Page 77 - 1962-07

rm In numărul de azi:
'P R O TV T A R Î D W T O A T E Ţ A R I TA, V N IŢ 1 -V A ! Cînd posibilităţile
nu sînt pe deplin folosite
mulsocialismului tărirea economico-organizatorică
• Colectiviştii noi întreabă —

cei vechi răspund: Pentru ca

toate G. A. G. să devină unităţi

puternice (pag. 2-a); Sînt aproape doi ani de zile proporţie de 82,6 la sută ? O
de cînd in oraşul Brad con­ analiză a activităţii ne arată că
9 Se afirmă tot mai mult rolul structorii aparţi’nind grupului
de şantiere al T.C.M.M. din ele sînt multiple, unele depin-
conducător al comuniştilor in în­ M.M.E.E. Bucureşti au dat în zind de şantier iar altele de uni­
folosinţă primele blocuri de lo­ tăţile din afara şantierului (pro­
a G.A.G. (pag. 3-a); cuinţe in cvartalul care urmea­ iectant, beneficiar, întreprinderi
ză să formeze „inima oraşului“. furnizoare de materiale).
• In faţa hărţii: Brazilia S-au mutat pînă acum in noile
blocuri construite aici peste 300 Pe şantier au existat greutăţi
(pag. 3-a) ; de familii de oameni ai mun­ mai ales în ce priveşte aprovi­
zionarea cu cărămidă. Aproape
9 Somentariul zilei: Un exem­ două luni de zile fabrica Cera­

plu pozitiv de rezolvare a pro­

blemelor internaţionale litigioase 1

Amil XIV. Nr. 2358 Miercuri 25 iulie 1962 4 pagini 20 bani (pag. 4-a). |

cii. Frivite din exterior noile blo^ mica din Jimbolia n-a livrat nici

curi îţi incintă ochii, ele au uiî o cărămidă, deşi între şantier,

Pe drumul îndeplinirii aspect plăcut şi sint în culori şi fabrică există un contract.
pastelate. Alături de blocurile Unele greutăţi s-au ivit, ce-l
in care s-au mutat sute de lo­ drept mai tirziu, şi în soluţio­

angajamentului catari, altele işi piofilează si­ narea problemei vopsitoriilor

luetele. in prezent în noul cvar­ exterioare şi interioare (mai ales

tal de locuinţe _ ________ -_ Jia timplărie). Vi­
na în această
Printre primele colective de renul de încărcare: gîturile fur­ din Brad se gă­ C onstructori ^problemă o poar­
muncă care au îmbrăţişat ini­ nalelor, benzile de încărcare, sesc in diferite şi co n stru cţii
ţiativa furnaliştilor din Călan ciururi etc. In felul acesta fie­ tă în primul
stadii de execu­ rind proiecta,rs-
ţie peste 500 de

„Să realizăm şi să depăşim în care îşi cunoaşte precis secto­ apartamente în -------- = ---- tul (Direcţia de

1962 indicii de utilizare prevă­ rul de muncă şi poate fi tras la blocuri. Toate aceste apartamen. construcţii a M.A.I.) care nu a
te sînt prevăzute să fie date în analizat suficient posibilităţile
zuţi pentru anul 1965“ sint şi răspundere pentru orice defici­ folosinţă pînă la sfirşit-ul anu­ existente în aprovizionarea cu
lui. Dar de ia începutul anului linele vopsele de vinacet. Dar
cele de la furnalele nr. 1 şi 2 enţă. au trecut aproape şapte luni, nici beneficiarul (Trustul auru­
timp in care constructorilor de
ale C. S. Hunedoara. Aceasta s-a Mai trebuie adăugat că cu aici le-au revenit sarcini impor­ lui) nu a manifestat înţelegere
tante, sarcini care îşi aii echiva­ in soluţionarea unor litigii. Apoi
întâmplat pe la începutul anu­ ajutorul conducerii combinatu­ lentul intr-un număr însemnat au fost greutăţi (şi ele continuă
de apartamente. Analizînd re­ încă) şi din partea autobazei
lui. Pe atunci lucrurile mergeau lui s-a reuşit să se ajungă la o I.R.T.A. Brad.
zultatele de pînă acum, reiese
b in e: planul de producţie se aprovizionare judicioasă cu pie­ că şantierul nu s-a ridicat ia Dar greutăţile amintite nu
nivelul sarcinilor de plan. Deşi sint în măsură să justifice nici
realiza ritmic, pe întreaga sec­ se de schimb. Apoi, că toţi cei constructorii trebuiau să dea în pe departe activitatea necores­
folosinţă peste 100 de aparta­ punzătoare de pe şantierul
ţie, iar indicii de utilizare creş­ care răspund de întreţinerea T.C.M.M. Brad. De faptul că pla­
teau. După puţin timp însă, si­ agregatelor primesc sarcini con­ mente pînă la 1 Mai, nici pînă nul nu s-a îndeplinit şi că aici
tuaţia s-a înrăutăţit. în funcţio­ crete şi sint controlaţi de duce­ în prezent, deşi au trecut aproa­ se lucrează la unele blocuri de
narea agregatelor au început să rea lor la îndeplinire în fiecare pe două luni, ele nu sint în aproape un an de zile fără ca'
apară deficienţe. Creştea numă­ zi. Aşa s-a ajuns ca furnalele posesia beneficiarului. Care au ele să fie terminate, vinovată se
rul orelor de mers redus şi al să funcţioneze acum fără deran­ fost cauzele care au condus la face conducerea grupului şi a
opririlor accidentale. Din planul jamente provocate din lipsa nerealizarea de către colectivul şantierului respectiv.
de producţie se pierdeau tot mai personalului de la întreţinere,
multe tone de fontă, scădeau iar reparaţiile să se execute ope. şantierului a sarcinilor de plan E drept că fabrica Jimbolia
indicii de utilizare ai furnale­ rativ şi de bună calitate. din primul semestru decît In nu şi-a respectat contractul de
lor. „Ne vom rea- 1— ...- 1 -j-------
Este important

S eX ,e T l ?! - de amintit că

da patriei 6.000 ,n indicii de utilizare membrii şi can­
didaţii de partid

tone forată pes- p re vă zu fi pe nfru anul 1965 au primit sar­ IJ. M. Gngir: un nou lot de freze universale aşîeaptă să fie expediate beneficiarilor.

te plan?“ se în- ---------------------- —----------------- cini concrete, pe livrări, dar tot atît de adevă­
trebau toţi furnaliştii secţiei, locuri de muncă, fiecare după rat e că şantierul nu a făcut
„Vom obţine Indicii de utilizare capacitatea şi priceperea sa. In Cu forţe sporite la seceriş şi treieriş Iot ce putea pentru procurarea
la nivelul lui '65 ?“ se Întrebau felul acesta s-au înlăturat multe de cărămidă. Intr-o perioadă de
cei de Ia furnalele 1-2. timp problema cărămizii s-a
neajunsuri. Bunăoară, cu 2-3 oprit doar la schimbul de adrese
şi telefoane. Mai rău este că,
Oamenii munceau cu hărnicie. luni în urmă, lucrurile la pră- lipsind cărămida pe şantier, în
Ar fi făcut orice numai să-şi jitoare mergeai! anevoios, mai Ioc să se ia măsuri pentru exe­
poată respecta cuvintul dat. ales la prăjitoarea nouă. Faptul cutarea altor lucrări s-a mani­
Atunci de ce se obţineau rezul­ că li s-a încredinţat sarcina de Au terminat recoltatul griului Folosind chibzuit mijloacele de recoltare festat o perioadă de lîncezeală.
Aşa se explică de ce la blocurile
tate slabe ? Răspunsul la acea­ a le îndrepta maiştrilor comu­ Hotăriţi să nu piardă nici un a mijloacelor şi a timpului pri­ Corespondenta noastră tov. folosind judicios mijloacele de A5, A6, A7, şi parte din „C“-uri
stă întrebare l-a dat consfătui­ nişti Petre Puţinelu (la prăji­ bob din noua recoltă de grîu, elnic de lucru, colectiviştii din ANA GLIGOR ne informează că recoltare, colectiviştii din sate­ şi ,,B“-uri, unde lucrările de
rea restrînsă, organizată de re­ toarea nouă) şi Andrei Racz (la colectiviştii din satele Cioara şi Cioara au recoltat griul de pe şi colectiviştii din satele Bre­ le amintite au reuşit să strîn- roşu erau gata şi se puteau face
dacţia ziarului nostru în cola­ cea veche) a făcut ca intr-un Tărtăria, taionul Orăştie, au u r­ întreaga suprafaţă (373 ha.), tea Strei, Plopi şi Ruşi, raionul gă recolta de pe mai bine de unele lucrări de tencuieli inte­
borare cu biroul organizaţiei de timp destul de scurt situaţia să mărit îndeaproape stadiul de iar cei din Tărtăria de pe toa­ Haţeg, muncesc cu bune rezul­ 60 la sută din suprafaţa culti­ rioare şi exterioare, nu. s-a fă ­
coacere al culturilor. Cînd a te cele 323 ha. La ambele gos­ tate Ia strînsul recoltei de pă­ vată cu păi oase. cut nimic. De aceea, blocurile
bază la secţia l-a furnale pe se schimbe. Fiind oameni price­ sosit timpul potrivit recoltării, podării, de la 23 iulie s a în­ ioase. Organizând bine munca şi respective nici in prezent nu
colectiviştii, mobilizaţi şi îndru­ ceput şi treierişul. sînt gata, deşi de la începerea
tema ridicării indicilor de utili­ puţi şi cu experienţă, avînd o maţi ele către organizaţia de primelor lucrări au trecut aproa­
partid, au trecut cu toate for­ Fină la 23 iulie au strlns gri­ pe 12 luni.
zare şi schimbul de experienţă înaltă conştiinţă, au luat măsu­ ţele şi mijloacele la strînsul ul de pe întreaga suprafaţă şi Mai mult de 76 la sută
cu furnaliştii de la Uzina „Vic­ rile cele mai eficiente, iar oa­ colectiviştii din satul Cuieş, ra­ Cu toate că în prezent şan­
toria“ C ălan; slaba preocupare menii Ie urmează sfaturile cu griului. Datorită bunei organi­ ionul Ilia. Colectiviştii din satul Aurei Concomitent, cu tractoarele tierul dispune de materialele de
încredere. zări a muncii, folosirii din plin Vlaicu au fost printre primii din S.M.T. din Orăştie s-a început masă necesare, totuşi ritmul
a conducerii tehnico-adminis- şi executarea arăturilor de va­ este nesatisfăcător. La majori­
trative pentTu traducerea în La începutul lunii iunie a avut Zile de raionul Orăştie care au termi­ ră. Pînă la 23 iulie această lu­ tatea punctelor de lucru se ob­
viaţă a planului de măsuri teh- loc o adunare generală lărgită nat recoltatul orzului de pe ce­ crare a fost făcută pe mai bi­ servă o moleşeală. Ea este şi u r­
a organizaţiei de bază. Cu acea­ ne de 30 ha. din care 16 au marea faptului că pe şantier nu
nico-crganizatorice şi munca de­ stă ocazie a fost analizată rea­ le 30 ha. fost însămînţate cu sorg în s-au luat măsuri ca fiecărei
fectuoasă la întreţinerea şi re­ lizarea planului pe 5 luni la toţi La grîu, pir.ă ieri, cu cele amestec cu porumb şi floarea- echipe de muncitori să i se deschi­
pararea agregatelor. soarelui, nutieţ valoros pentru dă foaie de acord. Din această
trei combine mînuite de meca­ furajarea animalelor.
Această stare de lucruri a con­ indicii. Cei care au luat parte la nizatorii Ştefan Munteanu, Ion cauză unele echipe lucrează la
Boşorogan şi 'Aurel Teodorescu
stituit apoi tema multor discu­ cuvînt au arătat că mai silit încă La mijlocul lanului. inginera şi fila pe care secretarul organi­ întimplare. Nici forţele de
ţii în cadrul biroului organiza­ multe rezerve pentru îmbunătă­ Maria Mcdrea şi Lucian Fona, zaţiei de bază şi-a notat: „In con­ s-a recoltat aproape 280 ha. din
ţiei de bază. Din discuţiile avute ţirea rezultatelor. Propunerile preşedintele gospodăriei colective tul contractului am expediat pri­ cele 367 cultivate cu această muncă nu sint folosite In mod
lor au fost cuprinse intr-un mi­ „Tara Haţegului“ din Haţeg, !tea­ mul transport dc boabe la bază. plantă.
cu furnaliştii din Călan, furnaliş­ că în palme citeva spice. A u . tre­ Gri» curat, ca aurul. Chitanţa chibzuit, raţional. De pildă, la
cut apoi în altă parcelă şi au fă­ nr. I este la noi“.
tii de aici şi-au dat seama că fac­ nuţios pian de măsuri. Iată cî- cut acelaşi lucru. In ultimul timp După păioase, porumb în cultură dublă V. FURIR
Teva din e le : introducerea nu­ in fiecare :i se controlează stadiul Zilele de seceriş ale acestui
torul principal in obţinerea unor mărului de şarje constant pen­ de coacere a griului. miez dc vară. se succed. Freamă­ Ţinînd seama de profilul zoo­ Concomitent cu recoltatul au (Continuare în pag. 3-a)
indici înalţi de utilizare a agre­ tru fiecare furnal, in raport cu tul cîmpului plin de oameni şi tehnic al gospodăriei, lucrătorii fost balotate paiele cu ajutorul
gatelor este asigurarea bunei lor condiţiile tehnice şi posibilită­ ...Este ban. Mîine putem înce­ zumzetul combinei se împletesc de Ia G.A.S. din Călan au* avut preselor şi s-a trecut imediat lâ
funcţionări. Şi aceasta, se poate ţile existente; asigurarea unui pe ! parcă cu razele arzătoare ale cultivate din toamnă, în afară efectuarea arăturilor in vede­
obţine numai printr-o organi­ mers constant a eauperelor, sta- soarelui. Dc pe combină Axenle de alte culturi de păioase şi 50 rea insăminţării porumbului si­
zare judicioasă a muncii la în­ bilindu-se pentru fiecare o anu­ Semnalul că păioasele au ajuns Slăncscu şi Micloşoni Ion Marian hectare cu orz. Pentru ca de loz în cultură dublă,
treţinere şi reparaţii. Aşa se mită temperatură de regim: or­ in pîrgă. a dezlănţuit toate forţele. dau drumul sacilor plini cu boa­ pe această suprafaţă să se ob­
face că, in cursul lunii mai, s-a ganizarea unui control minuţios O dată cu combina minuitu de be, iar Ion Streilar ii aşează în ţină producţii ridicate, cultura ©
trecut la o serie de măsuri ra ­ al calităţii producţiei la prăji- tractoristul Siito Ştefan au intrat, căruia şi apucă drumul spre ma­ a fost bine întreţinută şi re­
dicale. Mai întîi vechea condu­ în Ian şi colectiviştii din Haţeg gazie ori direct spre baza de re­ coltatul a început Ia timp. Re­ Monlatorii Nico-
cere a secţiei a fost schimbată. toare şi împărţirea cuptoarelor şi Nălaţi cu toate mijloacele de cepţie.
De lucrările de întreţinere pe pe manevranţi — gaz, astfel in­ care dispuneau. zultatele s-au văzut de îndată
secţie a fost însărcinat să răs­ cit fiecare să răspundă de un ...Este zi de duminică, dar acum
pundă maistrul ioachim Tocaci, sector bine determinat ş.a.m.d. In chipul rămas tuns de pe ur­ mi-i timp de odihnă. Hotărîrea co­ ce recolta a ajuns în magazii.
un om priceput şi cu experien­ ma combinei, miriştea işi schim­ lectiviştilor haţegani este fermă.
ţă. Ceilalţi maiştri, împreună Despre felul în care au fost bă în scurt timp culoarea. Negrul Boabele trebuie să intre in ham­ Producţia la hectar a fost cu
cu echipeie lor, au fost repar­ traduse în viaţă ne vorbesc cu reavăn cl brazdelor, proaspăt ie­ bare fără nici o pierdere. Pentru
tizaţi pe agregate. Aşa de pil­ prisosinţă depăşirea de plan în­ şite dc sub plugul tras de tractor, asta. în pai cela din cimpnl mare. 300 kg. mai mare decit cea pla­
dă, maistrul Mihai Bimel răs­ registrată in luna iunie şi reali­ contrastează izbitor cu masa de n-a contenit zumzetul combinei.
zarea unor indici de utilizare la spice care, hi numai o aruncătu­ nificată.
punde de întreţinerea furnale­ furnalele 1 şi 2 cu mult mai ră de piatră, se pleacă sub tăi­ ...Aseară inginera gospodăriei a
mari decît cei prevăzuţi pentru şul cuţitului combinei, făcut bilanţul primei zile de se­ Chitanţa nr. i lae Săbăti şi Ionel
lor şi eauperelor, la descărcare, ceriş. S-au recoltat aproape 100 dc Tuligă de la sec­
După două zile de lucru, in car­ hectare. însemnează că. merghida­ pe raion ţia locomotive a
Gheorghe Scutaru de întreţine­ anul 1965. Echipelor fruntaşe netul său brigadierul Axenle Nei- se in ritmul stabilit, la G.A.C. atelierelor R.M.R.
rea oalelor de fontă şi de zgură conduse de primtopitorul Dumi­ coni consemnează: „Combinerul „Tara Haţegului“ in următoarele Colectiviştii din G.A.C. „Uni­ Simeria sînt frun­
şi a macaralelor, Lăscuţ Lucaci tru Duca de la furnalul nr. 1 şi Siitd Ştefan a recoltat griul ilc '4-5 zile secerişul va fi terminal. rea“, comuna Veţel, raionul taşi în producţie.
de toată instalaţia de apă, Iosif Ilie Mîtcă de la furnalul nr. 2, pe mai bine de 10 hectare, iar llia, au recoltat pînă ieri griul Ei îşi depăşesc
Feher de partea electrică. In de încărcătorii Teodor Capră şi colectiviştii ele pe alte 5 hectare“. P. FĂRCAŞIU de pe 90 ha. din suprafaţa to­ planul lunar în
plus, ioachim Tocaci, răspunde Dionisie Tofan, precum şi tu tu ­ Carneţel de înseninări are şi Ar- corespondent ». tală de 104 ha. cultivate cu medie cu 15 la su­
ror celorlalţi — toată lauda ! sene Coţolan. Răsfoindu-l, găseşti această plantă. Din producţia tă.
obţinută pînă in prezent, co­
şi de toate instalaţiile de pe te­ GH. COMŞUŢA lectiviştii au şi predat la baza

im==

Consuliafii medicale la locui de muncă Program artistic pentru colectivişti de recepţie 11.175 Kg. grîu pe ©
care l-au transportat cu un
In ultimul timp, din iniţiativa unui nele Pianul dc Jos, Lailcrăm, satul singur convoi, obţinînă astfel
grup de medici dc la spitalul unifi­ Deal şi altele. De menţionat că îna­ chitanţa nr. 1 pe raionul llia.

cat şi policlinica din oraşul Sebeş, intea acestor consultaţii au fost ţinute Formaţiile artistice ale cămi­ piesă de teatru. De asemenea, a SABIN CALDARARU
s-a intensificat acţiunea de acordare expuneri pe teme sanitare. Totodată nului cultural din satul Crişan, fost prezentat şi un program
a consultaţiilor medicale la locul dc s-au dat reţete şi s-au făcut reco­ raionul Brad, prezintă aproape dat de brigada artistică de agi­ corespondent
muncă. Constituiţi în brigăzi, medici mandări pentru diferite examene de in fiecare duminică programe taţie. Publicul a aplaudat căl­
dc diferite specialităţi de Ia institu­ laborator ce urmează a fi executate artistice pentru colectivişti. De duros pe artiştii amatori din [COM PEN SA
ţiile amintite s-au deplasat în mai Ia nivelul policlinicii raionale. Ase­ satul Crişan. După prezentarea ‘1
multe comune din raion unde au menea consultaţii vor fi date şi pe curînd a fost organizată o de­ Serviciul de contabili- tru fapte excepţionale. răsplătiţi cu suit de Pentru ridicarea unei
acordat peste 450 consultaţii. viitor. programului a urmat o horă tale al E. M. Lupeni. Şase semnături în stalul 5.400 lei. de
plasare la Ribiţa. Programul Răsfoim un dosar. Un de primire al sumei... la­ brigăzi rămase în urmi
Printre altele au fost acordate con­ Iniţiativa este valoroasă, merită a ţărănească. dosar obişnuit la prima tă unul clin actele puse Comentariile la nivelul celor fruntaşe
sultaţii muncitorilor forestieri dc la fi îmbrăţişată şi dc alte colective de prezentat în faţa colectiviştilor prisos. tovarăşul Andrei Nagy a
punctul Tău, colectiviştilor din comu­ medici din regiunea noastră. AVRAM, LAZĂR
de aici a cuprins cîntece şi dan­
învăţător
suri populare, un monolog şi o

vedere. Să-i vedem însă ta dosar. i ndrei Nagy a preluat primit ca răsplată, h: 12

conţinutul. Âtn aprilie a.c. Vâslit la începutul anului aprilie, suma de 900 lei.

Hunedoara, oraşul u cîtăva vreme in Luca a primit o re­ şi conducerea brigăzii a A proape zilnic minerii
muncitoresc. Vedere c urmă la sectorul 4 compensă. Montarea num l-a, de la sectorul H- î s , din Lupeni dau do­
generală. B in abatajul frontal IS transportor cu raclele ne­ Brigada l-a pînă alunei vadă de fapte excepţionale.
vest s-a ivit o situaţie cesita şapte zile. Vacile era mereu sub plan. Co­ Ar trebui mult loc pen­
excepţională. O surpare Luca l-a montai în trei munistul Andrei Nagy a tru a le relata pe toa­
de aproape şapte metri a zile. dus o susţinută muncă te. De aceea oamenii şi
închis accesul. Pericolul cu membrii brigăzii. A faptele lor dau cifrelor,
era foarte m arc; el era — De ce nu l-ai mon­ reorganizat mai bine mun­ farmec, poezie, lată un
sporii şi de acumularea tat in şapte zile, tova­ ca. a asigurat perma­ vers foarte frumos : în
dc gaze. Urmează o fap­ răşe Luca ? nent aprovizionarea cu semestrul l a.c. au fost
tă excepţională. Sase oa­ materiale... recompensaţi 675 dc mun­
meni din grupa lui An­ — Fiindcă l-am mon­ citori cu o sumă de
drei Lucaci au reuşit să tat in trei zile. Rezidlate: brigada l-a 229.468 lei.
înlăture pericolul. Nu i-a îşi îndeplineşte planul şi
îndemnai nimeni la a- Un răspuns simplu, fi­ chiar îl depăşeşte; ca­ In freamătul muncii oa­
ceasta în afară de con­ resc. litatea cărbunelui e bună.
nici un vagonet şters menii devin eroi. Acesta
încă o filă din dosa­
rul răsfoit-
J a sectorul III bri­

ştiinţa lor dc oameni noi. ei-/ gada lui I o n pentru şist, pentru că c adevăratul eroism care

Prin fapta lor eroică, cei Gliioancă a executat in­ alegerea sterilului se face contribuie la succesele

ti mineri au contribuit la tr-un timp record, cu la locul ile muncă. S-au noastre. Ia fericirea noas­
continuarea fără stagnări mare însufleţire, curăţi­ lidiCat fruntaşi în mun­ tră, la satisfacţia sufle­
a procesului de produc­ rea scarpei ele la aba­ că ca Gheorghe Galan tească a celor care săvir-
ţie. Răsplata faptei lor : tajul nr. S est. La 5 (şef de schimb), Iosif

1.900 lei din fondul de iunie cei 1(1 mineri cart Turcaş, lacob Gavriş şi şesc eroismul

1 la sută prevăzut pen­ au săvîrşit fapta au fost alţii. GH. SUCIU

y * v i t -**.¦%.x. tk.^ i