Page 73 - 1962-07

PROLETARI BIN TOATE TARILE, VW tfl-VA 1 Se dezvoltă mişcarea

g mulsocialismului de inovaţii şi raţionalizări®Agronomulcolectivei; j

*1 . AConstrucţiile .zootehnice să )j La mina Petriia multe cărţi tehnice pe care ino­

1 fie terminate la timp l De la începutul anului şi pînă vatorii ie folosesc in munca lor
în prezent, la cabinetul tehnic al creatoare. Drept urmare, anul
( (pag. Il-a) ’ ) acesta au fost înregistrate 51

o Sport;

j- o Cresc rîndurile organizaţiilor 1 minei Petriia au fost înregistra­ propuneri de inovaţii, din cave
l de bază; te 60 propuneri de inovaţii, din­ 23 au fost aplicate în produc­

t (pag. IlI-a ); j tre care 34 au şi fost aplicate ţie. In urma acestora rezultă
ţ • De pesie hotare
în producţie, iar în experimen­ economii postcalculate in valoa­
(pag. IV-a). ]
tare se află altele 16. In urma re de 114.478 lei.
Aim! XIV. Nr. 2357 Marţi 24 iulie 1962 4 pagini 20 bani
inovaţiilor aplicate rezultă eco­ Cele mai recente inovaţii apli­
pa»gqa6B«aLKgJ3ajJ3»gR,B^^ nomii postcalculate în valoare cate s in t: „Instalaţie completă
de 637.000 lei. pentru comandă, protecţie şi

Cu toate forţele la recoltatul Colectivul minei se mîndreşte semnalizarea cubiloului“, reali­

cu mulţi inovatori fruntaşi. zată de ing. Dumitru Crăciun în
Unul dintre aceştia este tehni­ colaborare cu maistrul Alexan­

cianul Tenczler Ştefan. Nu de dru Panek. O altă inovaţie efi­

mult el, împreună cu tovarăşul cienta este şi „Turnarea. în cho-

cerealelor pâioase Ioan Stolcescu, au propus ino­ ehilă a elicelor motoarelor elec­
vaţia „Stîlpi metalici pentru trice“, care aparţine unui colec­

abataje cameră“, inovaţie care tiv condus de maistrul Kristaly

K lg tie 4S lie c é a re In aceste si­ se aplică cu succes. Recent teh­ Ludovic.
le, constructorii nicianul Tenczler a venit cu o Inovatorii de la U. R. U. M. P.
Recoltatul cerealelor păioase de pe o suprafaţă de peste 120 nouă propunere la cabinetul teh­
la timp şi fără pierderi a con­ hectare. siderurgişti des­ nic. Este vorba de „Creşterea sint hotărâţi să depună eforturi
stituit .şi pentru colectiviştii din productivităţii munoii în abata­ sporite pentru aplicarea în pro­
Gîrbova, raionul Sebeş, preocu­ Eliberînd terenul de paie de făşoară cu m ul­ jele cameră prin obţinerea unei ducţie a unui număr tot mai
parea de bază. Pregătiţi cu îndată ce recolta a fost strînsă, tă însufleţire avansări de 2 m. pe schimb, cu mare de inovaţii.
mult timp înainte, colectiviştii mecanizatorii au avăit posibili­ mecanizarea operaţiunilor de în­
de aici au putut începe lucrul tatea să înceapă arăturile de întrecerea pen­ cărcare şi organizare a lucrului B. CONSTANTINESCU
îndată ce griul s-a copt. Mun­ vară, efectuînd pînă în pre­ tru terminarea pe bază de grafic“.
ca fiind bine organizată, la zent peste 50 de hectare. corespondent
G.A.C. din Gîrbova se recoltează lucrărilor la ter­ Inovaţii valoroase au prezen­
zilnic în Jur de 45 hectare cu Pe terenul arat, colectiviştii mocentrala din tat şi alţi tovarăşi. Bunăoară La Termocentrala
grîu. Fină în prezent, colecti­ au şi însămînţat peste 20 hecta­ maistrul Alexandru Marineţ a
viştii au strîns recolta de grîu re cu porumb pentru masă Călan. Fotogra­ prezentat inovaţia „Aparat pen­ Paroşeni
verde. fia noastră pre­ tru determinarea sensului de
C ^ IeeiiY aştsi zintă un aspect înfăşurare la bobinele electri­ Inovatorii de la Termocentra­
d l s i -rF iis * d a ş al. termocentra­ ce“, iar tînărul Antal Ervin, în la Paroşeni au încheiat primul
colaborare cu tov. Alexandru semestru al anului cu un bilanţ
lei. Popa, au propus inovaţia „îm­ bogat. In cele 6 luni au fost în­
bunătăţiri aduse capului împin- registrate la cabinetul tehnic 38
propuneri de inovaţii, din care
au fost aplicate 35, care aduc

Şi la gospodăria agricolă co­ hectare. Producţia realizată la gătorului prin eliminarea lan­ economii anteealculate de 270.000
lectivă din T’urdaş, raionul Orăş- hectar este bună. ţului Gali“. lei. In raport cu perioada cores­
tîe. se lucrează intens la recol­ punzătoare a anului trecut, nu­
tarea cerealelor păioase, pentru Pentru ca şi treierişul să se CONSTANTIN BADUŢA mărul propunerilor şi inovato­
rilor a crescut cu 10 la sută.
a evita pierderile. Cele două desfăşoare în bune condiţiuni, corespondent
combine de Ia S.M.T., lucrînd cu Inovatorii uzinei acordă o
colectiviştii din Turdaş au a- La U. R. U. M. Petroşani mare atenţie şi rezolvării pro­
întreaga lor capacitate, aU reu­ blemelor din planul tematic de
menajat şi aria de treier. Cabinetul tehnic de la U.R.U.M. inovaţii. Temele din acest plan
şit să strîngă pînă în prezent Concomitent cu strîngerea re­ Petroşani desfăşoară o bogată au început să fie studiate în co­
activitate. Intre altele aici sint lective: una a şi fost rezolvată1
recolta de pe Suprafaţa de 102 coltei, pe terenurile eliberate

de paie au fost efectuate arătu­
rile de vară.

de inovatorii Petre Crainic şi

M e e © !ta r e a fs*eb aale Brigăzi ştiinţifice în mijlocul colectiviştilor UZÍNA Subredacţia noastră Ioan Juia, care au confecţionat
VICTORIA' voluntară na comunică:
Colectiviştii din Mihalţ, raio­ dispun colectiviştii din Mihalţ, Duminică, Casa raională de de Colorado“, „Care sint soiu­ un concasor de zgură la pîlnia
nul Alba, au cultivat în această considerăm că ritmul în care cultură din Haţeg a organizat rile de grîu productive, potri­ CALAN rece a eazanelor. Prin aplica­
toamnă cu grîu din soiuri de se desfăşoară recoltarea cerea­ cu concursul Comisiei raionale vite pentru gospodăriile colecti­ rea acestei inovaţii efortul fizic
înaltă productivitate 650 hec­ lelor păioase este nesatisfăcă­ pentru răspândirea cunoştinţe­ ve din Valea Dîljii şi Unciuc“, In 19 zSle depus de muncitori se reduce
tare. întreţinut cu simţ de răs­ tor. lor cultural-şti'inţifice, o ieşire „Cum se combat dăunătorii li­ cu 50 la sută.
pundere, griul colectiviştilor din cu cele două brigăzi ştiinţifice vezilor“ şi altele, legate de chi­ AximTu-şî activitatea pe îm­ raon dc la furnalul I, a reuşit
Mihalţ promite o recoltă bogată. In această privinţă organiza­ în localităţile Valea Bîljii şi Un- mie, fizică, ştiinţe juridice, me­ bunătăţirea continfuă a indicilor ca pînă Ia data de 19 iulie să O inovaţie valoroasă a propus
Controlînd permanent stadiul de ţiei de bază îi revine datoria să cluc. La întrebările ridicate cu dicină etc.), au răspuns com­ de utilizare şi reducere a tim ­ se menţină în fruntea întrece*, inginerul Vasile Căpăţînă, pri­
coacere, inginerul agronom al Îndrume mai îndeaproape mun­ acest prilej de colectiviştii din ponenţii brigăzilor ştiinţifice: pului de intervenţie la furnale, rii socialiste. Pînă la această vind modificarea supapelor de
gospodăriei colective a indicat ca consiliului în scopul hrgen- localităţile amintite (printre specialişti agronomi, medici, colectivul de furnalîşii de la dată, echipa lui şi-a depăşit admisie la turbinele V.K.-50-1.'
colectiviştilor moment'ul optim târii strîngerii recoltei. Ingine­ care „Cum se combate gindacui profesori, jurişti etc. sarcinile de plan cu 11,16 la sută. Prin aplicarea acesteia se mă­
pentru începerea recoltărilor. Uzina „Victoria“ Călan a înche­ Valoarea economiilor realizate
rul agronom trebuie să arate co­ : : de fuvnaliştii din Călan în a- reşte randamentul turbinei la
Ajutaţi de combine, colectiviştii lectiviştilor că orice zi pierdu­ iat primul semestru al anului eu ceeaşi perioadă, este de peste acelaşi consum de aburi şi tot­
tă în perioada recoltării duce la la b ă ră de c yrfe p en tru şcolari odată, în orele de vîrf, sarcina
au strîns pînă in prezent re­ pierderi însemnate de recoltă succese remarcabile dîn'd patriei 156.000 lei. pe turbină se ridică cu 8 la sută.
Prin grija secţiei de învăţă- conducerea instructoarei Felicia
colta de pe 145 hectare. care uneori se pot ridica pînă mint a Sfatului popular raio­ Tudoran, ei au făcut o excursie peste plan 11.30!) tone de fontă. I. CIUBA Inovaţia propusă de maistrul
nal Brad, s-a deschis şl în 'co­ la I.M. Ţebea. In afară de mină Tuşnady losif „Dispozitiv pen­
Analizînd posibilităţile de care la 2-300 kg. boabe la hectar. muna Ribiţa, ca şi in alte comu­ ei au vizitat şi monumentele is­ Dezvoltau! aceste succese, echi­ muncitor tru’presarea papucilor la maca­
ralele Creizer“ aduce de aseme­
M uncesc cu sp©r pa nr. 1 condusă de Toma Pa- nea economii însemnate.

R. NICOLAE

De cîteva zile s-a copt şi griul colec­ puri Surduc se munceşte cu însufleţire ne ale raionului, tabere de curte torice din satul Ţebea : Gorunul Cu rebutul redus la zero corespondent
tiviştilor din ©impuri Surduc, raionul la strîngerca recoltei. Pînă în prezent, pentru şcolari — fii ai colec­ iui Horea şi mormântul lui
tiviştilor. t Avram Ian cu.
Iiia. Pentru a nu se pierde nici un bob harnicii colectivişti au recoltat griul AVRAM LAZAR Calitatea este obiectivul princi­ ca cele conduse de comuniştii
din noua şi bogata recoltă, organizaţia de pe 38 ha. In tabăra din Ribiţa vitr de pal în întrecerea socialistă a co­ Anton Doni, de la postamente-
de bază din gospodărie împreună cu corespondent lectivului secţiei turnătoria ve­ băi, Ignat Tofalvi, Dumitra Coş- Magazin fruntaş
consiliul de conducere, a analizat toate In această acţiune şi-au adus din plin 3 or! pe săptămină peste 60 dc
posibilităţile ce trebuie folosite în acest Prin m uncă
scop. Drept urmare, la' G.A.0. din ©im­ contribuţia colectiviştii Vaier Herbci, elevi. Aici ei învaţă cinteee, patriotică che. Fiecare produs de aici poar­ tiuc şi Lili Brănescu, de la ar­ Lucrătorii magazinului meta-
tă marca fabricii. Acest lucru a ticole sanitare emailate, Adolf lo-chimic din Vulcan acordă o
Satiţa Toderau şi Viorica Iacob. jocuri şi fac excursii, petrecin- Pentru buna deservire a popu­ trezit în fiecare turnător dorin­ Stempel, losif Stronschi şi Şte­ deosebită atenţie bunei apro­
laţiei din Vâlişoara, sfătui popu­
I. DRĂGOI du-şi astfel în mod plăcut va­ lar comunal a hotărît deschi­
derea unei unităţi „Aprozar“.
corespondent canţa. Intr-una din zile, sub Pentru urgentarea deschiderii ţa de a reliza produse de o ca­ vizionări şi deserviri a popu­
noii unităţi, comisia de femei litate cit mai bună. Printre rea­ laţiei. In acest magazin au fost
Grueţ al nostru din comună a mobilizat toate lizările lor dc seamă, în primul fan Voşoş, de la sortimentul
femeile in vederea amenajării semestru al an'uiui, se numără vindute în semestrul 1 150 maşini
localului. Prin muncă patrio­ şi reducerea rebutului cu mult piese mecanice, au lucrat fără de spălat rufe, 23 de frigidere,
tică, în cadrul celor peste 200 rebut. 39 de motociclete, 170 aparate
de ore prestate, localul a fost sub cifra admisă. Unele echipe de radio, 130 de aragaze şi alte
curăţat şi amenajat. S-au evi­ VASILE TATARUŞ
denţiat în aceastăacţiune de­
putata L. Bota, M. Vraci, F. Flo- controlor tehnic de calitate
rea şi altele.
4 obiecte de uz casnic.
E. POPA'
i Ascuns printre rocile mile- chemat din noii la biroul or- şul Gheorghe Grueţ se înca­ Economii la fonta lichidă In primul semestru al anului
corespondentă
p nare, minereul detectat de că- ganizaţiei de pariid. De data drează în prevederile hotărîrii în primul semestru al anuM, dron Sînziana, Nicolae Somuţ, ei şi-au îndeplinit planul în
Centru de desfacerea colectivul secţiei turnătoria de Petru Iovan, Nicolae Sînziana, proporţie de 142 la sută. S-au
v tre geologi, trebuia scos la su- aceasta, mergea cu un bilanţ plenarei C.C. al P.M.R. din pîinii Iingotiere, a obţinut frumoase Aure] Dascălu, Nicolae Racovi- evidenţiat în munca de deser­
vire a populaţiei vînzătorii Iri-
i prafaţă şi valorificat. înainte rodnic al activităţii sale. Lu- aprilie 1982, care arată că In scopul deservirii populaţiei,
în condiţiile cele mai bune, coo­
i de aceasta era necesar să se crările la puţ erau mult îna- muncitorii ce s-au dovedit a perativa de consum „Ţara Ha­ succese în muncă. Pe lingă de­ ceanu, maiştrii Lazăr Bogoş şi
ţegului“ — Haţeg a redeschis păşirea planufui de producţie Pamfil Cuteanu.
Ş sape un puţ. Misiunea urma intate, iar pe fişa lui erau in­ fi în primele rînăuri pentru centrul de pîine de pe strada na Barabaş, Avram Grigore şi
Horia. Localul este complet re­ cu 1,5 la sută şi readucerea rebu­ CRIŞAN IOAN I Alexandra Rada.
ii să fie dată în sarcina unor oa- registrate zilnic procente de îndeplinirea hotărîrilor parti­ novat şi prevăzut cu mobilier tului cu 0,24 la sută sub cifra
modern pentru depozitarea pli­ maistru N. ROVENŢA
fj meni cu experienţă, mineri de depăşire pînă la 30 la sută. dului şi guvernului, vot. fi pri­
corespondent
( la E.M. Barza. Ca de fiecare dată, secreta- miţi direct membri de partid, admisă, fum ătorii dc aici au

5 Iată ce împrejurări au făcut rul îl primi cu bucurie. Dar şi fără a mai trece prin stadiul realizat şi economii la fonta li­

ţ ca Gheorghe Grueţ să fie che- mai mare a fost bucuria lui de candidat. chidă in valoare de peste

f mat la biroul organizaţiei de Grueţ cină i s-a comunicat — De aceea — a spus se­ 612.000 lei. Acest lucru a fost
posibil datorită asigurării unui
4 partid. Secretarul îl privea în că în curînd cererea sa de a cretarul — propun ca şi tova­ mers constant în funcţionarea Oamenii iubesc florile

Î tăcere, chibzuind asupra celor fi primit în rindurile comu- răşul Grueţ să fie încadrat în

L ce urma să-i comunice. Grueţ niştilor, va fi discutată în adu- această categorie. cubilourilor. elaborarea fontei

$ insă sparse tăcerea zicind: narea generală. La auzul acestor cuvinte, lichide la temperaturi ridicate,
prelungirea duratei de funcţio­
I „Ştiu, este vorba de săparea De aici, Gheorghe Grueţ a acoperite de un ropot de Florile, ca şi bucuriile, sint ne­ pii. Toii s-au grăbit (şi ştiţi cum
lipsite din viaţa noastră dc astăzi. arată graba la autobuz), să se urce
noului puţ. Cinci va trebui să plecat la locul de muncă cu aplauze, faţa lui Gheorghe

începem ?“. Secretarul nu avu gînăul să cinstească un ase- Grueţ se lumină de un zîm- nare a cubilourilor, pregătirea A răsărit pe vechiul maidan un pentru a ocupa un loc pe banche­

altceva de făcut decit să-l im- menea eveniment aşa cum se bet larg şi plin de bucurie. Ia timp a formelor pentru tu r­ bloc ? Cei ce sc mută in aparta­ te. In faţa uşii de intrare însă s-a
nare, buna confecţionare a aces­ mentele lui. oameni ui muncii, au nimerit să fie un strat proaspăt de
brăţişeze şi. să-i ureze succes cuvine. Acum era şi el, Gheorghe tora evitînd consumul mare de desigur o marc bucurie. Şi poale flori. Flori plăpînde, cu lujeri subţiri,
fontă lichidă pe tona de pro­ înainte de a-şi despacheta lucru­ abia sădite. Şi atunci s-a întîm-
<• adăugind: „Este o lucrare grea, Lucrările înaintau cu repe- Grueţ, miner din tată în fiu, duse turnate. S-a'u evidenţiat în rile, înainte dc a-şi aranja mobila plat un lucru frumos, care a dez­
in camere, aşează cu grijă, pe per­ văluit una clin trăsăturile morale
4 dur avem încredere în dum- ziciunc spre definitivare. După in rindurile celor mai înain­

^ neata. De aceea te-am şi che- muncă încordată a so­ taţi oameni, în rindurile co

ţi mat...“. sit şi timpul cină trebuia să muniştilor. I. MANEA

4 După toate pregătirile, se ţină adunarea de partid. nii. această privinţă muncitorii An- vazul ferestrei ori în balcon, un noi ale oamenilor noştri: dragos­

| Gheorghe Grueţ şi alţi mineri Pînă atunci insă mai erau cî- 4 ghiveci cu flori. Priviţi în jur tea pentru frumos împletită cu res­

ţ se aflau in raza sectorului IV teva ore. Grueţ vroia ca la atent. Florile nu sini numai ale pectul pentru strădania altora,

4 de la mina Valea Morii. adunare să raporteze că sar- parcurilor. Ele a- pentru bunul public.

( Totul s-a petrecut cu cîte- cina de a săpa puţul înainte parlin oraşului, oa­ Fără să atragă

4 va luni în urmă. Lucrările au de termen a fost îndeplinită, menilor. Iată, aici cineva atenţia, ab­
t început şi, vă închipuiţi cit e Lucrările trebuiau încheiate e o zonă verde solut toţi cei ce
cu im rondou aşteptau în staţie,
\ de greu să sapi pe verticală un prin săparea jompului (un loc
* puţ care să pătrundă în a- mai jos decit ultimul orizont). dc flori în jurul

$ dineuri pînă la peste 150 de Deşi era greu. Gheorghe dar fără nici

t metri. încă dc la primele să- Grueţ s-a oferit să fa- unui bloc nou construit, colo a - o excepţie, cm renunţat la grabă

4 pături, Gheorghe Grueţ s-a că el acest lucru. La ter- teva straturi dc !lori intr-un un­ şi. înghesuială: au ocolit unul cile

4 dovedit un adevărat animator minare, jompul se deschi- gher al străzii unde altădată creş­ unul stratul, au ferit florile cu

$ al muncii. Metru cu metru, el dea în faţa lui umed şi ne- teau bălării. Florile cresc in feres­ atenţie şi dragostea cu care fereşti

şt ceilalţi mineri pătrundeau primitor ca o fîntlnă părăsita, trele şi în curiile caselor... Oame­ un copil, care-şi împleticeşte pri­

f în necunoscut. După 30 de me- dar care a fost primenită şi nii le iubesc, le sădesc pentru des­ mii paşi pe stradă.

4 tri, s-a trecut la săparea pri- redată producţiei... fătarea ochiului, le apără. Tăbli­ Şi lucrul acesta l-au făcut apro­

4 melor galerii de acces late- ...o parte din minerii care ţele din parcuri cu inscripţia „Nu ximativ 20 de oameni. Am fi dorit

ţ ral şi a primei rampe pentru au lucrat cu Gheorghe Grueţ călcaţi florile“ s-au rărit sau au atunci ca la această faptă, expresie

^ vagoneţi. Linil.e înguste, res- la săparea puţului şi toţi co- dispărut cu totul. Floarea însăşi, a bunului simţ şi al noii educaţii,

( firate in direcţii diferite, îţi muniştii din organizaţia de oriunde ar fi sădită, prin deli­ să fie martor şi tînărul Paul P.

( dădeau, impresia că ai de-a- bază se adunaseră să-i discu- cateţea, culoarea şi parfumul ei, pe care l-am văzut, tot zilele tre­

4 face cu un triaj de proporţii te cererea, de a fi primit in îţi impune să o fereşti. Şi îţi mai cute, arwicînd nepăsător în parc,

f reduse. Grueţ era primul care rindurile partidului. Oameni impune acest lucru conştiinţa fap­ peste nişte flori, un pachet cu ră­

* se oferea să deschidă lucră- apropiaţi, ca Nicolae Matîeş, tului că pentru plantarea ei au măşiţele unui prînz luat pe o ban­

rile oricărui orizont. îmbrăcat Nicolae Circu, Leontin Macra muncit, cu dragoste, oamenii. că. Să. fie martorul acestui fapt,

Intr-un costum special, ca un şi alţii, au vorbit cu însufle- Iată un fapt care confirmă cele să sc gîndcască la el, să-i fie

adevărat scafandru, îşi făcea fire despre munca lui Grueţ afirmate mai sus. exemplu în conduita de viitor.

loc cu dibăcie printre rocile de şi a celor patru fraţi ai săi Zilele trecute, autobuzul I.R.T.A. E adevărat, tineri de aceştia meu sini

piatră. Participa apoi la in- care sint tot mineri, spunînd J Deva—Simeria de ora 11 a oprit puţini. Pentru ci ele altfel sint re­

stalarea gresierelor şi la alte c ă ; „Grueţ al nostru merită - la staţia din spatele blocului Trus­ latate cele de mai sus. Să înţe­

lucrări care aveau să grăbeas- să fie primit in rindurile parti- tului minier Deva. Nu chiar în sta­ leagă că oamenii de astăzi iubesc

că terminarea puţului. dului“. ţie, ci cu cîţiva metri înainte, stin- şi preţuiesc florile, munca, ştiu să

^ Cină s-a. trecut la săpatea Secretarul, organizaţiei de Spre pieţele oraşelor muncitoreşti va pleca un nou transport cu legume şi zarzavaturi. jenit de alte maşini. Aştepta auto­ le respecte, să înţeleagă că ase­
f ultimului orizont. Grueţ a fost partid anunţă apoi că tovarăi- Dintre ele nu vor lipsi mult apreciaţii ardei de la G.A.C din Miceşti. buzul o mulţime de oameni: mun­ menea lor, trebuie să fie şi ei.
citori, funcţionari, colectivişti, co­
-Kt* -nv^ ^ ^ Vk¦'w **vj*. «a. -cc **¦'i» "v «6- IN FOTOGRAFIE: Colectivistele zoresc recoltatul ardeilor. V. CH.IŞ ]
¦•v v wJ