Page 70 - 1962-07

?ag. 2 d ru m u l sf>cr/T.r<?Mimr. («racniYrowwwHi^^ ^ naqBamaEm sa^aagaag^ Nr. ?3.KS
J -“ ‘*™r*Î5?!2
fCZGSSSmSmzrsrj&XW-V&XWimrttW^.w**i¦.**•*

r— V E R S U R I — i

C întecul soarelui

Clocotitor oţelul nu doar unelte naşte, Soare, veşnic tinăr soare Di-'i multele scrisori pe care Ic pri­ dan în_ poezia „Furnalul“. Aceleaşi de­ 41/epreflo T e x t; m PREDA
Din trupu-i de lumină, nu numci trenuri şi I-a ridică-te-n picioare! mim la redaei'c, scrisori re ne aduc ficienţe de formă o tac insă riepubli- M uzica: STEFANRADUT
Tractoare şi combine se nasc sub ceruri vaste încercări literare ale oamenilor muncii cabiln. Nu avem dreptul să dăm dru­ "TE.
Ceru-i limpede ca iazul — din regiunea noastră, am ;ilcs-o pe mul de sub condei unui vers, pînâ Ce la. tou-reş pip-ia. 3-p ¦L==âz
Pornind ca să colinde întinsele cîmpii. Hai împroaspătă-ţi obrazul, cea semnată de tov. Ionel Predan, c! nu a ajuns la forma pe care noi o CP- /<? rnîn-dfe-ot Pn-hV- ni
C*ai dormit destul de-aseară membru al cercului literar „Flacăra“ socotim cea mai frumoasă. Neglijenţa ----- «cntariC j
Se nasc idei, prieteni, se naşte poezia, din Hunedoara. De ce ne-am oprit toc­ şi graba sint păcate mari în activita­ ifd.j'iJcL/ Al/ /a, /a 'i-A,
Aici, sus pe platformă, aici lingă cuptor ; Şi mi-s dor să te văd iară mai la ca ? Dorim s-o discutăm mai tea unui lînăr scriitor. II sfătuim pe frdjajă, , As, fa , /a i
îşi sună vremea noastră deplină armonia Galopind să-ntîmpini prînzul pe larg pentru că atît calităţile cit şi corespondentul nostru să lucreze cu
Şi-un cer întreg de visuri se iscă foşnitor. Si trecînd pe puntea-naltă,
Dintr-o zare-n ceealaltă.

C ărb un ele Hai cu noi să fii de faţă v. iipsuriic pe care le vădeşte Ionel Pre­ migală cele două poezii. După cum fiu ştiu zăuca- re-mi ya T irs/e/cL, f i , /a, iri, ,
Cină vom strînge cîmpu-n braţă, j dau sînl cit se poate de caracteristice am arătat, amîndouă sint interesante Şa-ro-ci-fă, /- ă i - m;, Ară/a/ă, Pa, ia, ia, ia,
Lumină e, sintetizată dur, i pentru majoritatea începătorilor cu care şi o muncă atentă asupra lor le-ar face
Acum un milion sau poate zece Lanu-n care se îm bină: j venim în contact pe aceeaşi cale. publicabile.' De la tilu-res pin-fa J ii Eu S/ii ce să vezi in-iu
De ani, ce şi-au gravat suav eonttiv
în trupul de carbon, sticlos şi rece. Generoasa ta lumină. 1 Ionel Predan ne trimite trei poezii, Să trecem acum la proză. In primul
In întuneric ocliii luminii arse, stau Ploaia zărilor albastre \ un reportaj şi o schiţă. Să discutăm rind, reportajul. F.l suferă de o litera­
Dar oamenii cu miini înflăcărate Şi elanurile noastre; \ mai întîi versurile. Trebuie salutată de turizare forţată, nu are suficiente date
O scot la suprafaţă şi-i redau Tu i-ai dat căldura calmă, Ia bun început orientarea tematică a co­ şi — acelaşi lucru — este scris negli­
Cîntînd, întreaga-î mare demnitate. Noi l-am ocrotit ca-n palmă respondentului nostru. Titlurile poezii­ jent. Aspectele pe care caută să le
Şi i-am dat loc larg cit zarea lor sint grăitoare: „Furnalul“, „Oţc- surprindă reporterul nu sînt dintre cele
ILIE CONSTANTIN Să. se legene ca marea. larul“, „înălţimi“. Mai sint unii înce­ mai semnificative, ele nu ilustrează su­
pători care ne frimite pseudo-poezii des­ ficient ideea pe care şi-a propus s-o
C în tec de recoltă Numa iert — ţi-aduci aminte — | pre „O iubire foarte nefericită" sau dezvolte. Un reportaj bun trebuie să in- Sa ves-i spi-ccf pjri-u-lui SauCO-şul jur-na-/u - /oi
Ţi-ai culcat tîmpla fierbinte j „Amintiri vesele din copilărie“. Ce îonneze simplu şi direct pc cititor.
Ca o mireasă trece combina cîmp vast de inspiraţie stă în faţa Aceasta este prima şi cea mai de sen
Prin lanul de aur, uşor Pe podviGlul de ţărînă fiecăruia dintre ei 1 Munca clocotitoare mă misiune a unui reportaj. Căutînd p v - M F r TddUrm— X— * ------ y . K u t
Griul îşi varsă galben lumina Unde-n pîclă se îngînă din jurul lor — sîntem siguri că în­ să-l scriem „frumos“, în dnuna simpli-
in braţele ei, foşnitor. Ceru-npurpurat de tine. săşi munca lor — întregul peisaj ma­ lăţii, a exprimării directe, nc indepăr t4 n —j
Cîmnul netezit de mine ! terial şi sufletesc pe care ei îl întîl- făm de cititor.
O mare de grine e zarea Călător pe drum. cu stele nesc zilnic tot mai frumos, lot mai Co-fea rrwn- 1h ă — u — rr 7/
Şi oamenii sint corăbieri Mi-ai lăsat holdele mele amplu, sint prin ele înşilc poezie; po­ Ultima încercare a tovarăşului Pre­ Cu-nos-cţdi Vo +Od-fa' hk-tcU
Spre ţărmuri de vis străbat marca. Pirguiţe-abia, necoapte. ezie care se cere doar delectată şi tran­ dan csic schiţa „Regăsire“. Iată pe
Belşugului fraţi şi străjeri. Şi-ai zburat, ca-n vis. o noapte... scrisă cu o oarecare măiestrie, lată de scurt subiectul: Lică, un muncitor lî­ o o y Orchestra pap----------------- ------
ce, de la bun începui, apreciem poezii­ năr, dă un rebut pentru care tovarăşii 7t i , t .....
O singură holdă e ţara, le lui I. Predan şi vedem în această săi îl critică. A doua zi, Lică vine la f - r — 5_ î
Poeme sint grînele m o i: aplecare către temele cele mai apro­ lucru dar nu are curaj să intre în
Le cintă pnmintul şi vara Hai acrim cu noi şi fi-ne piate Iui un fapt îmbucurător. hală. Pleacă; peste 10 minute, în apro­ T -m - nen V hi, Hop ! Hop/
Şi oamenii satelor noi. Bun tovarăş pe combine, piere are loc un accident de circulaţie.
Brigadier in colectivă: Poezia „Oţelarul“ arc o singură Lui Gelu, prietenul Iui Lică, i se pare Ain-cn-fo nu ¦
O telul nostru Să te bucuri deopotrivă strofă: că cel accidentat este eroul. Dar nu e aşa.
Pentru prospeţimi şi rouă, Lică este teafăr şi va veni la lucru. uCa"-s v i-fe jic b h Hu-ne-doa-ra.
Oţelu-l cînt şi pe bărbaţii care Pentru ţarina cea nouă: „Cu cobalin' fie frunte — aplecat,
Cu braţele şi cu gîndirea lor Privirea şi-o aşlerne-n masa vie — Dacă despre subiect nu se poale 4, f —is:. L31 f —g~
Frămîntă veşnicia în cuptoare Tu să treci pe cer agale, Iar chipul stă de-apururi oglindit. spune că străluceşte prin originalitale
Dind timpului un chip scinteietor . Noi prin lanurile tale, In miezul lavei, ca steaua purpurie“. sau prin alte calităţi, în schimb des­ De la Mureş pîn'la Jii, tra, la,...
Tu s-arunci aur din boltă pre slilul autorului se pot spune Cite mlndre-oi întîlni, tra, la...
Fantastice lumini îşi. joacă hora Noi să-l strîngem din recoltă. Poetul a vrui, desigur, să ne comu­ multe lucruri bune. Ionel Predan are Nu ştiu zău care-mi va fi, tra, la, la.
Şi oamenii, sint marii lor stăpini; nice o imagine interesantă: faptul că capacitatea de a creiona tipuri umane, Sorocită inimii, tra, la,...
TJrcînă pe culmi secundele şi. ora TRAI AN FILIMON în fiecare şarjă, în fiecare tonă de oţel interesante şi veridice. Reacţiile oame­ De la Mureş, pîn'la Jii,
Ei condensează-n ele săptămini. se oglindeşte chipul celui care l-a ză­ nilor sînt adevăralc. Ambianţa in care Nu ştii ce să vezi în tîi.
Pe drum uri noi . . . mislii, al oţelarului. O imagine fru­ ci evoluează este bine creată. Limbajul Să vezi spicul griului
Un singur semn ştiut dă oţelarul, moasă. Din păcate, lipsa de maturitate personajelor c propriu şi diferenţiat. Sau coşul furnalului ?
Metalul trupul arzător- şi desface : Pe drumuri noi fericirea a prins să mă poarte, — sau poate graba ? — !-au făcut să Există în scurta schiţă şi citeva ob­
In puritatea lui cum e cleştarul Simt în shflef arzînd flacăra fără de moarte, nimerească alături de ţintă. Din strofa servaţii de prozator, care demonstrează STRIGATURI
El vede noi izbinzi. el vede pace. îmi strig bucuria în cele patru vuituri, Colea munţii auriţi,
Dincolo mineri ves tiţi,
GEORGE — RADU CHIROVICI Ecoul se-ntoarce-ncărcat şi-aprins de ciuturi. Cunoscuţi în toată ţara
Dragostea s-a trecut într-'un imens curcubeu
Că-s viteji din Hunedoara
Strălucind în luminile oraşului meu,
Visurile s-au închegat în ziduri şi temelii — Azi sînt mîndre satele, tra, la...
Curge peste zare în stol de eiocîrlii. De pe toate văile, tra, ia...
Iar inima, neîmpăcată, pe arşîţi sau ploi Mîndre sînt şi holdele, tra, la...
Mă poartă zorită pe drumuri noi, tot mai noi; Pădurea şi sondele, tra, ia...
O cheamă ţara, pretutindeni unde oamenii-au Mînără-i toată ţara mea
Fiindcă toţi muncim în ea.
scris Drag mi-e însă cină tu vii,
Frumuseţea din ei cu propriul vis.

ANA SOIT

citată se înţelege că oţelarul pur şi că autorul „ţine ochii deschişi" în faţa Printre ape, printre vii.

P e is a j c u fu rn a le Seri de operă simplu se priveşte în masa oţelului. realităţii. STRIGATURI:
Cine a văzut măcar o dală o şarjă Este un începui bun. După părerea Dragu-mi-n munte să sui
O macara zveltă, de par­ ţară. Nu este singurul, lau­ şi operetă ştie că aşa ceva nu este cu putinţă. ^ Pe sub poale de brădui,
că ar sta să-şi ia zborul, se reat al bienalelor care a fă­ Măcar pentru simplul fapt că oţelul in­ noastră, tov. Predan, care nu şi-a fi­ i Cu căciula retezată
profilează pe cerul pur. Fur­ cut primii paşi pe calea mă­ In cursul lunii acesteia, ar­ candescent nu „oglindeşte“, (în sensul xat încă drumul creaţiei sale trebuie )
nalul cel nou prinde trup. Fu­ iestriei din cadrul cercului hu- tiştii Operei de stat din Cluj, concret al cuvîntului, aşa cum el este să se aplece cu atenţie asupra meşte­ Şi cu mindra sprîncenată!
megă furnalele vechi. Sint. neăorean. Gheorghe Cocliţii a au prezentat oîteva seri la rind luat aici). Ce să mai spunem de şugului prozei. Goncentrîndu-şi în acest
dimineţi de primăvară în care obţinut la aceeaşi bienală în faţa publicului din Orăştie, „miez" ? I. Predan nu s-a ridicat la sector (oale forţele — deocamdată ri­ Or fi mîndre doinele, tra, la...
aerul are o transparenţă ce premiul I la grafică şi pre­ un ciclu de spectacole cu ope­ înălţimea intenţiei, el a descris doar sipite în mai multe domenii de creaţie Cină s-aud tălăngile, tra, la...
parcă dă un alt relief tu ­ miul. m la pictură. Iar în ra „Bărbierul din Sevilla“, lucrurile şi le-a descris fals. — el are ţoale şansele de a reuşi. Ii Mîndre-or fi şi sîrbele, tra, la...
turor lucrurilor. Cum să nu 1958, Vaier Ionescu a primit opera „Traviata“ şi operetele adresăm un călduros îndemn să mun­ Horele, bătutele, tra, la...
aşterni toate acestea pe pîn- premiul II la grafică şi pre­ „Ana Lugojana“ şi „Lăsaţi-mă Mai departe: înfr-o poezie de pa­ cească cu seriozitate, continuu, să-şi ri­ Dar şi ciobăneasca mea,
ză ? Cum să nu încerci să le miul III la pictură. Iată re­ să cint". tru versuri, scrisă în vers fix, nu este dice nivelul cultural neîncetat, să scrie, Că iţi saltă inima !
zugrăveşti ? zultate cu care, pe bună admisibil ca versurile 1 şi 3 să nu ri­ cerînd mai mult ajutorul cercului lite­
dreptate, tinerii artişti hu- Au fost viu aplaudaţi inter­ meze şi nici ca unul din versuri să rar în care activează. Să scrie mult, C-aşa-i jocul nost pe-aci
Intr-o astfel de dimineaţă nedoreni se mîndresc. preţii Lia Hubic, Cornel Fină- şchioapăte (vezi ultimul). căci numai pc şantierul creaţiei se ma­ Printre, ape, printre vii.
a pictat lăcătuşul Heivrich ţeanu, Ion Budoi, Ion Trifa, turizează un tinăr scriitor.
Hampel unul dintre ultimele Prea puţini dintre cei 70 de Lia Mărcuş Anca, Ion Buzea, Un peisaj frumos zugrăveşte I. Pre- STRIGATURI :
sale tablouri: „La furnalul membri pe care îi numără Ileana Handrea, Augustin Almă- Haţegana, mureşam a,
şan şi alţii. Ţarina şi rîureana,
Să tot joci şi-ai tot sări
Cit te-or 'ţine cioarecii!

-*î5e. Tî--iîv« l» .it*

nou“. rA căutat să fixeze pe cercul acum. au fost martorii
pînză o clipă unică, irepeta-
biiă. un moment din nesfir- înfiinţării lui în urmă cu Creaţia orală din Hunedoara, folclorişti şi cercetători ai creaţiei O contribuţie importantă la
şitul şir care marchează im ­ in cele aproape două decenii de opera de valorificare a comori­
petuoasa transformare a Hu­ 14 ani. Poate numai tov. existenţă a regimului de demo­ noi populare de pe plaiurile Hunedoarei lor populare au adus-o şi fol­
nedoarei socialiste. Şi a reu­ Emil Brandis. îndrumătorul craţie populară a cunoscut o cloriştii ’ccali. Dintre lucrările
şit. Astăzi tabloul său este dezvoltare nemaiîntîlnită. Mii de poezia publicată ia gazetele de Demnă de apreciere este pre­ Orăştie. Cea mai recentă şi im­ care s-au bucurat nu numai de
unul dintre exponatele pre­ cercului. De la începuturi artişti amatori creează şi inter­ perete etc. Cunoscind acest fapt, ocuparea actuală pentru valori­ punătoare prin conţinutul re­ colaborarea celor mai tineri, dar
gătite pentru cea de-a treia modeste, cercul a ajuns as­ folcloriştii noştri au desfăşurat ficarea melodiilor populare. In­ prezentativ al bucăţilor inedite harnici folclorişti din regiune,
bienală a artiştilor plastici tăzi să crească mulţi tineri . pretează pe scenă, în diferite o muncă asiduă de valorificare tr-o serie de culegeri muzical- o constituie lucrarea colectivă
amatori. talentaţi, să organizeze o ex- \ formaţii, aceste nestemate popu­ atît a folclorului tradiţional, literare, creaţia din Hunedoara „Folclor din Transilvania“ (do­ amintim creaţiile publicate în
poziţie permanentă, să încă- t lare, rod al activităţii creatoa­ încă din abundenţă în regiunea ocupă un loc de seamă. Astfel, uă volume, 1962). Hunedoara culegerile Casei regionale a cre­
Utemistul Heinrich Hampel dreze in studiu susţinut pe L re a poporului liber, stăpîn pe noastră, cit şi a creaţiei popu­ în volumul „100 de melodii de ocupă şi aici un loc de frunte. aţiei populare Deva: „Drumul
se numără printre cei mai. lare noi, înregistrîndu-se in jocuri din Ardeal“ (1955), pro­ Cercetătorul şi îndrăgostitul do nostru", „Jocuri populare pă-du-
înzestraţi membri, ai. cercu­ toţi cei înscrişi. Pictorii Ni- soarta sa. Determinată de noile ducţia muzicală din Hunedoara folclor N. Jula semnează in vo­ reneşti“ diferitele culegeri de
lui de artă. plastică de pe colae Bicfalvi, Simion Lu- condiţii din patria noastră, cre­ această direcţie succese demne se dovedeşte a fi mult mai bo­ lumul al H-lea culegerea de ver­ Texte pentru brigăzile artistice
lingă clubul „Siderurgistul“ caci. Xsnia Vreme, studenţii aţia populară a suferit o struc­ de cunoscut. Urmărind fenome­ gat reprezentată în comparaţie suri popuiare din Cimpul Piinii de agitaţie etc. Cea mai reali­
al C.S.H. La cea de-a doua nul creaţiei populare în toate cu celelalte regiuni. Tot aşa şi zată şi unitară este însă desigur
bienală, unul clin tablourile Liviu Lăzărescu, Bartok Fr„ turală transformare a conţinu­ aspectele lui esenţiale, folcloriş­ în volumele : „Vechi cintece de — Orăştie, în care creaţiile sint lucrarea Îngrijită de prof. Con­
sale a obţinut premiul II pe Bcrtalan ştefan de la Insti­ tului, concretizîndu-şi existenţa tii zilelor noastre valorifică viteji“ (1956 — cu prefaţă sem­ „profund specifice ca teme şi
tutele de artă plastică din in noi specii folclorice, cum ar creaţia populară de pe poziţi­ nată de S. Drăgoi) sau „Cintece motive pentru poezia populară stantin Clemente: „Tinereţe fără
IN 4BAŢAJ. Bucureşti şi Cluj. aici au fă­ f i : brigada artistică de agitaţie, ile ideologiei marxiste. populare noi“ (1959), cuprind sud-ardeleană“. Producţia popu. bătrineţe“. Volumul mult apre­
poezia în gen popular recitată numeroase melodii şi texte din Iară din raionul Brad, neglijată
cut primii lor paşi, în cer­ Zona Pădurenilor e cercetată regiunea Hunedoara. în trecut, este prezentă în vo­ ciat pentru contribuţia inedită
în cadrul formaţiilor artistice, intensiv şi multilateral. Iată în lumul i prin creaţii autentice are un merit incontestabil în
cul huneăorean. acest sens o tipăritură: „Anto­ Versul popular din regiunea şi de o rară frumuseţe. Cităm Iniţiativa de a valorifica crea­
logia folclorică din Ţinutul Pă­ noastră, pentru tematica vie, din ciclul „Fodolcr din Ţara Za- ţia nouă. In stihuri avîntate, po­
Linogravură de IOAN RAŢ — Brad durenilor“, alcătuită de un grup pentru valoarea şi frumuseţea randului“ a culegătorilor I. Şerb porul preamăreşte partidul, tra­
de folclorişti conduşi de E. Co­ sa, a atras atenţia folcloriştilor şi D. Cesăreanu citeva versuri
mişel, care b publică în 1959. Vo­ care au inclus în culegeri diver­ noi, in care creatorul anonim iul liber şi fericirea oamenilor,
se alte creaţii de pe plaiurile munca pentru o viaţă mai bună
lumul înmănunchiază un mate­ Hunedoarei. Doi dintre scriito­ surprinde transformările radi­ etc. Tema transformării socia­
rial folcloric literar şi muzical rii contemporani, ambii poeţi, cale înfăptuite în regiunea noa­ liste a agriculturii apare în nu­
extrem de interesant. Intrucît Cicerone Theodorescu în volumul stră în anii construcţiei socia­ meroase bucăţi din care cităm
mulţi dintre pădureni lucrează ..Izvoare fermecate" (1953) şi liste. Astfel, în poezia populară doar versurile :
azi la mină, unele cintece popu­ Teodor Balş în culegerea „Pe-un „Mindră ţară-i Zarandu“, ima­ Dar de cînd la noi în sal,
lare surprind aspecte importan­ picior de plai“ (1957), au însu­ ginea luminoasă a vieţii noi re­
te din viaţa şi munca acestora, mat un număr impresionant de iese din versurile: Colectivă am durat,
ca in versurile: versuri populare, din aproape Lucrurile s-au schimbat,
20 de localităţi ale regiunii noa­ Frunză verde de aglici
Foaie verde de stejar stre. Astăzi mi-s stăpîn aici Că de-acuma poţi lucra
In mina de la Ghelar. Şi pe holde şi pe băi Omule, pe seama ta,
Ai să vezi in mină. frate, Pentru a reda amploarea pe Şi pe vite şi pe clăi
Minereul cum. se scoate; Şi pe poame, pe v in a t: Nu pe brazda altuia.
Se taie din mal în mal, care a luat-o acţiunea de valo­ Şi-i belşug la noi in sat. Rodul muncii să-l sporească
Pentru planul cincinal. Că ni-s întovărăşiţi,
rificare a folclorului hunedo- Şi la lucru sînt uniţi. Colectiva să-nflorească.
Cercetătorul O. Bîrlea a întoc­ Ne-am scris în gospodărie
mit în citeva volume „Monogra­ rean, trebuie să subliniem ini­ Şi-am scăpat de sărăcie . In sfirşit trebuie menţionare
fia Pădurenilor“ (primul volum
se află sub tipar), lucrare care ţiativele pe care le-au întreprins Cintecul se încheie cu versuri pentru activitatea stăruitoare de
face parte din Marea colecţie a valorificare a folclorului ziarele
folclorului din R.P.R. De ase­ „Albina“, „Scînteia tineretului“, In care se exprimă recunoştinţa
menea, explorînd această regiu­ locale, care au fost citate de zeci
ne folclorică inepuizabilă. Ma- „Luceafărul“ etc. Criticul lite­ faţă de partid. de ori în „Bibliografia folcloru­
ria Radu Kahane publică în lui romînesc“.
1956 studiul „Cintece şi jocuri rar I. D. Bălan, încă din 1953, Că de cină partida’dragu’
Primită cu multă căldură în
de nuntă din Ţinutul Pădure­ la „Viaţa romînească", în ciclul Ne-a trecut odată vragu, toate colţurile patriei, aprecia­
tă pentru temele variate, conţi­
nilor“, „Din cîntecele poporului nos­ TÂzi tnfloare pe tot locu’ nutul interesant, realizarea ar­
tistică matură, creaţia populară
tru “, publica producţiile muzei Bucuria şi norocii’. din Hunedoara reprezintă o con­
tribuţie de seamă la folcloristi­
populare din satele raionului ca generală. Folclorul contem­
poran, fiind expresia vieţii noi,
contribuie din plin la formarea
conştiinţei socialiste a oameni­
lor muncii.

prof. IOAN ILIESCU