Page 74 - 1962-07
P. 74
Şag. 2 DRUM UL 1SXJC1DILISMULUI Wr. 2357
rsas»W3^#«a«nK5a.-rv^á.!^<.’
In ra io n u l H a ţe g w Cadre pentru noul combinat
Consfrucfîîle zootehnice de la Galaţi
s i fie terminate la timp! mm Zilele trecute, 30 de mecanici te în sălile de cursuri şi pe
¦i de utilaje din rindurtle con şantierele Hunedoarei. Dintre
structorilor hunedoreni au ple cei 852 de constructori care av.
Pornind de la sarcina stabilită de îndrumaţi de Somitetul raional de -rv/' cat pe şantierul m.arelui com absolvit cinul acesta cursurile
Gonferinja regională de partid privind partid, ajutaţi de Sfatul popular raional, binat de la Galaţi. De la Hu de calificare la I.C.S.H.. aproa
sporirea continuă a numărului de ani colectiviştii din raionul Haţeg au fo nedoara au plecat d-e asemenea pe o treime lucrează acum pe
male şi păsări, colectiviştii din raio losit mai bine decît în alţi ani mate pe acest şantier numeroase ca şantierul celui mai mare com
nul Haţeg şi-au propus să construias rialele de construcţie (nisip, piatră, dre tehnice specializate In do binat siderurgic al. ţării. Peste
că anul acesta un însemnat număr de balast, lemn etc.) din surse locale, meniul construcţiilor siderur cileva zile vor intra în exame
grajduri, saivane, maternităţi şi co au început confecţionarea de cărămizi, gice. ne alţi. 68 de muncitori veniţi-
teţe. arderea varului şi a cărămizii precum
In cele mai multe gospodării colec şi alte asemenea lucrări. Toate aces Totodată, întreprinderea de de la Galaţi, care s-au specia
tive. consiliile de conducere şi organi tea an dus la reducerea simţitoare a construcţii siderurgice Hune lizat la Hunedoara în meseria
zaţiile de bază acordă toată atenţia preţului de cest al construcţiilor. doara a început încă din anul de instalatori.
mobilizării oamenilor la realizarea a- trecut să pregătească în şcolile
eestor obiective, organizînd munca în Folosind experienţa dobînditâ în anii de calificare, constructori pen in tot timpul cursurilor şi a
aşa fel încît să nu fie stînjenite cu trecuţi de către G.A.G. din Sarmise- tru combinatul de pe malul Du pregătirilor practice făcute pe
nimic nici lucrările agricole. Un exem getuza, Silvaş, Demşuş şi altele, în şantier, tinerii constructori, gă-
realizarea de grajduri, maternităţi şi
plu bun în această privinţă îl oferă saivane ieftine, colectiviştii din raionul iGMÉI nării. Primele serii de munci lăţeni s-au bucurat de un spri
gospodăria colectivă din Boşorod unde Haţeg au continuat folosirea pe scară tori veniţi de la Galaţi şi care jin deplin din partea tovarăşi
cu toate că se află în plină construcţie largă a surselor locale şi executarea s-au pregătit aici In meseriile ăc lor lor hunedoreni. Aceştia
trei grajduri, o magazie de cereale, anumitor lucrări prin muncă patriotică. fierari-betonişti, excavatorişti, le-au împărtăşit cu căldură ex
două silozuri şl un coteţ modern pen In acest fel, pînă acum, Ia numai două perienţa şi metodele lor de
tru găini, nici întreţinerea culturilor din grajdurile pe care Ic ridică G.A.G. zidari-şamotori etc., s-au întors
n-a suferit cu nimic. Pe cele 247 ba. Boşorod, s-au şi economisit în scurt să aplice cunoştinţele dobîndi- muncă.
cu porumb boabe şi siloz, 40 ha. de timp mai bine de 39.000 lei.
cartofi şi 9 ha. de grădină au fost Pentru oamenii muncii din oraşul Brad s-a'u construit mi- ¦ : -..... ¦««!>»««-------------- —-----------1— ------------— .---------------- -¦:¦¦¦~
efectuate la timp toate praşilele şi ce Trebuie spus însă că, în general, rit meroase blocuri moderne. > « « •«« < « *- -
lelalte lucrări necesare. mul lucrărilor de construcţii în gos
podăriile colective din acest raion se IN FOTO : Un noii bloc dat de curînd în folosinţă. Căldură în frigidere
La aceste rezultate a contribuit, în desfăşoară cam lent. Din cele 55 de
primul rînd, buna orientare în organi grajduri stabilite a se ridica în acest S e înfăptuiesc angajam entele Iulie. Nu degeaba poporul a prim-topitorul de care ara po măr de tovarăşi au urmat un
zarea muncii. In timp ce majoritatea an, lucrările au început doar Ia 44, menit. Nu se poate. Dar atunci, curs de calificare la întreprin
colectiviştilor lucrau Ia întreţinerea iar o parte din acestea nu sînt decît Printre altele, colectivul de muncă ţiile de partid, au luat măsuri în sco-' numit această lună, luna lui de ce să nu facem totul ca su derea „Tehnofrig“ din Cluj. Cu
culturilor, brigada de construcţii for Ia fundaţie. La G.A.G. Băţălar (comuna de la U.R.U.M. Petroşani s-a angajat pul realizării integrale a angajamcin cuptor. Mercurul termometrelor doarea să fie tot mai puţină ? toate că s-au întors demult, fri
mată din opt echipe de zidari şi din Bretea Romînă), de pildă, esfe prevă să realizeze în acest an planul de telor. Aşa se face că vrednicii metalur urcă, urcă de parcă n-ar mai Ar supăra aceasta pe cineva ? giderele tot nu funcţionează.
oameni care îi ajutau cu cele necesare, zut ca în acest an să fie construite un producţie în 11 luni, să depăşească pro gii ti au înregistrat de Ia începutul avea de gînd să se oprească.
sub conducerea candidatului de partid grajd, un saivan, un pătui, o remiză ductivitatea muncii cu 1,5 la sută şi anului şi pînă acum succese de seamă. Iată un lucru cu care — veţi Ce face în această problemă
Tămaş Drăgoiescu a obţinut însemnate şi un siloz. Ge s-a realizat din toate să înregistreze la preţul de cost o eco ...La O.S.M. n se elaborează iov. Ioan Bogdan, cel care răs
succese la ridicarea construcţiilor. Aici, aceslea pînă acum ? Abia fundaţia nomie suplimentară de 1.050.000 lei. Producţia globală a fost realizată în noi şarje. Harnicii oţelarl nu I N$LM N Â Ri punde de macaragii la O.S.M.
colectiviştii s-au îngrijit ca încă din grajdului. Pe baza acestor angajamente în toate uită nici o clipă că patria are II ? S-au poate că este o pro
primăvară să taie, să transporte şi să secţiile uzinei se desfăşoară o susţi proporţie de 112,12 la sută, producti nevoie de oţel mult şi de bună oooooooooooooooooooooTT blemă de mică importanţă... I-a
cioplească aproape 150 m.c. lemn de Mult rămase în urmă cu construc nută întrecere socialistă. Gonducerile calitate. întreaga lor energie, întrebat pe macaragii ? Dar ser
stejar rezultat de pe păşunile gospodă ţiile pe care le au prevăzute în pla secţiilor, bine îndrumate de organiza- vitatea muncii în proporţie de 111,5 la întreaga lor pricepere sînt puse spune — toată lumea este de viciul de protecţie a muncii din
riei. Au fost scoase de asemenea şi nurile de producţie sînt şi gospodăriile sută, iar la preţul de cost s-au obţinut în slujba realizării unei produc acord. C.S. Hunedoara ce părere are ?
transportate circa 800 m.c. de piatră, colective din Băieşti, Giopeta, Valea ţii care să le facă cinste. Este
iar numărul de cărămizi confecţionate Lupului, Nucşoara, Bretea Romînă şi economii de peste 800.000 iei. mai grea, în zilele verii, minu Poate că acela care simte cel Ar exista două soluţii. Pri
a ajuns şi el Ia 200.000 bucăţi din care Rîu Bărbat. Este adevărat că O.R.A.D. nata muncă a oţelarilor. „Oţe mai mult căldura cuptorului ma, este cea preconizată de şe
o bună parte a şi fost arsă. Zilele Deva, I.F. Sebeş şi D.R.E.F. Tîrgu-Mu- La strînsul furajelor lul se face cu sudoare“ — ne este macaragiul de pe maşina de ful oţelăriei: „Intrucît un nou
acestea o echipă formată din 12 co reş n-au livrat la timp o serie de ma spune un prim-topitor. Aşa este. şarjare. Munca lui este de mare curs de calificare al altor fri-
lectivişti s-a deplasat în pădurea re- teriale, deşi necesarul defalcat pe uni Colectiviştii din acum ei au recol evidenţiat colecti „Dar sudoarea asta, a adăugat răspundere şi îi cere — ca tu giderişti ar dura iarăşi vreo 6
•partizată, pentru a tăia lemnul de brad tăţi le-a fost înaintat la timp; Ba mal satul Boz, raionul tat şi depozitat tri viştii A. Puşa, I. turor de altfel — să fie mobili luni, ar fi mai practic să fie
necesar construcţiilor. mult, unele materiale cura sînt ci Ilia, acordă o deo foiul şi fîneţele na Puiuţ, G. Ju^câ şi el, n-aş schimba-o pe nimic“. zat în fiecare minut. EI stă la adus aici un maistru de la
mentul, bilele manele şi cheresteaua sebită atenţie asigu turale de pe întrea- alţii. ¦ 3-4 metri de gura cuptorului în „Tehnofrig“-Cluj. Cred că în-
Rezultatele bune ce se obţin la ridica vor fi livrate abia în trimestrul aces ga suprafaţă. In Adevărat. Insă nu ar avea ni care oţelul clocoteşte la peste tr-o săptămînă ar remedia de
rea construcţiilor zootehnice în gospo ta, iar o parte chiar în trimestrul vii rării bazei furajere această muncă s-au M. ŢIC meni nimic împotrivă dacă ea 1.000 de grade. Nu-i uşor.
dăria colectivă din Boşorod, îşi găsesc tor. Semnificativ esfe şi faptul că din pentru animalele ar dispare cu totul. Nici chiar fecţiunile“. A doua propunere
explicaţia şi în sprijinul permanent pe repartiţia de 1.111 m.c. bile manele, gospodăriei. Pînă corespondent’ Cabinele maşinilor de şarjare aparţine macaragiului Gh. An-
care aceasta o primeşte din partea D.R.E.F. Tg. Mureş n-a livrat pînă slnt prevăzute cu o instalaţie gheloiu: „Dacă nu se pot re
sfatului popular comunal, în special din acum nimic. A g ro n o m u l colectivei de refrigerare numită îndeobşte para Instalaţiile,, atunci să se
partea preşedintelui acestuia, tov. Ie- „frigider“. Dar de multă vre monteze în fiecare cabină unul
rottim Grecu. Sînt însă şi gospodării colective unde c1 me — nimeni nu-şi aminteşte cu sau două ventilatoare obişnuite.
cu toate că au existat materiale, lu precizie de cînd — frigiderele au Tot ar însemna ceva“.
Printre gospodăriile colective care au crările de construcţie n-au înaintat în C Spre ziuă, parcă s-au rupt băie- „felină“ ! Aici, pă/nînlul se zbiceşte vei, tovarăşul Nicolae Şerbii, era vă- ¦) încetat să funcţioneze. O fi a-
obţinut frumoase rezultate în realiza 1 rile cerului. A fost o ploaie cu stropi mai repede decît pe holda de pe zul cînd lingă căruţele pline cu saci, mestecui refrigerator de vină, o Rămîne doar ca cei în drept
rea construcţiilor zootehnice se numără ritmul corespunzător posibilităţilor. Aşa z cit bobul porumbidui. „Sarătură“. Trebuie să stau de vor cînd la hambarul unde se făcea se- 1 îi instalaţia mecanică ? La să hotărască. Problema este mai
şi cele din Ohaba de sub Piatră, Pui, ^ — Nu mai putem ieşi la recol- bă şi cu combinierii Viorel Murgoi lecţia şi depozitarea griului pregă- 1 O.S.M. n găseşti cu greu pe ci
Livadia, Ruşor, Govragi, Gînţaga etc. este cazul ia G.A.G. din Pui unde lu [ talul păioaselor ! Nici la fin, îşi şi Petru Ştefănie ca să fie gata tit pentru sămînfă, cînd dină un sfat 1 neva care ar putea să te lămu importantă decît li s-ar părea
La Ohaba de sub Piatră (acum unifi ţ zise tehnicianul agronom al gospo- pregătiţi pentru a începe lucrul. îngrijitorului mulgător Aurel Todor. ^ rească. Fapt este că în luna lui tovarăşilor Însărcinaţi să răs
cată cu Sălaşul Inferior), colectiviştii crările la grajd au stagnat pe motiv ţ dariei agricole colective din Turda}, Ajutor de nădejde al inginerei şi -j cuptor, la cuptor, macaragiul
au început încă din toamnă lucrările (. tovarăşul Nicolae Şerbu. Trebuie să — Aşa cred şi eu că e bine spu al preşedintelui gospodăriei, tehnicia- -i simte din plin că numele pe pundă de aceste chestiuni. Tn
de construcţie a unui grajd. Au cărat că a întîrziat sosirea de la regiune a ! mă scol mai devreme, să trec pe la se preşedintele, bucuros că agrono nul agronom e iubit şi respectat do •) care poporul l-a dat lunii iulie orice caz, trebuie să se ia mă
piatra, au săpat şi bătut fundaţia, au L tovarăşul preşedinte, să chibzuim ce mul i-a venit în ajutor ca de altfel către toţi colectiviştii din Turdaş. ¦) este întrutotul justificat.
adus însemnate cantităţi de lemn de autorizaţiei de construcţii, sau la Bă ^ c de făcut. întotdeauna cînd munca se aglome Ei ştiu că dacă în acest an au ob- ] suri urgente. Mercurul termo
pe păşuniie şi fîneţele proprii, au con ^ Pe cînd se lumina de ziuă tînărul rează. ţinut de pe cele 38 ha. de orz o 1 In urmă cu cîtva timp un nu- metrelor nu are de gînd să co
ieşti unde cu toate că fundaţia este producţie medie de 2.300 kg. la 3 boare.
fecţionat şi ars zeci de mii de cără agronom îşi profila silueta înaltă — Tovarăşe preşedinte, dumnea hectar, aceasta se datoreşc şi faptu- 1
turnată şi la locul construcţiei este dusă L pe uliţa satului, salulînd cîţiva co- voastră veăeţi-vă de treburile ce h lui că au muncit după indicaţiile -j G. R. CHIROVICI
mizi. Aceste pregătiri au făcut ca mai aveţi. Să chemăm doar briga
piatra necesară, far cimentul există şt Activişti sculaţi de cu noapte. dierii şi şefii de echipă. Stau cu de Acţiuni bogate in conţinut,
el, lucrarea propriu-zisă nu continuă
datorită începerii prea tîrziii a confec
ţionării cărămizilor. Lipsuri asemănă
o dată cu primăvara, lucrările la graj toare pot fi întîlnite şi Ia Paroş, Să ţ Preşedintele se sculase şi el mai vorbă cu ei. Iată-l de altfel şi pa sale. Acelaşi lucru îl pot spune si -j egate de preocupările
dul pentru o sută capete vite să poată laşul Superior şi Livadia. ( de mult. brigadierul Avram. Merg chiar acum în ceea ce priveşte rezultatele ob- ¦) colectiviştilor
reîncepe. Acum, grajdul este ridicat, ţ — Tocmai mă pregăteam să trec cu el la şefa de echipă Maria Duma ţinute la recoltattd griului, la cara j|
s-a făcut acoperişul (partea lemnoasă), Pentru viitor, gospodăriile colective C pe la dumneata, să ne sfătuim la şi pe la Gheorghe Băilşan să ros- pînă în prezent s-a obţinut o mo-
urmind ca în scurt timp să fie aşezată trebuie să acorde mai mare atenţie tuim totul. die de 2.023 kg. la ha. faţă de
şi ţigla. grăbirii ritmului construcţiilor zoo ce munci împărţim oamenii azi. Cu 1.800 kg. cît s-a planificat.
tehnice. Gonsiliul agricol raional la tovarăşa inginer, am şi vorbit. Am Intr-adevăr, pe cînd soarele se
stabilit chiar o parte din munca ce ridica, satul vuia de zvonul mun In timpul de cînd lucrează aici.
Ridicate pînă Ia şarpantă sînt şi rîndul săli, a.re datoria să arate colecti trebuie făcută azi. cii. Ploaia de peste noapte nu-i opri gospodăria colectivă s-a întărit si j La Teiuş, sala bibliotecii căminului muncă al colectiviştilor. In această pri
grajdurile gospodăriilor colective din viştilor că nu este timp de pierdut şi se pe colectiviştii din Turdaş de la dezvoltat şi în alte direcţii. In pre ) cultural te întîmpină cu un aer de in vinţă se pot exemplifica din cele peste
Haţeg, Pui şi Ruşor, din Livadia şi să-i ajute în rezolvarea concretă şi ope — Văd că ploaia s-a oprit — treburi. Curtea gospodăriei gemea zent gospodăria colectivă din Turdaş timitate, invitîndu-te la studiu, la răs 10 prezentări de cărţi făcute la locul de
din alte -sate. La Berthelot se termină rativă a problemelor ridicate de pro de carele pline cu saci de orz şi are bine dezvoltat sectorul zootehnic, foirea cărţilor ordonat expuse în raf producţie, aceiea dedicate unor volume
zilele acestea lucrările de acoperire a curarea unor materiale de construcţie. spuse tehnicianul agronom. Pentru grîu, sub şoproane se auzea vuie înalţă noi construcţii, din acest an turi, în standuri, în expoziţii, vitrine, ce tratează teme agrozootehnice, cum
se cresc 2.000 de păsări, iar gră- organizate pe teme specifice muncii co au fost: „Greşierea vacilor de lapte“,
[ început să împărţim oamenii la vîn-
C turului orzului şi al griului. Să ale-
C gem şi să depozităm apoi sămînţa.
unui grajd pentru 80—90 viţei şi au Realizarea în întregime a planului i Ceilalţi să meargă la transporturi, tul vînturătoaxelor care curăţau ce 'dina de legume aduce şi ea venituri 1 lectiviştilor.' Tovarăşa bibliotecară T. „Floarea soarelui“, „Greşterea bovine-:
început lucrările la grajdul pentru vaci. de construcţii destinate adăpostirii ani 7 Pe cînd se va ridica bine soarele mari colectiviştilor. Sînt fapte de 1 Nagy, ca şi ceilalţi membri ai consiliu lor“, „Sămînţă în nisip“ şi altele. Din
La Demşuş, Ohaba de sub Piatră şi malelor, nu poate şi nu trebuie să su ^ poate o să putem intra şi cu com- realele de impurităţi, resturi de paio care-i legată viaţa tînărului agro- 3 lui de conducere al bibliotecii, caută tre cele 10 recenzii care au avut loc în
Silvaşul Inferior s-au terminat saiva fere nici o amînare. r.om care aici şi-a aflat chemarea. J să-ţi afle preferinţele, îndrumîndu-te ultimele 6 luni, de succes s-au bucurat
L bina la recoltatul griului de pe la- şi pleavă. spre cartea cea mai potrivită, mai uti mai ales cele pe marginea cărţii „5000
I. COSTEA
L nurile de „După grădini“ si din Tehnicianul agronom ăl colecti-
nele pentru oi. PETRE FARCAŞIU •t»—/ u lu J u /u f wJu /u J bJuJ«. lă. Dar munca cu cartea desfăşurată kg. porumb boabe la hectar“, după care
aici nu se reduce la atît. Ea cuprinde s-a organizat apoi şi o consfătuire,
aspecte felurite, prioritate avînd acţiu unde au participat 63 colectivişti din
Conferinţa regională de partid Vom reduce şi mai mu. sional ş! a se ocupa de edu nile cu caracter de masă, interesante, brigada de cîmp. Gele mai utile şi
a pus în faţa mecanizatorilor carea lor. Membrii şi candida bogate în conţinut, legate de preocupă
din S.M.T. sarcini deosebit de ţii de partid care lucrează la rile de fiecare zi ale membrilor G.A.G. Îndrăgite manifestări, care au atras cel
importante privind executarea atelier sînt chemaţi să nu-şi De aceea şi numărul cititorilor Ia aceas--
unui volum sporit de lucrări precupeţească eforturile atunci tă bibliotecă faţă de anii trecuţi a cres mai mare număr de participanţi (între
agricole de cea mai bună cali cînd sînt depanări. cut în mod su b sta n -_______________
tate şl la un pieţ de cost cit 90—100) s-au dovedit a fi însă serile
mai scăzut. Printre altele, hotă- Comitetul sindicatului are sar
rîrea adoptată de conferinţă preţul de cost pe hantru cina să organizeze şi să urm ă de întrebări şi răspunsuri, la reuşita
precizează că prin permanenti rească rezultatele din întrecerea
zarea brigăzilor de tractorişti in socialistă, antrenînd mecaniza cărora şi-au dat
G.A.C. şi prin creşterea indici torii la o participare cit mal
lor de utilizare pe tractor con activă. ţial, aiungîndu-se la „Bsbläofeca în slujba concursul inginera
venţional la 340 hantri, preţul 1.780 pe întreaga construcţiei agronom şi colec
'de cost va trebui să fie redus De un real ajutor In munca comună, din care
în S.M.T.-urile din regiunea noa Reducerea continuă a preţului cer, s-au luat măsuri ca munca nuare a conştiinţei şi a atitu politică desfăşurată în rîndul 875 sînt înscrişi nu socialiste“ tivişti cu o bogaţ|
de cost pe hantru stă perma să se desfăşoare pe două schim dinii noi, socialiste faţă de mun mecanizatorilor sînt agitatorii,
stră la 70 lei pe bantru. In fe nent în centrul preocupărilor buri. Conducerea S.M.T. Alba că, organizaţia de partid a luat care organizează în fiecare sea experienţă în munca
organizaţiei de partid şi a con Iulia a luat măsuri şi de asigu măsuri de întărire a muncii ră citirea presei în colectiv, pre
lul acesta, staţiunile de maşini ducerii S.M.T. Alba Iulia. In rare a unei bune asistenţe teh politice în rîndul mecanizatori cum şi discuţii legate de felul mai la bibliotecă, la cîmp şi tn în
acest scop au fost luate o se nice, precum şi în ceea ce pri lor. Astfei, membrii biroului or în care s-au îndeplinit sarcinile
şi tractoare vor realiza econo rie de măsuri tehnico-organiza- veşte executarea la timp şi in ganizaţiei de bază sînt reparti pe ziua respectivă. Foaia volan iar restul la bibliotecile afiliate, volan grijirea animalelor. Dacă în prezent
torice menite să ducă la redu bune condiţiuni a îngrijirilor zaţi la sediile brigăzilor de trac tă editată decadal este de ase te ş i ' de casă. Majoritatea cititorilor
mii la preţul de cost în valoare cerea cheltuielilor de producţie. tehnice zilnice şi periodice. Fo toare să răspundă de munca po menea prelucrată la nivelul bri sînt ţărani colectivişti, numărul cărţi sînt însămînţate 50 ha. cu sfeclă ¦de
Astfel, plugurile tractate au fost losirea pieselor recondiţionate litică, venind astfel în spriji găzilor şi constituie un preţios lor ciiitite de ci într-un semestru fiind
de 600.000 lei. înlocuite cu pluguri suspendate pentru reparaţiile care permit nul mecanizatorilor. 'Aici sînt ajutor în munca de ridicare a de 8.192, din care circa 1.400 din do zahăr, planificîndu-se să se obţină o
noi, din care s-au primit pînă acest lucru, constituie de ase organizate şedinţe ale grupelor conştiinţei mecanizatorilor. meniul agricol şi zootehnic.
Pătrunşi de importanţa Înfăp în prezent 35 de bucăţi, urmind menea o sursă de economii care de partid, la care sînt invitaţi producţie, medie dc 25.000 kg. la hec
ca în curînd să mai primim 76 influenţează preţul de cost. toţi mecanizatorii din brigăzi Biroul organizaţiei de bază
tuirii sarcinii stabilite de con de bucăţi. Acestea asigură o pro pentru a participa la analiza P.M.R. ţine tot timpul o legă tar, aceasta se datoreşte in hună mă
ductivitate aproape dublă fie Muncitorii noştri sînt preo rea situaţiei lucrărilor. In aces tură strînsă cu grupele de
ferinţă, cu prilejul dezbaterii cărui tractor, uşurînd în acelaşi cupaţi de buna îngrijire a trac te şedinţe se arată şi impor partid pe brigăzi, îndrumîndu-le sură şi celor învăţate Ia seara de între
timp considerabil efortul fizic toarelor, luptî.nd pentru prelun tanţa terminării lucrărilor în zi de zi în activitatea lor*. Agi
cifrelor de plan pe acest an, me al tractoriştilor. Permanentiza girea duratei de funcţionare a cel mai scurt timp şi de bună taţia vizuală vie, concretă, ce Gurn s-a ajuns la aceste rezultate ? bări şi răspunsuri cu tema „Cum pu
rea brigăzilor de tractoare pe tractoarelor între două repa calitate. înainte de începerea se face la sediile brigăzilor, con In primul rînd, printr-un interes spo
canizatorii din S.M.T. Alba Iu- lingă gospodăriile agricole co raţii. Tractorişti ca Vasile Si- fiecărei campanii, biroul orga tribuie ia mobilizarea acestora rit de a cunoaşte preocupările fiecărui tem obţine recolte mari la sfecla de za
lective mai puternice, cum sînt mion, care a prelungit funcţio nizaţiei de bază elaborează un pentru îndeplinirea la timpul cititor, de a procura cărţi menite să îi
lia, în frunte cu comuniştii, s-au cele din Mihalţ, Cistei, Vinţ, 'Aibă narea tractorului său cu 205 pian de măsuri în care sînt optim al lucrărilor agricole, la fie de folos în viaţă, în munca lui de hăr“. încă de pe acum se poate vedea
Iulia, Teiuş şi altele, face ca hantri, a realizat o economie de prevăzute obiective concrete, executarea lor In cele mai bune
angajat să mărească indicii de tractoriştii să cunoască mai bine 29.947 lei, Ion Holenca a reali mobilizatoare. condiţiuni şi realizarea de cît că angajamentul colectiviştilor tn
condiţiile locale de muncă, să zat 135 hantri peste termenul mai multe economii.
utilizare pe tractor convenţio se acomodeze mai bine cu te de reparaţie, făcînd o economie Comuniştii din brigăzile de această privinţă va fi depăşit, stadiul
renul, iar prin eliminarea de de 10.089 Iei, Ion Cimpean,. care tractoare participă ia şedinţele Atît măsurile tehnico-organi-
nal la 345 hantri şi să realizeze plasărilor inutile se realizează a prelungit durata de funcţio de partid în unităţile unde lu zatorice cît şi cele politice, cre fiecare zi, pentru completarea cunoş actual de dezvoltare al acestei culturi
importante economii. nare a tractorului său cu 126 crează, realizîndu-se astfel o le ează posibilitatea reală de mă tinţelor sale de cultură generală, poli
economii în valoare de 70.000 de hantri. a realizat 7.637 lei gătură mai strînsă între meca rire ‘a indicilor de utilizare a tice, tehnico-ştiinţifice etc. In acest promiţînd o producţie mult sporită la
Pentru ca tractoarele să fie economii, constituie exemplu nizatori şi colectivişti. De ase tractoarelor, de depăşire a pla sens s-au luat măsuri ca biblioteca să
lei. De asemenea, ei sînt hotâ- folosite la capacitatea lor, evi- însufleţitor pentru ceilalţi trac menea, adunarea generală a or nului, precum şi ace.ea de a scă fie aprovizionată cu rit mai multe hectar. Şi în ceea ce priveşte grădina,
tîndu-se timpii neproductivi, torişti. Sîntem convinşi că în ganizaţiei de bază P.M.R. din dea preţul de cost pe hantru. noutăţi, care să împrospăteze fondul
rîţi ca pînă la sfîrşitul anului staţiunea noastră a hotărît ca Elanul cu care tractoriştii au general dc cărţi. Avînd asigurată ast de legume şi-a dovedit utilitatea scara
noi am luat măsuri de asigu acest an se vor obţine rezultate una din sarcinile principale ale răspuns si răspund la chemările fel o bază solidă de pornire a muncii
să reducă preţul de cost pe han- mecanizatorilor comunişti să fie partidului sînt chezăşia succe cu cartea, s-a putut trece şi la orga ni • de întrebări şi răspunsuri intitulată :
rare a necesarului de carburanţi şi mai frumoase în această di continua ridicare a calificării sului în lupta pentru un preţ zarea celor mai deosebite acţiuni, fo
tru la 60 lei. Această hotărîre profesionale atît a lor, cît şi de cost cît mai scăzut. lositoare, atractive. E detun de subliniat „Cultura roşiilor şi cartofilor timpurii“,
şi lubrefianţi şi am încheiat con recţie, lucru ce va contribui în a celorlalţi tractorişti din bri faptul că aceste acţiuni nu s-au făcut
a fost luată pe baza succeselor EUGEN HAIDUCI la întîtripla re, ci ele au avut un ca în prezent colectiviştii din Teiuş îrtre-
obţinute în anul 1961 cînd, faţă tracte cu gospodăriile agricole mare măsură ia reducerea pre gadă. Tinerii absolvenţi ai şco racter organizat, fiind îndrumate com
organizator dc partid gistrînd venituri însemnate din scoar
de 80 Iei planificat pe hantru. colective pentru lucrările ce u r ţului de cost pe hantru. Toate lii de mecanizatori sînt repar
AUREL BOLUNDIJŢ ţă ramură de producţie. ţ
preţui de cost a fost realizat mează a fi efectuate. Aşa am aceste fapte, alături de calita tizaţi pe lingă mecanizatorii ca
la 67,45 lei, obţinîndu-se o eco Nu mai puţin bogată în învăţăminte
împărţit sarcinile pe brigăzi de tea bună a lucrărilor executate, sînt membri de partid şi au ex a fost şi seara de calcul: „Avantajul
nomie de 12,55 iei pe hantru. creşterii păsărilor în G.A.C.“, precum
tractoare atît din punctul de dovedesc creşterea conştiinţei şi perienţă în producţie, pentru şi expoziţia însoţită de explicaţii, in
De asemenea, depăşirea pla
vedere al volumului lucrărilor, a răspunderii faţă de sarcini a petent şi controlate cu regularitate de titulată „Cartea agrotehnică — sfătui
nului de producţie cu & la sută tor preţios".
cît şi al repartizării teritoriale. muncitorilor noştri. membrii comitetului comunal de partid,
in campania de primăvară din
avînd sprijinul sfatului popular, al or In prezent, conducerea bibliotecii
acest an, plan ce este cu 6.000 ganizaţiei U.T.M. şi al conducerii şi-a orientat activitatea în special spre
G.A.G. La reuşita lor, în afara biblio sprijinirea campaniei de vară. In acest
de hantri mai mare ca în anul sens s-a alcătuit un plan special de
tecarei au contribuit şi intelectualii din muncă, privind organizarea de ştan Juri
trecut, constituie un imbold spre comună — inginera agronom’ Victo
ria Hrttşcă, prof. Gh. Stoîa etc. —, pre de cărţi şi prezentarea lor la locul de
cum şi colectivişti fruntaşi ca îngriji- producţie, la grădina de legume, la
toril-mulgători V. Londroman, Simon grajduri, pe cîmp, Ia arii, pentru lecturi
Ştefan, I. Petric, I. Hirceagă şi alţii. în grup, citirea zilnică a presei ele.
Găutînd să îndeplinească şi să de In teiul acesta, biblioteca din Teiuş
păşească prevederile concursului bienal dovedeşte c.ă-şi merită titlul de frun
„Biblioteca în slujba construcţiei so
cialiste", colectivul bibliotecii comu taşă pe raionul Alba, titlu obţinut pînă
nale din Teiuş a căutat să dea o aten
ţie sporită acţiunilor die masă cu car în prezent în cadrul concursului „Bi
tea la sediu, la staţia de radiofienre.
blioteca în slujba construcţiei socia
liste".
noi realizări. Acolo unde nevoile producţiei o Pentru dezvoltarea in conti- a-i îndruma pe tărîm profe- directorul S.M.T. Alba Iulia la bibliotecile volante şi la locul de I. STRĂUŢ
