Page 69 - 1962-07

p r o l e t a r i BIN TOATE TARILE, UNIŢI’VA
mulsocialismului Tovarăşului WLADISLAW GOMULKA,
Anul XIV. Nr. 2356
Minereu cu conţinut La recotţaţul
de metal ridicat păioase —
Furnaliştii din Hunedoara ob­ minereului de la R etişoara;
ţin succese din ce în ce mai popularizarea şi stimularea ma­
frumoase în muncă. In luna
trecută, de pildă, ei au produs,
peste planul de producţie, a-
proape 5000 tone fontă. Este
desigur un succes deosebit, spre
lauda harnicilor plămăditori ai
metalului. Dar succesul nu este
numai al furnaliştilor; au con­
tribuit în bună măsură la obţi­
nerea lui şi minerii din Ghe-
lar. Ei s-au străduit să asigure
în permanenţă furnalele cu mi­
nereu de fier mult şi mai ales
bun.
Pe această târnă am avut o
convorbire cu tovarăşul inginer
Vasile Florea, şeful Exploatării
miniere Ghelar, pe care o redăm
mai jos :
ÎNTREBARE: Vă rugăm să pentru viitor ?
ne spuneţi în ce _____________ _____________ RAS5PUNS :
măgură a reu­
şit colectivul Ex­ Succesul
ploatării minie­ fu rn aliştilo r
re Ghelar să li­
vreze furnaliş­ în a b a ta je
tilor din Hune­
doara minereu
de hună calitate.
RĂSPUNS: Anul acesta, în De aceea vom acorda o atenţie In gospodăriile agricole colec­
centrul preocupărilor colecti­ sporită claubării minereului atît tive de pe raza oraşului Deva
vului nostru de muncă a stat în abataje, cit şi la staţia de se munceşte cu deosebită stă­
continua îmbunătăţire a cali­ sortare. De asemenea, maiştrii ruinţă pentru strîngerea la timp
tăţii minereului de fier, adică şi inginerii vor face un control şi fără pierderi a recoltei de ce­
ridicarea conţinutului de metal mai exigent la locurile de mun­ reale păioase. Pină în prezent,
şi reducerea sterilului vizibil. In că privind felul cum se practică colectiviştii au strins cu ajuto­
special în ce priveşte primul as­ puşcarea selectivă, cum se se­ rul combinelor întreaga recol­
pect, rezultatele obţinute ilus­ lecţionează la încărcare bulgării tă de orz de toamnă de pe 258
trează eforturile depuse. La si­
derita bulgări, faţă de 34 la
sută fier cit este planificat, s-a
realizat în primul semestru al
anului un conţinut de metal cu
5,2 la sută mai mare (35,18 la ridicat şi cu cit mai puţin steril j nute sînt din cele mai bune.
sută în primul trimestru şi 35,60
la sută în trimestrul li) :
la siderita măruntă sarcina pla­
nificată a fost depăşită cu 4
la sută.
Procentul de steril vizibil în
sbbimb, a fost destul de ridicat:
el s-a menţinut la 4,2 la sută.
Desigur acest rezultat ne nemul­
ţumeşte, mai ales ţinînd seama
că puteam face mai mult.
ÎNTREBARE ; Am dori să ară­
taţi cititorilor ziai'ului cîteva
din căile care v-au condus la
îmbunătăţirea calităţii mine­
reului.
RĂSPUNS: Cred că secretul
succeselor noastre constă în fap­
tul că problema calităţii a fost
dată spre rezolvare întregului
colectiv de muncă. Toţi oamenii
au fost chemaţi să-şi spună pă­
rerea. să facă propuneri pri­
vind ridicarea conţinutului de
metal. Aşa a fost întocmit pla­
nul de măsuri tehnico-organiza-
forice, care apoi, sub permanen­
ţa îndrumare a comitetului de
partid, a fost tradus in viaţă
Iată cîteva din obiectivele pla­
nului traduse in v ia ţă : puşca-
rea selectivă a zonelor de mi­
nereu cu intercalaţii sterile ; în­
tărirea corpului de control cu
oameni bine pregătiţi profesio­
nal : mărirea numărului de lu­
crători în statia de sortare a
Pornind din Orăştie, spre sud, tre­
nul forestier te poartă prin incăpă-
toarea vale a Bercului, spre cursul ci
superior „Valea Grădiştei“. Rînd pe
rind, localităţile Iieriu, Orăştioaru
de Jos, Bucium, Orăşlioara dc Sus
şi Ludeştiu!, rămin in urmă. Tre­
nul se apropie dc Costeşli. Incc-
pind dc aici, Valea Grădiştei se
strimleazo mereu. Drumul de ţară
care străbate localităţile văii, încc-
phul din Căstău se opreşte parcă
obosii, neîndrăznind să urmeze fi­
tul apei. Numai linia forestieră îna­
intează curajoasă pe malul sting al
apei, făcînd numeroase cotituri pe
valea înlorlochiată, operă a capri­
cioasei ape de munte, în drumul ci
spre şes. De o parte şi de alta încep
să se înalţe dealuri din ce în ce
mai semeţe, care te însoţesc pină în
creierul munţilor, la Grădiştea Mun-
celului. Uneori, dealurile se apro-
i pic atît de mult, vrîtul parcă să stă- excursioniştii. Lucrează aici, în pădu-
\ vitească susurul apei, să se prăvale
J peste drumul forestier săpat în poa-
i lele lor de mina îndrăzneaţă a omu-
ă lui. Din loc în loc, uriaşa coamă a
t dealurilor este despicată dc văile
j ce se înfig adine în pieptul munţi-
\ lor. Pe partea stingă, cum mergi spre
{ Grădişte, Valeu Ursoaici şi Valea
Rea, împădurite din belşug, îţi în-
ţ cinta plăcut vederea. In faţă, îţi
Si apar mereu privelişti minunate dc
Oi. "(L. Vk «1. *i. tu - Si.
TELEGRAMA
Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez
Tovarăşului ALEKSANDER ZAWADZKI,
Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone
Tovarăşului JO ZEF CYRANKIEWICZ,
Preşedintele Consiliului de M iniştri al Republicii Populare Polone
1 ll'Jll VARŞOVIA
Duminică 22 iulie 1962 4 pagini 20 bani Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn, Con­ ror rezultate rodnice contribuie la dezvoltarea celor două
siliul de Stat, Consiliul de Miniştri al Republicii Populare ţări, la întărirea unităţii lagărului ţărilor socialiste.
Rornîne şi întregul popor romîn vă transmit dv. şi prin
F.xprimînd năzuinţele de pace ale popoarelor romîn şi
dv. poporului polonez trate un fierbinte salut şi cele mai polonez, ţările noastre împreună cu Uniunea Sovietică şi
cordiale felicitări, cu prilejul sărbătorii naţionale a Repu­ celelalte state socialiste militează neabătut pentru dezar­
blicii Populare Polone. marea generală şi totală, pentru lichidarea rămăşiţelor celui
Participînd din toată inima la această sărbătoare, po­ de-al doilea război mondial, pentru triumful politicii leni­
niste de coexistenţă paşnică şi victoria cauzei socialis­
porul romîn îşi exprimă bucuria sa pentru victoriile ob­
ţinute de harnicul popor polonez, sub conducerea Parti­ mului şi păcii în lume.
Paralel cu secerişul toforţeledului Muncitoresc Unit Polonez, în munca sa liberă şi Vă urăm, dragi tovarăşi dv. şi întregului popor polonez
creatoare, pe drumul construirii socialismului. noi şi mari succese în opera de construire a socialis­
Intre Republica Populară Romînă şi Republica Populară mului, pentru înflorirea continuă a Poloniei socialiste prie­
tene.
din Bîrcea, în cursul zilei de azi Polonă s-au statornicit şi se dezvoltă neîntrerupt relaţii de
terială a fruntaşilor în lupta La gospodăria agricolă colec­ se termină recoltatul griului, prietenie trainică şi de colaborare multilaterală, ale că-
pentru îmbunătăţirea calităţii. tivă din Alba Iulia recoltarea
păioaselor se desfăşoară din iar la gospodăriile colective din GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ION GHEOKGHE MAURER
De remarcat faptul că anul plin. Cu cele 5 combine de la Sintandrei şi Simeria s-a strins
acesta s.a eliminat definitiv sis­ S.M.T., colectiviştii de aici au Prim-secretar al Comitetului Central, Preşedintele Consiliului de Miniştri
temul de lucru în asalt. In acest strins recolta de grîu de pe o aproape jumătate din recoltă. al Partidului Muncitoresc Romîn, Preşedintele Consiliului al Republicii Populare Rornîne
fel s-a reuşit ca îmbunătăţirea suprafaţă de peste 70 ha. Numai Paralel cu strângerea recoltei
calităţii producţiei să fie o pre­ într-o singură zi, combinierii de Stat al Republicii Populare Rornîne
au fost efectuate şi arături de
ocupare permanentă a fiecărui Holeanca loan, Constantin Gli-
vară pe 148 ha.
sector, a fiecărei brigăzi, a fie­ gor şi ceilalţi mecanizatori au
I. COSTESCU
cărui om chiar. De altfel, acest recoltat griul de pe 40 ha.
. corespondent
lucru este o urmare a faptu­
După culesul orzului Ziua renaşterii nafionale a Poloniei
Pentru ca recolta de păioase
lui că organizaţiile de partid de Concomitent cu recoltarea pă­ să ajungă în hambare la timp Se împlinesc astăzi 18 ani de muri industriale noi ca indus­ Berlinului occidental într-un
la sectoarele productive au ana­ ioaselor, colectiviştii au strins şi fără pierderi, colectiviştii din la eliberarea Poloniei de sub tria construcţiilor navale, de au­ oraş liber, demilitarizat.
lizat în nenumărate rinduri ca­ şi transportat paiele eliberînd satul Şoimuş, raionul Ilia, în­ jugul hitlerist, de Ia întemeierea tomobile, de tractoare etc. Po­
litatea minereului şi realizarea terenurile pentru arăturile de drumaţi şi sprijiniţi de către Poloniei noi populare. La 22 lonia ocupă in prezent un loc Forţele iubitoare de pace
ritmică a planului de producţie. vară. Pină in prezent, au fost organizaţia de partid, şi-au mo­ iulie 1944, a apărut Manifestul de seamă în Europa in ceea ce apreciază lupta consecventă dusă
bilizat toate forţele şi mijloa­ Comitetului polonez de elibe­ priveşte creşterea volumului de guvernul Poloniei populare
cele la strîngerea recoltei. In fe­ rare naţională, al primului gu­ producţiei industriale. S-a creat pentru întărirea securităţii in
vern muncitoresc ţărănesc din în acelaşi timp o puternică bază Europa, propunerile sale realis­
ÎNTREBARE : Ce vă propuneţi deja efectuate arături de vară lul acesta ei au reuşit ca în ci- istoria Poloniei. El a marcat materială în vederea transfor­ te făcute în această direcţie,
deschiderea unei noi epoci în mării socialiste a agriculturii. printre care se înscrie proiec­
pe mai mult de 20 ha., care în teva zile să recolteze orzul de frămîntata istorie a poporului In prezent oamenii muncii din tul de a se crea in Europa Cen­
curind vor fi însămînţate cu pe întreaga suprafaţă. Conco­ polonez. De aceea, poporul frate Colonia populară traduc in vi»' trală o zonă denuclearizată care
polonez sărbătoreşte ziua de 22 ţă planul cincinal (1961—1965), să cuprindă cele două state ger­
mitent, colectiviştii au trecut iulie, ca zi a renaşterii Poloniei. care va face ca Polonia să cu­ mane, Cehoslovacia şi Polonia.
După cum am noască un nou avînt pe calea
precizat mai sus, porumb pentru siloz. şi Ia strînsul griului, urmînd ca în anii ocupaţiei fasciste po­ înfloririi ei, a prosperităţii po­ Prietenia dintre popoarele
porul polonez a dat uriaşe jertfe porului. Poloniei şi Romîniei se dezvoltă
în c e p e colectivul nos­ IRIMIE JOLDEA în aceste zile să termine şi re­ in lupta împotriva cotropitori­ continuu. Vizitele reciproce ale
tru este nemul­ coltatul ultimelor 50 ba. care au lor hitlerişti. Milioane de morţi, Succesele de seama ale Polo­ conducătorilor de partid şi de
corespondent oraşe şi sate distruse, comori stat ai ţărilor noastre, lărgirea
mai rămas. O dată cu recoltatul de artă şi cultură nimicite — niei populare, ca şi ale tuturor schimburilor de mărfuri, cola­
ţumit de faptul iată bilanţul întunecat al ocu­ borarea economică şi culturală
se execută şi arăturile de vară. paţiei fasciste. ţărilor socialiste, se datoresc
_____________ că procentul de In G.A.C. de pe raza aduc o contribuţie de mare în­
Pe întreaga suprafaţa de pe In fruntea întregului popor muncii paşnice creatoare a po­ semnătate la întărirea prieteniei
steril vizibil în oiaşului Deva care s-a recoltat orzul, s-a şi dintre cele două popoare, la uni­
minereu este destul de ridicat. polonez, sub conducerea comu­ porului eliberat de exploatare, tatea comunităţii frăţeşti a ţă­
însăminţat porumbul pentru si­
niştilor, clasa muncitoare polo­ conducerii înţelepte a partidu­ rilor socialiste.
loz. La strînsul cerealelor pă­
neză a dus o luptă eroică îm­ lui, sînt rodul relaţiilor de co­ Sub conducerea Partidului
ioase s-a evidenţiat mecaniza­
potriva invadatorilor hitlerişti laborare şi întrajutorare fră­ Muncitoresc Unit Polonez şi a
torul Ion Cristea.
D. PETRU pentru eliberarea ţării. Umăr la ţească dintre ţările marii fami­ Comitetului său Central, în
corespondent umăr, cu glorioasa armată so­ lii socialiste. frunte cu tovarăşul Wladyslaw
de steril. ha. şi griul de pe 718 ha. Cu ajutorul vietică, care a nimicit arma­ In strînsă unitate cu Uniu­ Gomulka, poporul frate polonez
Colectivul nostru este hotărît Acolo unda munca a fost te­
a trei combine tele hitleriste, armata poloneză nea Sovietică şi cu celelalte ţări intîmpină glorioasa aniversare
să trimită furnaliştilor mine­ meinic organizată, iar combi­
reu cu conţinut de fier şi mai In aceste zile, după termina­ renăscută a luptat vitejeşte pen­ ale lagărului socialist, Republi­ a patriei sale cu noi şi însem­
nierii au muncit cu multă tra ­ rea recoltării orzului, cele trei
gere de inimă, rezultatele obţi- combine sosite In sprijinul co­ tru eliberarea şi independenţa ca Populară Polonă militează cu nate realizări în activitatea crea­
lectiviştilor din Petreşti, raio­
nul Sebeş, au intrat în lanul de Poloniei. consecvenţă pentru reglementa­ toare pentru dezvoltarea econo­
în el. li Astfel, la gospodăria colectivă griu. Mecanizatorii Vicrel Radu,
Ion Simţea şi Eugen Jurj, care In anii puterii populare, po­ rea pe calea tratativelor a tu ­ miei, culturii şi a bunăstării, pe
lucrează cu aceste combine, re­ turor problemelor internaţionale
porul polonez sub conducerea drumul luminos al socialismului.
ŞTIRILE ZILEI coltează zilnic peste 15 ha. Pen­ litigioase şi în primul rind a
Partidului Muncitoresc Unit Po­ In această zi de mare sărbă­
tru efectuarea la timp a arătu­ problemelor dezarmării în sco­
rilor de vară, în vederea insă- lonez a obţinut însemnate rea­ toare a Poloniei prietene, po­
mînţării culturilor duble pen­ pul apărării păcii şi securităţii
La odihnă şi tratament Cenfru lizări în opera de construcţie porul romin împărtăşeşte din
tru furaje, o parte din forţele popoarelor din Europa şi din
An'tKl acesta, prin grija comitetului sindicatu­ de produse de muncă sint mobilizate la socialistă. In numai ciţiva ani, toată inima bucuria poporului
întreaga lume, pentru triumful
lui din staţia C.F.R. Simeria-călători, au fost lactate eliberarea terenului de paie. ţara distrusă de război a fost frate polonez şi îi urează noi
rAl THISS politicii de coexistenţă paşnică.
trimişi la odihnă şi tratam ent 112 ceferişti. Pentru satis­ reconstruită, s-au dezvoltat for­ şi mari succese în munca rod­
în trimestrul III, încă un număr de 74 tova­ facerea cerinţe­ corespondent R.P. Polonă se pronunţă pen­
lor oamenilor ţele de producţie. In Polonia nică, închinată prosperităţii Re­
răşi vor pleca să-şi petreacă concediul în mi­ muncii, de cu­ tru reglementarea problemei
rind, in oraşul s-au construit mari combinate publicii Populare Polone, cau­
nunatele staţiuni balneo-climaterice de la mun­ Vulcan s-a des­ germane prin încheierea trata­
te şi mare. chis un centru siderurgice, au luat naştere ra­ zei socialismului şi păcii.
de desfacerea tului de pace şi transformarea
E. CREŢU produselor lac­
tate. Magazinul
corespondent oferă cumpără­
torilor un bogat
Activitate rodnică sortiment de
produse: lapte
In cadrul acţiunilor amenajat parcuri, zone
de înfrumuseţare a o- verzi, au plantat flori dulce, lapte bă­
raşului Căîan s-au ob­ şi pomi ornamentali.
ţinut realizări însem­ De asemenea, s-a a- tut, smîntină,
nate. Cetăţenii, mobi­ menajat strada din
lizaţi de deputaţi, au spatele gării şi stra­ brînză, unt, caş­
prestat un număr de da 30 Decembrie.
52.246 ore de muncă caval etc.
IOSIF CRAŞCA
patriotică. C. BĂDUŢĂ
In acest timp ei au corespondent
corespondent
NOI UNITĂŢI COMERCIALE
în noul cartier din gazin alimentar cu au fost dotate cd
oraşul Brad au fost autoservire, un bu­ mobilier modern şi
pun Ia dispoziţia
date nu de mult în fet expres, un ma­ oamenilor muncii Un
folosinţă cîteva noi bogat sortiment de
unităţi comerciale. gazin de legume şi produse.
zarzavaturi sfi altele.
Printre noile unită­ Unităţile respective
ţi se numără un ma­
- 5 / 2 munţi, ta Pentru furnaliştii, oţelarii, laminatorii şi ceilalţi muncitori
din oraşul Hunedoara se construiesc şi se dau în folosinţă in
care nu te-ai mai despărţi. In gî- re, în creierul munţilor. Veghează tatele muncii au întrecut mult pla­ fiecare an sute de apartamente în blocuri.
fuilul şi sforţarea locomotivei, tre­ asupra acestei minunate bogăţii a nurile. In loc ele 50.000 puieţi cil
nul te poartă însă înainte, ocolind patriei noastre — pădurea cu lem­ trebuiau să trateze cu Nitroxan, au IN CLIŞEU: Blocuri de locuinţe date în folosinţă side-
rurgiştilor hunedoreni in cvartalul „Teatrul nou“.
obositor, dar de nelipsit. Cînd ple­
cau însă spre satul Grădişte, sau
Costeşli unde locuiesc, privind la
verdele îneîntător şi ascultînd frea­
obstacole şi descoperindti-ţi noi şi nul atît de trebuincios şi cu vîna- tratat 460.000 dc puieţi, care încc- mătul pădurii, uitau de oboseală. UNDE M E R G E M /AZI?
Nici nu se mai gîndeau că a doua
noi privelişti care dc care mai în- tul bogat pe carc-l găzduieşte os­ pînd chiar din acest an îmbogăţesc zi trebuiau să pornească la o mun­
că care le cerea eforturi şi mai
cîntăloare. Cile odată, linia fores­ pitalieră. Cu toţii la un loc (nu-s pitorescul locurilor de pc Ualca Albă, mari. Dimpotrivă, după o noapte de
odihnă plecau voioşi să întocmească
tieră este împrejmuită ca de un zid mulţi la număr, doar 7) formează o Valea Godeanului sau Gcrosu, un­ „Acte de punere în valoare“, @ Pe muntele Lucreţia Ciobanu şi © Echipele de
pentru producţia anilor viitori. Să nu Găina are loc astăzi Ion Cristoreanu. lupte libere juniori
de copaci cu coroane bogate. Atunci, brigadă: Brigada a V-a de silvicul­ de au fost plantaţi pe zeci ele hec­ se creadă însă că este vorba dc tradiţionalul „Tîrg Corvinul Hunedoa­
ai impresia că le afli într-un tunel. tură. Ocolul silvic din Orăstie, a tare. De fapt, se ştie şi suprafaţa scrierea a cîiorva foi. de birlic şi de fete“. Cu acest Teatrul de stat ra, Jiul şi Minerul
Doar ici colo, printre frunzele ra­ încredinţat acestei brigăzi munca din exactă. Planul de împădurire pe gata „actul“. Este şi aceasta o prilej, au fost orga­ de estradă din Deva Petriia, se întrec as­
murilor, se mai zăreşte cile o palmă bogatele şi frumoasele împrejurimi acest an cu foioase şi ruşinoase se muncă a silvicultorilor. Fru­ nizate un mare nu­ prezintă astăzi la tăzi pe stadionul
din cerul senin. ale Grădiştei: zeci de km. pătraţi prevedea 150 dc hectare. Brigada moasă, dar care cere eforturi, măr de excursii prin Vulcan spectacolul Constructorul din
de pădure. A repartizat şi un plan însă a împădurit în semestrul I -10 cunoştinţe şi grijă faţă de pădu­ O.N.T. şi cu auto­ intitulat ,,La drum Hunedoara, întilni-
Aşa mergi pe firul apei în sus, pe măsura puterii brigăzii. Şi oamenii hectare. buzele I.R.T.A. For­ cu revista“. rea contînd pentru
minunîndu-te dc bogăţia şi frumu­ au pornit la treabă. In frunte cu co­ rea stalului Trebuie străbătuţi zeci maţia de fanfară a „Cupa eliberării“.
seţile naturii şi ascultînd cîntccul ve­ munistul Vasile Valsan, pădurarii Dc-acum, grija cea mai dc seamă copiilor din Orăş- © La clubul mun­
selelor vieţuitoare înaripate ale pă­ din brigadă au străbătut toţi ver- a oamenilor din brigadă era să ve­ Ce kilometri pe versanţii dealuri- tie, taraful căminu­ citoresc din Ghelar © Astăzi la ora
durii, pînă cînd dai de prima sta­ sanţii dealurilor, colţurile de pădu­ gheze asupra noilor plantaţii. Cu 1.or trebuie sortat lemnul bc cali­ se organizează o zi 11, de la podul Mu­
ţie forestieră din m unte: „Anineş“. re cele mai lainice. Aerul proaspăt, toţii iubesc pădurea, fiecare copac. lui cultural din de odihnă pentru reş, se dă plecarea
De aici se zăresc primele case ale minunatele privelişti pitoreşti, îi în­ Le c drag cînd văd tulpinele drep­ tăţi. apoi marcat şi inventariat. Nit-i Vata şi o echipă de mineri. Despre im­ în cursa ciclistă din
satului Grădişte, răsfirate pe culmi demnau parcă mai mult la lucru. te şi răcoroasele coroane de frun­ uţ or să priveşti fiecare copac. .î-i d a n s a t o r i de la cadrul etapei regio­
dc dealuri şi în poiene. Trenul îşi Fără să ţină scama dc oboseală, ze. Ştiu şi cit preţuieşte lemnul, cit măsuri înălţimea, grosimea, dar pa- presiile de călătorie nale a campionatu­
continuă drumul pe malul apei, în­ munceau din răsputeri. Uneori, nici e dc trebuincios patriei. De aceea durai ii o fac cu plăcere. Ştiu că Şcoala medie din lui republican de bi­
că vreo ciţiva kilometri, pînă la sta­ nu se mai întorceau seara acasă. au şi hotărît să sporească grija fa­ !e ci depinde întocmirea planuri­ Brad, vor prezenta in U.R.S.S., despre ciclete oraş, probă
ţia „Cetate“ de la poalele dealului Dormeau în şoaptele lainice ale pă­ ţă de noile plantaţii care peste ani munca şi viaţa mi­ individuală. Cursa
durii şi se sculau în trilul vesel al să poală da urmaşilor mii de metri lor producţiei de lemn p intru anii frumoase programe se desfăşoară pe dis­
Grădişte, acolo unde se înlîlneşlc păsărilor, începînd o nouă zi cu cubi de lemn sănătos pentru con­ viitori. Nu trebuie să greşească la artistice. nerilor sovietici, vor tanţa Deva—Brad.
forţele împrospătate dc odihnă, llic strucţii, pentru industrie. Hotărirea La orele 17, se dă
Valea Godeanului cu Valea Albă. Stoica. Aclam Luncan, Aclam Rodea, lor şi-au spus-o prin fapte. In loc punerea in valoare nici măcar un © Orchestra de vorbi t o v a r ă ş i i plecarea spre Deva
Aurel Inăşescu, Alion ‘lălulca, toţi să combată dăunătorii pe 50 de hec­ m u z ic ă populară în proba de întrece­
Cile nu se pot spune despre frumu­ pădurarii împreună cu şeful dc bri­ tare cît era planificat, ci au făcut metru cub in plus sau în minus. E Frankfurt Tiberiu, re. pe echipe.
gadă au lucrat neobosiţi la tratarea această muncă (stropiri cu soluţie şi „Cindrelul“ a Fi­
seţile acestor locuri. puieţilor apoi la plantare. Lucră­ drept că oamenii de ştiinţă le-au larmonicii de stat secretar al Comite­
torii sezonieri veniţi să ajute la îm­ coajc cursă) pe mai bine de 120
Oameni care muncesc pădurire. le urmau exemplul. Ilezul- R. BUDIN din Sibiu, prezintă tului orăşenesc Hu­
hectare. Au făcut-o singuri, fără
pe acesfe meleaguri astăzi in oraşul Brad nedoara al P.M.R.
ajutorul lucrătorilor sezonieri. Lucru
Ei nu vin odată în an ca un spectacol la oare şi ing. Florea Va­
sile, şeful E.M. Ghe­
işi dau concursul
lar. Urmează apoi
un bogat program
cultural-artistic.
(Continuare în pa.g. S-a) J
«4.âlVtU. fi, *2. Ok. tfc.«fc. *, * ¦**¦**>-**>¦' > ţfc.X. V4*?5^ ^ «fc. Ai.¦'*.¦<&- ^ *«5l -g*f