Page 71 - 1962-07

N*. 2356 DRÜMUTj s ö ü m t x s m u n pag. SI

Lam inînd cu to ieran ţe n eg aţive m PBOGBAMUL

Importante economii de met 23 IULIE 1962 mandări din program ; 13,00
Cintă clarinetistul Iliuţâ Ru-
— Laminînd cu toleranţe negative lozinci şi panouri mobilizatoare. Au fost lop, Emil Petricâ, Augustin Birău ca PROGRAMUL 1 : 5,10 Emisiu­ dăreanu; 13,15 Carnet de re­
am înregistrat in luna iunie o econo­ organizate o serie de instructaje cu tot de altfel şi pe'toţi laminatorii şi prim- nea pentru s a te ; 5,40 „Pe la­ porter ; 13,22 Concert pentru
mie de 203,6 tone de metal, în luna personalul de linie ş.a.m.d. iamînatorii, ii interesează deosebit lua­ nurile gospodăriilor agricole co­ oamenii muncii aflaţi la odih­
mai 247,6 tone... Insumînd- economia rea şi controlul probelor, De fapt, cîn- lective“ Cintece din folclorul nă ; 14,03 Muzică din opere;
realizată în fiecare lună, pînă în ianua­ Astfel, într-un timp destul de scurt, tărirea acestora le spune şi care este nou şi jocuri populare romi- 14.30 Muzică de estradă: 15.31
rie inclusiv, rezultă pe semestru mai laminarea la toleranţe negative a de­ economia de metal pe care o realizează. n e şti; 6,00 Ştiri sportive; 6,25 Muzică populară din Muntenia;
bine de 1000 tone metal. venit o preocupare a întregului colec­ Se cîntăreşte fiecare probă, se face me­ Muzică populară romînească şi 16.30 Pagini orchestrale din ope­
tiv. Fiecare maistru, laminator, ingi­ dia re şarjă, apoi se cumulează pe a minorităţilor naţionale: 7,10 re ; 17,00 Cintă orchestra do
Spunînd aceasta, ing. loan Voina, ner şi tehnician, a început să fie fră- schimb şi pe secţie. Altfel spus, urmă­ Muzică de estrad ă ; 7,30 Sfatul muzică „Electrecord“ ; 17,30
şeful secţiei laminorul de 650 mm. Hu­ mîntat de această problemă. In dife­ rirea realizărilor se face pe schimburi medicului: Cura de fru cte; 7,35 Sfatul medicului: Cura de fruc­
nedoara, închise registrul în care erau rite şedinţe, în consfătuirile de produc­ şi pe secţie. Anunţuri, m uzică; 8,30 Mici te ; 17,35 Anunţuri, reclame,
notate realizările lunare şi-l aşeza deo­ ţie, ei au început să vină cu propuneri formaţii de muzică uşoară ; 9,00
parte. Pe faţă i se putea citi o mare concrete: cum să execute mai corect — îmi este foarte greu să mă pro­ Tinereţea ne e dragă „Itinerar muzică; 19,00 Din folclorul po­
satisfacţie. Şi avea motive. Ideea la­ şi mai operativ reglarea cajelor, cum nunţ care dintre schimburi a contribuit de excursie“ ; 10,08 Muzică de
minării la toleranţe negative îi aparţi­ să se facă calibrarea cilindrilor, cum mai mult la economia amintită spunea estradă interpretată la diferite poarelor sovietice; 19,30 Din
nea lui. II frâmînta de multă vreme. Ea să se execute controlul profilelor la­ şeful secţiei. Aplicarea cu succes a la­ instrum ente; 11,03 Pagini din
a putut fi pusă în aplicare numai după minate pentru a vedea dacă se înca­ minării la toleranţe negative preocupă muzica de operetă; 12,00 Din activitatea sfaturilor populare:
un studiu minuţios şi a unei consul­ drează în normă... deopotrivă pe fiecare membru al colec­ albumul melodiilor de muzică
tări indelungalc cu oamenii. Nici atunci tivului nostru. Au muncit bine cu toţii. uşoară romînească; 12,30 So­ 20,40 Muzică populară; 21,30
nu i-ar fi fost uşor dacă n-ar fi avut Efortul colectiv a făcut ca lucrul să lişti şi orchestre de muzică
sprijinul şi îndrumarea organizaţiei de fie pus la punct destul de repede, mai Dc altfel, cele peste 1000 ione oţel Seară literară dedicată unor oa­
partid. Mai întîi pentru că introduce­ repede chiar decît se aştepta inginerul economisit în primul semestru al anu­
Voina. Oamenii s-au convins de impor­ lui. despre care am amintit la înce­ meni ai muncii din agricultură;

22.30 Muzică distractivă.

rea acestei metode de laminare nece­ tanţa noii metode. Ei au o conştiinţă putul articolului, o dovedesc cu priso­ populară din diferite regiuni

sita o serie de modificări aduse chiar înaintată. Ştiu că mal multe profile la­ sinţă. ale ţă r ii; 13,10 Concert de

agregatului. Gilindrii trebuiau calibraţi minate înseamnă mai multe construc­ GH. COMŞUŢA m Rectificatorul Gheorghe g prînz; 14,00 Muzică de estra­ PENTRU 24 ORE
ţii metalice, mai multe tractoare, mai ~i 1 Balosin este unul dintre j§ dă ; 14,30 Cintece şi jocuri
astfel îneît profilul laminat să nu in­ multe bunuri patriei. De aceea s-au stră­ Intîlnire cu prezentul populare romîneşti ; 15,05 Inter­ Vremea se menţine uşor nestabihi
tre în dmpul de toleranţe pozitiv. Deci, duit să o aplice cit mai repede şi cît g muncitorii fruntaşi ai sec- g preţi sovietici de muzică uşoa­ cu cerul mai noros ziua. Tempera­
era necesar să se ia măsuri în acest mai bine. Să facem o vuită în Hunedoa­ menea munci, tuburile fluorescente I ţiei mecanice a U. M. Cu- j§ ră ; 16,15 Vorbeşte Moscova!;
sens şi la serviciul de calibrare. De i gir. El îşi depăşeşte planul g 16,45 „Săptămina muzicii polo­
asemenea, trebuia făcută o reglare co­ Acum laminarea la toleranţe negati­ I lunar cu 25-28 la sută. 1 ne“ ; 17,30 „Prietena noastră
respunzătoare a cajelor. Apoi, un lu­ ve se aplică la toate profiiele laminate cartea“ ; 18,00 Melodii de dra­
cru foarte important, cum livrarea la­ la laminorul de 650 mm. Reglarea ca­ lillHII!lllll!ll!!ll!lll!!l!li!i![ii!lln1!llilllllllllll!ll!l!l|!lllllll!lllllllllilll!llÎlîl goste ; 19,00 Almanah Ştiinţi­
minatelor se făcea la tonaj, şl nu la jelor se face cu multă conştiinciozitate.
fic ; 19.40 Muzică u şo ară; 20,30 tura staţionară, ziua va fi cuprinsă
metri liniari, însemna că indicii eco^ Prim laminatorii Luca Nuţiu, Meftode ra nouă. Poftiţi cu noi pe stră­ s-au aprins zilele trecute şi pe &MflAtlYnet Noapte bună, copii „Alblnuţa între 24 şi 29 grade, iar noaptea în­
nomici ai secţiei nu aveau să înregis­ Baklan, Dumitru Hangan şi toţi cei­ zile oraşului fie şi numai cîteva străzile Aurel Vlaicu şi Gheorghe

treze o creştere vizibilă. In schimb, lalţi urmăresc ca această operaţie să ore pentru a face o adevărată Bariţiu, iar în curînd se va ex­ 23 IULIE 1962 şi soarele“ de Nina Stăncules- tre 10 şi 15 grade. Vîntul va sul ia
prin faptul că din aceeaşi cantitate de fie executată totdeauna la timp şi cît cunoştinţă cu prezentul. Oraşul si- tinde iluminatul public pe Aleea DEVA: K:8 — cinematograful cu ; 21,15 Tribuna radio: Im­ potrivit din nord si nord est.
metal se laminau mai multe profile, mai corect. derurgiştilor şi constructorilor, s-a
avea de cîştigat economia naţională. întins mult. Pîna şi pietrele kilo­ Oborului, Aleea Steagid Roşu şi „Patria“ ; Sfioasa — Grădina de pasul politicii externe occiden­ PENTRU URMĂTOARELE
Iar oamenilor, tocmai acest lucru tre­ Pentru a vedea dacă profiiele lami­ metrice care indică distanţa spre pe alte străzi din noul cartier vară; HUNEDOARA : Pompie­
buia să li se explice pe larg. Aşa se nate se încadrează în cîmpul de tole­ Deva au rămas mult spre centrul muncitoresc. tale ; 21,25 Din cîntecele şi dar- 3 ZILE
face că comitetul de partid a desfă­ ranţe negative se iau probe din fiecare oraşului şi reclamă acum revizuirea rul atomic — cinematograful
şurat în jurul iniţiativei o susţinută şarjă. Mai precis, probele se iau din lor. E un lucru firesc pentru că Cele ISO dc comitete dc blocuri surile popoarelor ; 23,15 Concert Vreme schimbătoare, cu cerul tempo­
şirul blocurilor moderne înaintea­ nu scapă din vedere nici un amă­ „Victoria“ ; Moment periculos
muncă de agit?, ţie. Comuniştii au ară­ in 5 blumuri. Fiecare din ele se raa- ză vertiginos spre distilăria de gu- nunt care ar putea să influen­ — stadion „Corvinul“ ; SEBEŞ: de valsuri. rar noros, favorabilă ploilor şi cu
droane iar pe alte zeci de artere ţeze negativ în cadrul întrecerii Gardianul —- cinematograful
tat luminătorilor amănunţit care sînt soară şi se cîntăreşte. Dacă la un mo­ rînduite într-o geometrie, modernă gospodăreşti. La majoritatea blo­ „Progresul“ ; „60 de zile în su­ PROGRAMUL I I : 12,08 Reco­ i temperatura staţionară.
ment dat nu mai corespund, este un in­ şi cu per "ţi multicolori se înşiră
avantajele noii metode şi cum se poate diciu câ ceva este în neregulă. Şi în blocurile O.M.-ului. Aşa arată curilor au apărut în ferestre ghi­ dul Asiei“ şi „Prin Carpaţii ră- 3 ooo<>oo<>cx>c<x><>cc><icn>c<xx><xxx>c<>o<><>c>o<><>c><>o<><><><>oo<><><>ri
acest caz se iau măsuri operative: se noul peisaj liunedorean creat de vece cu flori, iar la intrările prin­ săriteni“ — cinematograful „M.
aplica cu succes. Pe marginea ci, în reglează cajele, se calibrează cilindrii mîna omului, pentru binele lui. cipale trandafiri agăţători. Dar, SfafuS popular a! oraşuiuî regional - Heva
etc. De aceea pe maiştrii Adrian Fii- bunii gospodari ai oraşului în­ Sadoveanu“ ; PETROŞANI: Mai
secţie, au fost afişate Ia locuri vizibile tare ca uraganul — cinemato­ ANUNŢĂ
treprind mereu noi acţiuni. Peste graful „Al. Şahia“ ; învierea
E5SK (seria I-II) — cinematograful

Pe şantierul T. R. C. H. — Călan Dar, acest peisaj se îmbogăţeşte cîtva timp va începe instalarea a „7 Noiembrie“ ; fÂLBA IULIA: tinerea în oraşul Deva
continuu, cu spaţii verzi, cu ron- încă 15 cişmele automate pe stră­ Tot aurul din lume — cinema­
multa preocupare pentru calitate douri cu flori, cu pomi ornamen­ zile Romanilor, Elisabeta Mărginea- tograful „Victoria“ ; Arme şi a
tali. O asemenea sarcină şi-au porumbei — cinematograful „23
In primul semestru al anului 1962 se defecte au necesitat timp şi bani. asumat-o cetăţenii înşişi care ma­ nu, Emil Racoviţă etc., şi a unei August“ : ORĂŞTIE: Raidul B S 1 C IB L U I ÂM UÂ1L
constructorii şantierului nr. 3 din Gă- In loc să execute remedierile cît mai nifestă un respect deosebit pentru fîntîni arteziene în parcul gării. vărgat — cinematograful „Fla­
lan trebuiau sa dea în folosinţă 116 repede, constructorul a lăsat totul pe blocurile unde locuiesc, pentru ora­ Şi aici oamenii s-ati angajat să căra“ ; Omul amfibie — cine­ irg d e fără)
apartamente. Deşi ne aflăm aproape seama vremii. Au trecut de atunci două şul lor în general. matograful Grădina de vară ;
de sfîrşitul lunii iulie, încă nici unul luni şi jumătate în care nu s-a făcut muncească în mod voluntar pen­ Agrafa albă — cinematograful 29 iulie 196?, tîrg de vite, iar în zilele S
din cele 5 blocuri n-au fost recepţio­ nimic. Pentru această stare de lucruri Bidevardul Republicii unde este tru ca lucrurile să coste cît mai
nate. Unele din ele (D, E 1 şi E 2) stau trebuie traşi la răspundere vinovaţii şi 'deputat tov. Elisabeta Crainic a puţin. Şi, dacă ar fi să vorbim cine „V. Roaită“ : SIM ERIA: In li­ de 30 şi 3i iulie şi 1 august, |
de două luni cu uşile închise şi încă în primul rînd echipa de instalatori, fost încadrat într-un adevărat che­ s-a evidenţiat mai mult în aceste niştea serii — cinematograful
nu au intrat în ele locatari. Calitatea care n-a privit cu suficient simţ de răs­ nar verde format din cei peste 400 acţiuni, atunci va trebui să amin­ „llie Pintilie“ ; HAŢEG: Nana tîrg de mărfuri |
slabă a lucrărilor executate, organiza­ pundere lucrarea efectuată. Nici la blo­ pomi ornamentali plantaţi recent — cinematograful „Popular“ ;
rea slabă a procesului tehnologic sînt curile E I şi E 2 situaţia nu este mai prin munca patriotică a cetăţe­ tim neapărat numele deputaţilor Se desfac mărfuri industriale, obiecte deuz |
factori cari au determinat depăşirea bună. Instalaţiile au fost executate nilor. Mai trebuie spus că în Hu­ 'Ana Zanef, Elena Rejeb şi ale al­ BRAD: Bătălie in marş (seria
termenului de dare în folosinţă. Slaba, slab. Aceste blocuri nu au căi de ac- nedoara s-a statornicit un bun tor cetăţeni. I-ll) — cinematograful „Steaua casnic, produse alimentare si agricole. $
calitate a unor lucrări de finisaj, cnnr "iCcs. împrejurul lor se află grămezi de obicei • acela de a se transforma
sînt vopsitoriile în băi şi bucătării, au moloz şi pămînt pe care n-a avut ni­ orice porţiune de teren viran într- Aceste sînt numai cîteva 'din rea­ Roşie“ ; LONEA : Vlntul s-a *” o
determinat ca beneficiarul să nu re­ meni grijă să le transporte. Asta dove­ un loc de recreerc. Faptul e con­ lizările gospodăreşti ale Hunedoa­ cprit in zori — cinematograful
cepţioneze blocul D. Şi aceasta a fost deşte lipsă de răspundere din partea firmat şi de cele 3 parcuri ame­ rei cu blocurile ei zvelte, cu noul „Minerul“ ; TEIUŞ : Săritură p ;]0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 < X )0 0 0 < X > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 ( .
posibil deoarece nu s-au luat măsuri conducerii şantierului, în ce priveşte najate do curînd în preajma gării
de uscare a pereţilor, ca vopseaua respectarea execuţiilor în grafic şi Ia şi pe bulevardid Republicii. stadion, cu monumentala sală a în zori ¦— cinematograful i întreprinderea de construcţii forestiere
teatrului şi mai ales cu oamenii, „V. Roaită“ ; ZLATNA: Cai­
Poftiţi şi pe strada C. Brîn- dul — cinematograful „Mun­ CLUJ
cuş unde este deputat tov. Iosij cu oamenii ei minunaţi care mun­
Tudor. Acum această stradă e cesc neobosit pentru a face oraşul citorul“ : IL IA : Familia Min-
cit mai frumos. nard — cinematograful „Gh.
Doja“ ; APOLDUL DE SUS:
I. MANEA' Taina cetăţii — cinematograful

„23 August“.

aplicată să nu se degradeze. Neluarea termenul stabilit. considerată cea mai frumoasă din

acestor măsuri este o dovadă că exe­ O mare parte din vină revine şi oraşul Hunedoara. De altfel nici Ş i.n$ier& fli D e v a angajeaza:
cutanţii n-au manifestat o preocupare I.G.O. Hunedoara, care prin dirigintele nu se putea ca un colectiv de
suficientă pentru calitatea lucrărilor. de şantier n-a controlat permanent fe­ cetăţeni harnici ca acela de pe „Cooperativa Moţul"1 Peşti! de corespondenţi tr a s;t©rişti rutieristi9
Vinovat de această stare de fapte se lul cum sc execută lucrările. Abia la strada Brîncuş care a lansat che­
face meşterul Nicolae Muga care a recepţie au constatat că lucrările nu co­ marea la întrecere „Pentru cea mai Brad, unitatea Baia
condus lucrările la blocurile E l, E 2 respund din punct de vedere calitativ.
frumoasă stradă din oraş“, să ră- de Criş i voluntan ne comunică:

şi D şi care, în acest timp nu şi-a E momentul să se pună capăt aces­ mînă mai prejos. Aici, oamenii au Cu planul depăşit mai în ultimele trei luni din cu carnet de conducere, pentru loturile:
programat judicios lucrările şi nu a tor discuţii şi să fie traşi Ia răspundere plantai pomi ornamentali, au fă­ acest an, s-au economisit 1.520 Jieţ, Jiul Romînesc, Cerna şi Dobra.
urmărit felul cum ele se execută. cei ce se fac vinovaţi pentru lipsurile dm. p. piele şi 66,880 kg. talpă,
semnalate. cut rondouri cu flori iar pe anu­ Primul semestru ai anului a valorind peste 2.500 lei. în ac­ Inform aţii suplimentare se primesc zilnic
Nici conducerea şantierului nu a fă­ mite porţiuni au amenajat stra­ fost încheiat cu frumoase suc­ ţiunea de economisire s-au re­ ) la sediul şantierului, str. Avram lăncii nr. 27,
cut nimic pentru îmbunătăţirea activi* Noile apartamente vor trebui recep­ turi cu iarbă. cese în muncă şi de către colec­ marcat muncitorii Dan Miron, t Deva, telefon 289.
lăţii pe şantier. In loc să existe o preo-' ţionate în cel mai scurt timp, iar con­ Iustina Malincea (atelierul croi),
cuparc pentru recuperarea pierderilor, Introducerea iluminatului fluores­ tivul unităţii noastre. Munca se Ioan Lăzăruţ şi Constantin Opri.
aici se observă o stare dc nepăsare. ducta de alimentare cu apă să funcţio­ cent este încă o acţiune la care desfăşoară şi acum cu aceeaşi şa (ştanţat talpă).
Nici lucrările de încălzire centrală nu neze în cele mai bune condiţii pentru şi cetăţenii contribuie în limita po­ Însufleţire, planul de producţie
au fost executate cu simţ de răspun­ sibilităţilor fie prin săpatul gropi­ pe Întreaga unitate fiind depă­ L. OPRIŞA
dere. Etanşările slabe, refăcute la ra­ a asigura debitul de apă necesar loca­ lor, fie prin transportarea şi plan­ şit în prim a jum ătate a lunii
diatoare precum şi înlocuirea unor pie­ tarilor. tarea stilpilor. Datorită unei ase- i Iulie cu 1 la sută. In această pe­ muncitor OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO

A. OARGĂ ,1 rioadă au fost produse peste Mecanizări la secţia 8 m CADRUL CENTRULUI ŞCOLAR VETERINAR ARAD 8

plan 30 de perechi încălţăminte o

Cum am obţinut 3.560 kg. orz la hectar I bărbătească şi 1.800 de creuzete tîmplărie V
pentru minereuri. In mod deose­
bit s-au evidenţiat în muncă Pentru secţiile de tîmplărie ale In anul şcolar 1962/1963, vor funcţiona următoarele şcoli cu 5
Ioan Fărcaş, loan Mihulin (în­ cooperativei meşteşugăreşti,,Mo­
ţ durata de 4 a n i: g

Producţia ridicată de orz ob­ de apă şi aer în timpul iernii. scop s-a executat un plivit la călţăminte), Par mina Bociu, ţul“ din Brad au sosit pînă acum o © Şcoala tehnică veterinară I
ţinută de gospodăria noastră co­ Totodată, s-au creat în sol con­ sfîrşitul lunii aprilie, urmat de Ioan Nedea, loan Bociu (olărie), 4 maşini de rindelat „Albricht“.
lectivă în acest an ne-a bucu­ diţii favorabile intensificării un al doilea plivit la mijlocul Marcu Aslău, Ioan Golda (croi­ Una dintre acestea a fost re­ 0 g
rat. Acum cînd am terminat re­ proceselor biologice de descom­ lunii mai. torie), Mari a Uica, Aurica Vuc, partizată unităţii noastre. Prin-
coltatul şi am văzut roadele punere a materiei organice de PvTaria Lucaci şi Mariană Stan tr-un studiu amănunţit, colecti­ 1 © Şcoala tehnică de contabili 8
muncii, ne-am convins că res- către microorganisme. Trebuie să amintim faptul că (lenjerie). vul secţiei a pu.:. la punct adap­
pectînd întocmai regulile agro­ în atenţia noastră nu a stat nu­ tarea unui dispozitiv la maşină | agricoli |
tehnice, nu se poate să nu obţii Imediat după aplicarea aces­ mai problema efectuării în mo­ V. IEZAN care permite şlefuirea pieselor
rezultate frumoase. tor lucrări a urmat semănatul şi introducerea cepurilor la bi­ 5 Condiţiile de adm itere: g
pe care l-am făcut mecanic, mentul optim a acestor lucrări, şeful unităţii nale. Folosirea din plin a maşi­
Recolta bună la orz din acest pentru fiecare hectar, folosind ci s-a pus un accent deosebit şi nii respective determină creşte­ | — 7 ciase elementare .S
an, nu prezintă totuşi o surpri­ cile 180 kg. sămînţă. In scopul pe calitatea lor. Economisind materia rea productivităţii muncii cu
asigurării unei densităţi de 400- primă aproape 7 la sută, reducerea g înscrierile se vor face între 15-30 august 1962. o
ză pentru colectiviştii noştri, 500 plante la m.p., in cursul ier­ De asemenea, un factor de timpului de lucru pe operaţi­
deoarece şi în anul treeut arfi nii cultura a fost ţinută tot tim- La realizările obţinute de co­ uni şi asigură o calitate irepro­ ? Examenele de admitere se ver ţine între 1-10 septembrie a.c.j>
realizat o producţie destul de primă însemnătate care a con­ lectivul nostru de muncitori se şabilă lucrărilor efectuate.
b u n ă : 2.885 kg. la hectar. lllllllllilllllllllllllllllll[IIIIIIIIIIHII[lll[|[||llllllllllllllllll|:llilli;ilHlllHIIIIIII tribuit la realizarea producţiei înscriu şi economiile dobîndite Obiectele din care se dă examen de admitere s în t: g
de 3.560 kg. orz la hectar, l-a prin reducerea consumurilor N. STRAUŢ
Dar iată metodele şi mijloa­ Din experienţa G. A. C. constituit buna organizare a specifice de talpă şi piele. Prin- — matematică — scris şi oral g
frimtaşe muncii. încă de la început am tr-o mai judicioasă încadrare a elecirician — romînă — scris şi oral g
cele pe care le-am folosit în împărţit in mod egal lotul cul­ tiparelor şi combinare a lor, nu­
vederea ridicării producţiei la pul sub observaţie, urmărin- tivat cu orz între cele trei bri­
hectar. De la bun început am du-se atît uniformitatea răsări­ găzi de cîmp. Fiecărei brigăzi Pe durata şcolarizării elevii ver beneficia de cazare şi masă L
stabilit să respectăm întocmai i-a revenit sarcina de a executa
măsurile recomandate de ştiin­ pe parcela respectivă toate lu­ } gratuit. o
ţa şi practica agrotehnică, sfa­ crările recomandate, la momen­
turile şi indicaţiile inginerului tul indicat şi în cel mai scurt munţi, ia s ilv ic u lto ri /V'S/'V/V VO Elevi.i. merituoşi vor primi o bîirsă de stat. oV

O Informaţii suplimentare se pot primi de Ia secretariatul g

agronom al gospodăriei. rii plantelor cit şi eventuala for­ timp, răspunzînd totodată şi de (Urmare din pag. l-a) silic“ — cum ii spun ci responsa- f CŞcolii zilnic între orele 7-15, telefon 1506, str. I. C. Frimu nr. 15.>
In alegerea terenului ne-am mare a crustei de gheaţă, pen­ calitatea lucrărilor. bilultii de brigadă care nici n-a îm -i c>
tru a se putea lua din timp mă­ venit în ajuioi inventînd pistolul plinit 40 de ani — nu lipsea OOOOOOOv OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
orientat atît după gradul ferti­ surile necesare. Rezultatele obţinute de noi la de măsurat înălţimea cum spun sil- m'a el. Ajuta cînd pa una din echi-‘:
lităţii lui naturale cit şi după cultura orzului, ne-au determi­ vicultorii aparatului numit „Den- pe> c\n(ţ pe aiia. Cu toţii au in- ’¦
fertilitatea artificială obţinută Primăvara, timpuriu, consta- nat ca încă de pe acum să ne

crin cantitatea mare de îngră­ tîndu-se o dezvoltare prea ac­ propunem extinderea suprafeţei d r o m e O u D a r asemenea aparate în tocmii acte dc punere în valoare în
şăminte aplicate plantelor pre­ centuată a plantelor, ceea ce ar ce urmează să fie însămînţată
mergătoare. Terenul destinat fi putut duce la căderea lor mai cu orz în toamna acestui an, la momentul de faţă sînt puţine. Fa semestrul l pentru 60.000 de m.c. \
celor 30 ha. orz a fost cultivat tîrziu, am luat măsura de a tre­ 40 ha. Culturii orzului îi vom
în anul trecut cu tutun şi se- ce o dată cu turma de oi a gos­ destina un teren care în prezent insă au învăţat să aprecieze aproa- î,i loc de 48.000 cit prevedea planul ţ wnt
minceri de sfeclă de zahăr şi podăriei peste întreaga supra- este ocupat de tutun, semincieri
îngrăşat cu cîte 30 tone gunoi faţă ocupată cu orz. O lucrare de sfeclă de zahăr şi de porum­ pc cu precizie înălţimea unuia s-au anual al brigăzii. \ Sa Iraigerile
dp grajd la hectar. executată cu grapa cu colţi re­ bul destinat producerii a 5.000
glabili Ia începutul lunii apri­ kg. boabe la hectar. altuia din fagii ori brazii care Deşi veseli, din fire, pădurarii ? , PRONII
Pentru asigurarea unor condi­ lie, a avut drept scop sparge­
ţii optime de încolţire a semin­ rea crustei formate în urma plo­ Prin îngrăşămintele pe care le trebuie doborîţi. Şi una după al- brigăzii lui Uulsan, muncesc tăcuţi, S P fije
ţelor şi pregătirea unui bun pat ilor din primăvară, distrugerea vom mai administra, dacă va -fi
germinativ, s-au efectuat în bulgărilor şi aierisirea solului, necesar, prin lucrările de pregă­ la. lie-.’/rc tulpină din parchet- este infelegindu-se uneori numai din pri- ?.
toamnă, o arătură de însămîn-
stimulindu-se prin aceasta în­ tire a terenului, aplicate la timp marcată. Ciocanul marcator face să viri. Văzîndu-i în timpul lucrului, Ş
ţare la adîncimea de 27-28 cm., frăţirea şi dezvoltarea sistemu­ şi în bune condiţiuni, cît şi prin
o discirire şi o lucrare a solului lui radicular al tinerelor plante. răsune pădurea. Ecoul zboară peste aj impresia că sînt oameni închişi, i
cu sana rotativă. Ca urmare, lucrările de întreţinere a cultu­
resturile vegetale rămase de la In continuare, deoarece plan- rii, sperăm ca recolta anului vi­ văi, d.înd de ştire că toate cehi- tăcuţi, de felul lor. Dar ii deajuns )
mprde’e nre^ergătoare an fost tele se dezvoltau normal, nu itor să se ridice în medie la
4.200 kg. orz la hectar. pele iucrcuzd în plin. La silvicul- să-i vezi o singură dală, atunci (
i-'cor^'v-ate în sol, bulgării sfă- ne-a rămas decît să trecem la
purificarea lanului de alte plan­ GH. CRĂCIUN lori, cînd îndeplinesc o astfel dc cînd se înlîlncsc cu toţii după o L
ri—at,i, iar soiul a putut înma­ te de cultură şi buruieni, în care
preşedinielc G. A. G. Girbova, S muncă, echipa o formează doi oa- săptămână de lucru, ca să-ţi schimbi (
gazina o cantitate mai ridicată
raionul Sebeş ( meni. Pc Valea 7nnpu a lucrat dc părerea. Glumele nu mai contenesc. >

^ exemplu candidatul de partid llie Oamenii care muncesc pe aceste <

/ Stoica, împreună cu tinurul vtemist meleaguri ale Grădişlei, cînd c vorba j

> Alion Tălulea; in Valea Albă, A dam de petrecere, ştiu să petreacă din '

) Rodea cu Adani Luncan, iar la plin, cu voioşie, aşa cum ştiu să ţii»

S Anineş, candidatul de partid Aurel şi lucreze cînd este vorba dc Iu- <

2 Inăşescu cu ortacul său „taica Va- cm. \

'VVWWVWVv -w*? v'V\/>VVA/V'VX/Ns/N/V