bilizatoare şi ei s-au angajat să
dea în plus faţă de prevederile
planului 2.000 perechi de bo­
canci pentru adulţi şi copii. Re­
zultatele obţinute pînă acum,
exprimă convingerea că anga­
jamentul va fi îndeplinit îna­
inte de termen.
Eforturilor depuse de munci­
tori, îndreptate spre îndeplini­
rea sarcinilor de producţie, i-a
răspuns preocuparea conducerii
administrative şi a comitetului
sindicatului pentru traducerea
în viaţă, la termenele stabilite,
a angajamentelor reciproce din
contractul colectiv. O atenţie
deosebită a fost acordată îmbu­
nătăţirii condiţiilor de muncă,
fiind mecanizat înainte de ter­
men lucrul la operaţiile de croit
piese mici prin ştanţare, de per­
forat şi capsat, transportul ma­
terialelor şi al produselor finite.
Sînt în curs de mecanizare ope­
raţiile de fixat branţ şi presat
branţ şi talpă. Tot In această
perioadă s-a amenajat o maga­
M. VJLGEANU — Dragostea pentru meserie, din secţie să iasă numai cio­
corespondent
Celelalte rezultate ale
seriei a IlI-a
Unirea Dej — Voinţa Oradea 3-1
Ceramica Jimbolia — Avîntul Reghin
1- 1.
CLASAMENTUL SERIEI
1. Metalurg. Cugir 4 3 1 0 12: 3 7
2. Unirea Dej 4 2 2 0 9: 4 6
3. Ceramica Jimbolia 4 1 2 1 3: 7 4
4. Voinţa Oradea 4 1 1 2 6: 6 3
5. Avîntul Reghin 4 1 1 2 3: 6 3
6. Minerul Baia Sprie 4 0 1 3 4:11 1
ULTIMA ETAPA
— Minţrul Baia Sprie.
Duminică 22 !ude : Unirea Dej —
Metalurgistul Cugir; Voinţa Oradea — călzire centrală, canalizare,' şl
Avîntul Reghin.
îndeplinirea la timp a sarci­
nilor de plan la mina Ţebea,
cere să fie asigurată mai întii
o aprovizionare ritmică cu ma­
asigurat transportul producţiei
din subteran în termenul stabi­
lit şi să fie mărită viteza de
avansare la lucrările de pregă­
tiri. in acest scop, sub directa
îndrumare a organizaţiilor de
partid, conducerea exploatării
noastre a luat o serie de mă­
suri tehnico-organizatorice c a :
introducerea în subteran a lem­
nului de mină în zilele, de re­
paus, mărirea capacităţii de
transport pe planul înclinat din
stratul I prin înlocuirea moto­
rului de la troliu cu unul de o
putere mai mare, mărirea nu­
mărului de vagonete în convoi
etc. Parcul de vagonete a fost
şi el mărit cu încă 20 de bucăţi
iar utilajele de pe suitori şi aba­
taje au fost revizuite şi cele ne­
corespunzătoare, înlocuite.
Pentru asigurarea realizării
zie pentru depozitarea cutiilor
pliante şi s-au confecţionat raf­
turi pentru magazia de materii
prime.
Pentru ridicarea nivelului pro­
fesional al muncitorilor s-a or­
ganizat un curs de calificare în
care sînt cuprinşi toţi muncito­
rii necalificaţi. Avînd condiţii
bune de desfăşurare, acest curs
a fost de un real folos pentru
cei care l-au frecventat.
Viaţa practică a dovedit că
un rol im portant în îmbunătă­
ţirea muncii sindicale îl au con­
sfătuirile de producţie organi­
zate lunar pe grupe sindicale şi
trimestrial pe întreprindere.
Asemenea consfătuiri au fost or­
ganizate cu inginerii, tehnicienii
şi muncitorii fruntaşi ori de cîte
ori a fost nevoie. Dar în acea­
stă privinţă mai sînt încă unele
lucruri de făcut. Deşi a fost cri­
ticat, comitetul sindicatului n-a
organizat consfătuiri de pro­
ducţie cu participarea muncito­
rilor din mai multe grupe sin­
dicale. în cadrul unor asemenea
consfătuiri, muncitorii de la croi
ar fi avut posibilitatea să cu­
noască greutăţile întimpinate
ţfag. 8
Calitatea - mîndrie a secţiei
Intri în magazin şi îţi arunci fie de o calitate corespunzătoa­
privirea asupra mărfurilor ex­ re şi am grijă ca maşina s-o
puse. Clnd observi mar­ preiau curată şi unsă. Maşina
ca unei fabrici a căror produ­ dacă-i bine întreţinută şi diri­
se ţi-au lăsat o bună Impresie, jată, dă produse de calitate.
te opreşti asupra lor. Şi e fi­ — Trebuie să spun — inter­
resc să fie aşa. Dacă un pro­ vine tov. Katapschi Iosif, mai-
dus cumpărat a fost aspectuos tru principal — că o mare în­
şi durabil, atunci cumpărătorul semnătate o are introducerea
are un sentiment de recunoştin­ controlului interfazic şi faptul
ţă pentru cei care l-au creat şi că fiecare muncitoare îşi con­
caută produsul fabricat de ei. trolează singură produsele.
De o asemenea apreciere se Aceasta a făcut ca exigenţa per­
bucură şi produsele de lenje­ sonală să crească.
rie, tricotaje şi ciorapi ale fa­ Tov. S. Katapschi ne-a vor­
bricii „Sebeşul“. Prin munca bit cui însufleţire despre munci -
__'______ . .toarele fruntaşe
entuziastă a co-
'_ cum sînt Eli-
lectivului de aici, „Numai produse sabeta Opinca-
se introduc noi
sortimente în de calitatea l-a" rDu>orisctareja BDriacnua-
procesul de pro­
şi multe altele
ducţie, cu mo­
dele mai frumoase şi de o ca­ care produc numai ciorapi de
litate superioară. In secţia cir­ bună calitate, depăşesc planul de
culare, bunăoară, acum se fabri­ producţie şi Înregistrează eco­
că cu 14 sortimente de ciorapi, nomii la bumbac şi ace. In pe­
şosete pentru copii, femei şi rioada 1-16 iulie, secţia a pro­
bărbaţi, de diferite mărimi şi cu­ dus peste plan 11.633 perechi
lori, mai mult faţă de anul de ciorapi de diferite sortimen­
1957. te, iar procentul la calitate a
Pe prim plan în această sec­ fost realizat in proporţie de
ţie, se află munca pentru o ca- 90,5 Ia sută faţă de 88 la sută
iitate superioară. Pentru ca cit este planul. Tot în acest
produsele fabricii să fie la un timp s-au economisit 3.000 de
nivel cît mai înalt, muncitorii ace şi 150 kg. bumbac. Sînt ci­
din această fabrică au pornit fre în care este oglindită mun­
iniţiativa „Numai produse de ca unui colectiv harnic, price­
calitatea I-a“. Prin munca po­ put.
litică ce o desfăşoară organi­ In secţie muncitoarele îşi ri­
zaţia de partid din secţie, fo­ dică mereu nivelul de cunoştin­
losind cu pricepere colectivul ţe. 12 tinere sînt la liceul se­
de agitatori, în prezent s-a ral, altele se vor înscrie în
ajuns ca 27 de muncitoare din toamnă iar unele, care termină
această secţie să fabrice nu­ liceul, îşi îndreaptă paşii spre
mai ciorapi de calitatea I-a. facultate. Faptul că secţia este
E un succes frumos, care um­ fruntaşă pe fabrică, se dato-
ple de mînldrie pe cei care l-au reşte în primul rînd modului
obţinut. lată una dintre cele în care cei 59 de membri şi
27 de tovarăşe care produc nu­ candidaţi de partid de aici,
mai ciorapi de calitate superi­ ştiu să mobilizeze întregul co­
oară : utemista Elena Prodea.
de calitate. Ţelul lor este ca
stăruinţa de a cunoaşte bine rapi de calitatea I-a. Acest lu­
maşinile, m-au ajutat să-mi cru poate fi realizat. 11 spune
ridic mereu calificarea. Lucrez hărnicia oamenilor de aici, dra­
pe două maşini circulare. Dimi­ gostea lor pentru meserie, do­
neaţa, vin cu 20-30 de minute rinţa de a da viaţă hotărîrilor
înainte de începerea schimbu­ partidului nostru.
lui, îmi sortez bumbacul — să
S. CERBU
Noi apartamente
Zilele trecute constructorii instalaţii sanitare, asigură tot
confortul celor 48 de familii de
oameni ai muncii care s-au
tie au predat un bloc cu 48 de mutat în ele.
apartamente. Noile apartamente,
prevăzute cu instalaţii de în­ AVRAM PETRIC
corespondent
planului de pregătiri au fost în­ nr. 2, care a obţinut o realizare
fiinţate trei brigăzi de înaintări de 111,2 la sută, Roman Căsă-
rapide in ambele straturi, aces­ lean, din abatajul cameră nr. 18,
te brigăzi Iucrînd în mod ex­ cu o depăşire de 9,1 la sută,
perimental în patru schimburi, Gherman Teodor, din abatajul
in funcţie de noua formă de or­ frontal şi altele.
ganizare au fost întocmite noi
ciclograme de lucru care s-au Măsurile luate pentru mări­
prelucrat cu toţi membrii bri­ rea vitezelor de avansare la
găzilor respective. Un accent pregătiri şi-au dovedit din plin
deosebit s-a pus pe susţinerea eficienţa, astfel că pînă în pre­
şi urmărirea întrecerii socialis­ zent brigada nr. 10, condusă de
te, ţînîndu-se o evidenţă zilnică Victor Prundar, are o depăşire
de plan de 50 la sută iar bri­
a rezultatelor obţinute pe bri­ găzile nr. 3 şi 28, conduse de
găzi şi schimburi, rezultate care Ioan Oprişa şi ioan Lazăr, care
au fost afişate pentru ca ele să deobicei nu-şi realizau planul de'
fie cunoscute de fiecare mun­ înaintare, acum au realizări cu­
citor. prinse între 109 şi respectiv 120
la sută.
Ca urmare a măsurilor luate,
în prima jumătate a lunii iulie, Realizările de mai sus oglin­
graficele de producţie la E. M. desc hotărîrea muncitorilor, in­
ginerilor şi tehnicienilor noştri
Ţebea au indicat realizarea pla­ de a dezvolta şi mai mult suc­
nului de producţie în proporţie cesele obţinute pînă acum.
de 104,3 la sută. La obţinerea
acestui succes, în mare măsură IOAN TRIFAN
şi-au adus contribuţia brigăzile
conduse de comuniştii Cúbela tehnician minier
Candín de la abatajul cameră
I. M. Ţebea
produselor. Muncitorii de aici au
dovedit că se preocupă perma­
nent de îmbunătăţirea calităţii
produselor, reuşind să depăşeas­
că norma de calitate în primul
din cauza lor la secţia tras etc. semestru al acestui an cu 1,2
De asemenea, rezolvarea propu­ 1a, sută. Atunci, să fie sprijiniţi
nerilor in consfătuirile de pro­ să tindă spre rezultate şi mai
ducţie, nu se face în mod opera­ bune, să dea numai produse de
tiv. Este necesar ca toate aceste calitatea I-a !
propuneri să fie consemnate în­ Participanţii la discuţii au ce­
tr-un registru cu specificaţiile: rut conducerii întreprinderii şi
propunerea, autorul propunerii, comitetului sindicatului să acor­
cine răspunde şi termenul de re­ de in viitor şi mai multă aten­
zolvare. ţie stimulării celor care se evi­
denţiază în reducerea consumu­
în analiza făcută nu a fost rilor specifice de materii prime;
trecut cu vederea nici faptul că lansarea pe bandă să se facă pe
munca cultural-sportivă desfă­
şurată în perioada primului se­ baza prescripţiilor din cartea de
mestru al anului a fost cu mult program ; să fie rezolvate la
sub posibilităţi şi că trebuie timp propunerile muncitorilor
luate măsuri pentru îmbunătă­ în consfătuirile de producţie.
ţirea ei.
Analiza modului cum au fost
Unele prevederi din contrac­ traduse in viaţă angajamentele
tul colectiv care n-au fost În­ reciproce înscrise în contractul
făptuite din cauze obiective, tre ­ colectiv, a constituit un bun
buie să fie rezoivate cit mai cu- prilej de trecere în revistă a
realizărilor dobîndite şi de mo­
rînd. De pildă, pînă la aprovi­
zionarea completă cu apă a în­ bilizare activă, comună, la li­
treprinderii, vor trebui găsite chidarea rămânerilor în urmă. In
mijloace ca, la terminarea lu­ acelaşi timp au fost făcute pro­
puneri a căror rezolvare ope­
crului, fiecare muncitor să se rativă va da posibilitate colec­
poată spăla în condiţii optime tivului fabricii „Ardeleana“ să
iar la locurile de muncă să fie adauge succeselor obţinute pînă
asigurată vizibilitate perfectă. acum altele şi mai mari, pe mă­
Numai astfel se poate conta pe sura posibilităţilor şi a cerinţe­
o calitate tot mal superioară a lor actuale.
I. CIOBANU