Page 78 - 1962-07

VET!MUT, SOCTUTJSMTJT.m
întreabă -
cei vechi răspund
?v /\/V W W S A
5 Convingîndu-se că numai în gospodăria colectivă se
? obfin recolte bogate, că numai in marea lamilie se
\ poale crea belşugul şi bunăstarea anul acesta şi tilli- economic şi organizatoric.
) mele familii de ţărani muncitori din regiunea noastră
S au păşit cu încredere pe această cale.
c Numeroase sint gospodăriile colective care şi-au în-
S cepul activitatea chiar în primăvara aceasta. Lipsa de
< experienţă în conducerea treburilor gospodăreşti, i-a
•ester
In gospodăria noastră colectivă,
alături de cultura cerealelor, zooteh­
nia s-a dovedit a ii an dc an un
sector dc producţie tot mai rentabil.
De aceea, ia îndemnul şi cu spri­
jinul organizaţiei de partid, consiliul
dc conducere al gospodăriei a luat
măsuri corespunzătoare care în final
au dus la creşterea permanentă a
efectivului de animale proprietate
obştească şi a productivităţii lor. Nu­
mai în acest an, în primele 6 luni,
efectivul bovinelor a crescut cu 126
capete, al porcinelor cu 97 capete şi
al ovinelor cu 275 capete. De aseme­
nea, s-au pus bazeic dezvoltării fer­
mei de păsări. Pînă la sfîrşitul anu­
lui, număiul de animale r,e va du­
bla, ceea ce va permite să -se du­
bleze şi veniturile băneşti provenite
din sectorul zootehnic. Atenţia noastră
este îndreptată în primul rînd spre
creşterea efectivului vacilor dc lapte.
Pentru aceasta reţinem tot tineretul
femei provenit din prăsilă proprie şi,
în plus, din credite am mai cumpărat
66 vitele. La sfîrşitul anului gospo-
’dăria va deţine ca proprietate obşteas­
că 259 viţele. Aceasta este o rale si­
gură de realizare a numărului de vaci
planificate pentru anul 1965 şi de
creare a unei ferme cu animale de
mare productivitate. Succese de seamă
au fost înregistrate şi în direcţia spo­
ririi productivităţii animalelor. In anul tru 100 capete vite mari şi se lucrea­
trecut am realizat peste 2.000 litri
lapte pe cap de vacă furajată, iai
în acest an ne-am planificat să rea­
lizăm 2.300 litri. Rezultate bune am
obţinut şi în creşterea producţiilor ce­
lorlalte categorii de animale. Paralel
cu procurările de animale, care ne-au
ajutat să formăm efectivul matcă in-
tr-un timp scurt, o preocupare de
bază în sectorul zootehnic o constituie
şi creşterea tineretului bovin în con­
diţii optime de hrănire, îngrijire şi
adăpostire. In acest scop, vacilor ges­
tante şi celor în lactaţie li se asi-
Printre construcţiile zootehnice ridicate In acest an de către colectiviştii din Apoldul de
lTos, raionul Sebeş, se numără şi adăpostul pentru 2.000 de pă sări.
Km fost solicitat să, arăt cum
munceşte consiliul de conducere
din gospodăria noastră cu bri­
gadierii. Răspunsul nu-i prea
lesne de dat. Avem o gospodă­
rie mare şi multilateral dez­
voltată. Posedăm o suprafaţă
de peste 1050 ha. teren arabil pe
care-1 cultivăm an de an cu plan­
te cerealiere, tehnice şi cu le­
gume, iar pe mari suprafeţe
avem plantate vii şi livezi. Secto­
rul zootehnic cuprinde 370 ca­
pete bovine (din care 128 vaci
de lapte, 85 juminci şi viţele).
105 porci, 860 de oi şl, pentru în­
ceput, 212 gîşte.
In prezent, gospodăria noastră
are 7 brigăzi de producţie din
care trei pentru cultura mare.
două zootehnice, una legumicolă
şi una pomiviticolă. Brigăzile
cuprind în medie, mă refer la
cele de cîmp, cîte 120—150 co­
lectivişti, repartizaţi în echipe
alcătuite din 20—-25 membri. Ce­
lelalte brigăzi au un număr mai
restrlns de colectivişti, în ra ­
port de necesităţi.
Se înţelege că într-o aseme­
nea situaţie nu-i uşor să coordo.
nezi şi mai ales să controlezi
munca brigăzilor, a celor oare
le conduc. Tocmai de aceea, în-
cepînd din anul 1960 cînd şl ul­
timele 48 familii din sat au pă­
şit pe calea gospodăriei colec
tive am repartizat brigăzilor
suprafeţele de teren, pentru o
O «î*-O <i>O •«>-O <ü><L><t>0-íí>--íi* -1®-O <s><S--OO ¦<[)•O-S» O <2s><<><f-<ÚVO o o 0 - í > <2¦-i»-«2><í><!>0<><L>¦-'L>-<>
determinat pe mulţi colectivişti să se adreseze rcdac
(iei solicitînd publicarea unor materiale care să popit
larizeze experienţa dobindită de gospodăriile colective
mai vechi în direcţia întăririi lor din punct de vedere
Pentru a le satisface dorinţa, publicăm materialele
din pagina de fală.
gură furaje de bună calitate şi în
cantităţi îndestulătoare, astfel ca tine­ roase şi ne ajută să sporim continuu
retul să se dezvolte normal. La reco­
mandarea făcută dc organizaţia de
bază, consiliu! de conducere a încre­
dinţat sarcina ca de creşterea tinere­
tului să se ocupe colectiviştii cei
mai pricepuţi, membri şi candidaţi dc
partid, cu dragoste faţă de animale,
care să asigure o îngrijire şi furaja­
re raţională a acestora. Ca şi vacile
de lapte, animalele tinere sînt între­
ţinute vara pe păşunile cele mai bune,
iar iarna Ii se asigură adăposturi şi
furaje de bună calitate. Măsuri efi­
ciente au fost luate şi în ceea ce
pliveşte sporirea producţiei de lapte
pe cap de vacă furajată. Munca în
fermele de animale se desfăşoară
după un program bine stabilit. îngri­
jitorii, permanentizaţi în această mun­
că şi retribuiţi în funcţie de pro­
ducţiile pe care le realizează, fac
întreţinerea şi mulsul vacilor după
program, la ore fixe, furajează anima­
lele corespunzător producţiilor pe care
le dau şi urmăresc îndeaproape pla­
nul de montă şi fătări.
O atenţie deosebită acordăm ridi­
cării construcţiilor zootehnice. In ca­
drul gospodăriei am format o echipă
de colectivişti care lucrează perma­
nent ia construcţii. Pînă acum a fost
ridicat pînă la acoperiş un grajd pen­
ză la al doilea grajd. De asemenea,
în luna septembrie se va termina şi
construcţia adăpostului pentru 2.000 de
păsări. Materialele de construcţii le-am
procurat în mare parte pe plan local.
De pe urma dezvoltării creşterii
animalelor, în afară de sporirea veni­
turilor băneşti, mai avem şi alte
avantaje destul de însemnate. Aşa,
spre exemplu, animalele gospodăriei
valorifică o mare parte din produsele
vegetale ca paie, coceni, coleteie şi
frunzele de la sfecla dc zahăr etc.
Totodată, îngrăşămintelc organice re­
perioadă de mai mulţi ani. In
felul acesta fiecare brigadă poa­
te cunoaşte mai bine ce lucrări
trebuie aplicate solului în fie­
care an pentru continua sporire
a producţiei agricole, ce măsuri
trebuie luate pentru ridicarea
valorii zootehnice a animalelor,
pentru obţinerea de rezultate tot
mai bune în sectoarele legumi­
col, pomiviticoi etc. Pentru orga­
nizarea unui control riguros asu­
pra activităţii desfăşurate în fie­
care sector, membrilor consiliului
de conducere li s-a incre-
dinţat sarcina să răspundă fie­
care de cîte una din brigăzi. Zil­
nic, membrii consiliului trec pe
la fiecare brigadă unde îndrumă
şi controlează munca. In afară
de aceasta, tot zilnic, seara, ţi­
nem şedinţe de lucru. Aici, pe
lingă brigadieri iau parte şi
şefii de echipe precum şi unii
colectivişti care sînt dornici să
afle ce lucrări se vor executa în
ziua următoare.
La şedinţele de lucru obişnuim
nu numai să stabilim lucrările
ce trebuie executate în ziua ur­
mătoare, ci facem şi o analiză
temeinică asupra felului cum
s.a muncit în ziua respectivă. In
cadrul şedinţei brigadierii pre­
zintă informări verbale, iar con­
siliul de conducere al gospodă­
riei şl tovarăşi din biroul orga­
nizaţiei de bază scot la iveală,
în faţa celor prezenţi la şedinţă
fw?a‘rayr'CTTTGq3rt«;raBggres?gin*^CTryr.^CTBţrnr,tor^e.*?^^
m W « H «®W i@i® !3 0f « U ^ $ W IMS m s W tü B i ^ H H
«W-X/VN/N.
zultate de la animale sînt foarte valo­
producţia de cereale.
Aminteam la început că acordăm
o mare atenţie şi creşterii productivi­
tăţii animalelor. Pentru aceasta am
dezvoltat continuu baza furajeră.
Anul acesta am însămînţat 200 ha.
cu trifoliene în cultură ascunsă şi am
cultivat 220 hectare cu dovieci şi fa­
sole printre porumb şi 56 ha. cu po­
rumb siloz, iar în cultură dublă am
şi semănat pînă acum 7 hectare, din
cele 30 planificate. Noi ne-am propus
să însilozăm cel puţin cîte 10 tone
de furaje pentru fiecare vită marc.
Ca să sporim producţia de nutreţuri
ce vor fi însilozate, am aplicat cîte
trei praşile ia porumbul siloz. O cul­
tură care ne aduce mari avantaje este
sfecla de zahăr. In afară de faptul că
însilozăm frunzele şi coleteie, mai
primim în schimb de la fabrică şi 50
vagoane de borhot, pe care îl folo­
sim în hrana animalelor în amestec
cu alte furaje tocate. Pentru sporirea
producţiei de iarbă, pe păşuni am
aplicat lucrări dc curăţire, am supra-
însămînţat cu amestec de ierburi 92
hectare, iar pe 137 hectare am apli­
cat nitrocalcar şi superfosfat. De ase­
menea, se face păşunatul şi îngrăşa-
rea prin tîrlire.
Pînă acum noi am realizat de pc
urma valorificării produselor anima­
liere un venit de 220.000 ici, ceea
ce ne va da posibilitatea ca în curind
să îinpărţim un nou avans bănesc co­
lectiviştilor. Se vede deci dc ce dez­
voltarea creşterii animalelor, care este
în folosul gospodăriei şi al colecti­
viştilor, constituie o problemă de care
organizaţia de partid din gospodăria
noastră se ocupă eu toată răspun­
derea.
GAVRILĂ BORZA
secretarul organizaţiei de bază
P.M.R. — G.A.G. Tciuş
defecţiunile semnalate pe teren
de către cei cari au făcut con­
trolul. Spun de către cei care
au făcut controlul pentru că în
cadrul gospodăriei, in timpul
campaniilor, funcţionează şi o
comisie de control alcătuită din
preşedintele gospodăriei, secre­
tarul organizaţiei de bază, vi­
cepreşedintele G.A.C. şi ingine­
rul agronom. Aceştia se depla­
sează la diferite brigăzi, inopi­
nat, să constate cum se fac lu­
crările. Iată şi un exemplu sem
niîicativ în această privinţă. Cu
prilejul unui control asupra fe­
lului în care aplică lucrările de
întreţinere a culturilor brigada
a II-a condusă de Nicolae Po.
peşcu, s-a constatat că aceasta
este rămasă in urmă faţă de
celelalte brigăzi. Comisia a sta­
bilit că rămînerea in urmă este
cauzată de lipsa unei organi­
zări judicioase a muncii, de sla­
ba mobilizare a colectiviştilor la
efectuarea în epoca optimă a lu­
crărilor. Luîndu-se măsuri de în­
lăturare a deficienţelor consta­
tate. s-a reuşit ca şi brigada a
II-a să se ridice la nivelul celor
fruntaşe. In mod obişnuit însă,
membrii consiliului sînt acei
care îndrumă şi controlează zil­
nic activitatea brigadierilor.
De altfel, trebuie să arăt că
în gospodăria noastră avem bri­
gadieri! vrednici, pricepuţi or­
ganizatori al muncii. încă de
Nr.
'^:r'^T^??5TS^TÍ^.21fí^5n^iT77?2K7®E^5íS5S52Kí3í^í^’!i^iíSS^S?5ÍE5?e3CE!iffiSflB*íS^\fl^íli7^.'Xii:^.C^^ »HSÜftaBiqgfctkAaa??rfJgJ??HllffHflfcMaMgB?gter. - Avo.:?>zC3ZZ",
?Pi n
Contractările eu stat
fe valorificare
Gospodăria noastră a fost vi­
zitată de numeroşi colectivişti
din unităţile nou create. Şi mai
întotdeauna, ca şi de astă dată.
ni s-a pus o întrebare oarecum
firească. „Cum reuşim ca an de
an să realizăm venituri băneşti
de cîte două şi peste două mi­
lioane lei ?“. Răspunsul pe care
l-am dat şi ii dăm şi acum este
cit se poate de simplu. Dezvol-
tind continuu cele mai rentabile
ramuri de producţie cum ar fi
cultura plantelor de cîmp, viti­
cultura şi mai ales zootehnia,
sporind producţia de cereale şi
cea a animalelor, noi reuşim să
cream un mare surplus de pro­
duse agro-alimentare. Aceste
produse le valorificăm prin uni­
tăţile de stat pe bază de con­
tract. Evităm astfel să folosim
timp preţios de muncă prin de­
plasări la oraş pentru a le vin­
de pe piaţa neorganizată, bene­
ficiem de avantajele mari ce le
oferă sistemul de contractări şi.
în plus, ne îndeplinim cu cinste
îndatorirea patriotică de a con­
tribui şi noi la alcătuirea fondu­
lui centrai de produse agricole
al statului,
Anul acesta, spre exemplu,
gospodăria noa,stră a contrac­
tat cu statul 75.000 leg. grlu,
50.000 kg. porumb, 72.000 kg.
cartofi, 17.000 kg. îloarea-soare-
lui, 6000 kg. fasole, 105 tone le­
gume, recolta de tutun de pe
20 ha., 260.000 litri lapte de va­
că, întreaga producţie de lapte
de oaie, 1059 kg. lină, 163 de
porci graşi, 48 bovine şi ovine
etc. Din livrarea lor noi vom
realiza venituri băneşti în va­
loare de peste un milion şi ju­
mătate.
Aş vrea să arăt că o parte din
produsele contractate le-am şi
ezvoi„tapu©©
Gospodăria agricolă colectivă ,,23
August“ clin Vinerea, a luat fiinţă cu
12 ani în urmă. Deşi mică la în­
ceput, ea se numără în prezent prin­
tre gospodăriile colective fruntaşe din
raionul Orăşlic. Acest fapt se dato-
reşte în cea mai mare măsură mun­
cii neobosite desfăşurată de colectivişti ducţie în măsura necesităţilor. Din
sub îndrumarea permanentă a orga­
nizaţiei de bază. Dar iată cum au
reuşit colectiviştii din Vinerea să facă
din gospodăria lor o unitate fruntaşă
şl care sînt factorii care au contri­
buit la dezvoltarea puterii ei econo­
mice.
La înfiinţare, gospodăria noastră
colectivă deţinea doar 100 'ha. teren
şi un fond de bază de circa 40.000
Ici. An de an. colectiviştii au mun­
cit cu mai multă străduinţă obţinînd
venituri din ce în ce mai mari. Re-
partizînd 12 la sulă din venituri !a
fondul de bază, acesta a sporit con­
tinuu, ajungînd ca la slîrşitui anului
1961 să însumeze 1.083.887 Ici. In
prezent, valoarea fondului dc bază sp
ridică la 1.237.507 Ici. urmînd ca pînă
la sfîrşitul anului valoarea iui sa
crească la peste 1.350.000 Ici. In gos­
podăria noastră, dezvoltarea fondului
de bază a bătut mult timp pasul pc
loc. Datorită faptului că fondul dc
la înfiinţarea gospodăriei, la re­
comandarea organizaţiei de
partid, ne-am îndreptat atenţia
înspre promovarea In munca
de brigadieri a celor mai buni
colectivişti pe care i-am trimis
la diferite cursuri le calificare.
Permanentizarea brigadierilor
a stat tot timpul in atenţia noa­
stră. Aşa se face că în prezent
din cei 7 brigadieri pe care ii
avem, majoritatea au o vechime
de cel puţin 3-4 ani. Permanen­
tizarea nu se referă însă numai
la brigadieri. Am căutat, pe cit
posibil, aşa cum arătam mai
sus, ca întreaga componenţă a
brigăzii, inventarul ei, terenul
etc. să fie acelaşi o perioadă
mai lungă de timp.
Consfătuirea pe ţară a ţă ra ­
nilor colectivişti ţinută cu cîteva
luni în urmă a scos în evidenţă
ce mare Însemnătate prezintă
permanentizarea brigăzilor şi
echipelor. Bazaţi pe experienţa
dobindită în această privinţă,
pe recomandările Consfătuirii
vom da şi pe viitor aceeaşi im­
portanţă permanentizării oame­
nilor la locurile de producţie;
ne vom îmbunătăţi şi mai mult
munca de control şi îndrumare
— chezăşie sigură a realizării
tuturor obiectivelor din plănui
de producţie.
BIMEL 'MATEI
preşedintele G.A.G. din Pianul
de Jos, raionul Sebeş
mijloc avantaj»
livrat. Pînă în prezent, bunăoa­
ră, am predat statului peste
105.000 litri lapte de vacă, 19
capete bovine, 60 de porci în
greutate de cîte 100 kg. fiecare,
1059 kg. lină şi 25 miei. Restul
produselor contractate le vom
livra în întregime la termenele
stabilite in contract.
Cantităţi asemănătoare de
produse agricole şi animaliere
am contractat şi în anul tre ­
cut, realizînd venituri tot atît
de importante. Din banii înca­
saţi am construit un grajd, o
magazie pentru cereale, un sai­
van pentru 750 de oi şi am re­
partizat colectiviştilor la ziua-
muncă cîte 6,50 lei. Veniturile
din contractări pe care le vom
realiza în anul 1962 vor îi fo­
losite în scopuri asemănătoare.
Vom construi o hală pentru 2500
pui, o maternitate pentru 120
scroafe, 2 grajduri pentru cîte
100 vite mari şi un saivan. Aces­
te construcţii, o parte din ele
începute sau în stadiu avansat
de construire vor ridica valoarea'
fondului de bază cu încă aproxi­
mativ 350.000 lei.
Pentru ridicarea nivelului de
viaţă al colectiviştilor, din banii
rezultaţi prin contractări vom
repartiza acestora, în afara pro­
duselor si cîte 10 lei la zi muncă
în numerar.
Considerînd sistemul de con­
tractare ca un mijloc deosebit
de avantajos pentru noi, în
viitor ne vom strădui să con­
tractăm cu statul cantităţi şi
mai sporite de produse agricole
şi animaliere — bază sigură a
întăririi gospodăriei noastre co­
lective.
NICOLAE ALBU
preşedintele G.A.G. din Apoldul de Jos
bază, care este elementul cel mai di­
namic al proprietăţii obşteşti, factorul
economic principal dc care depinde
dezvoltarea gospodăriei şi întărirea
puterii ci economice, era re­
dus l a ' început, nu s-au putut
dezvolta nici ramurile dc pro­
1959 şi pînă în 1961 suprafaţa gos­
podăriei a crescut mai mult decît în
anii precedenţi prin înscrierea dc no)
familii, ajungînd în prezent la 1.247
ha. Crcscînd suprafaţa de teren, am
dezvoltat cu bune rezultate sectorul
vegetal cu ramurile cerealieră .şi legu­ contract a produselor vegetale şi ani­ recomandările făcute de Consfătuirea
micolă care nc-au dat producţii bune,
producţii care nc-au adus venituri
însemnate. Aceasta a făcut posibil ca
şi valoarea fondului dc bază să creas­
că considerabil. DezvoHîndu-sc fondul
de bază, ni s-a creat posibilitatea
de-a învesti bani mai mulţi în cum­
părări dc animale, inventar gospodă­
resc şi construcţii zootehnice. Deţinem
astfel în prezent 350 bovine din care
91 vaci. 1.274 oi, !33 porci şi 1.400
pasări. Am construit două grajduri,
o maternitate pentru scroafe, un sai­
van. o stină, un patul şi un cotei
pentru p500 păsări.
Tot prin investiţii clin fondul de
bază, gospodăria a cumpărat un au­
tocamion, un purificator pentru trifoi,
o cositoare şi o greblă mecanică, se­
parator dc smîntînă, grup electrogen
)i o moară cu ciocane pentru pregă­
tirea furajelor. Toate acestea au fă­
cut ca averea obştească să ajungă în
prezent la 1.706.601 lei.
Dezvoltarea creşterii animalelor, atît
prin prăsilă cît mai ales prin cumpă­
rări (din care o mare parte din .fon­
duri proprii), a creat pentru colec­
tivişti însemnate avantaje. Produsele
animaliere valorificate contribuie Iu
creşterea veniturilor băneşti, iar în-
grăşăminteie organice sporesc pro­
ducţiile agricole, care la rîndul lor
?m g*
<a»<*»<í>-00>«3>-0<2)><®<<í>.^0
^ mss m
Legumicultura constituie una 790 kg. ceapă verde, 311 kg.
din principalele ramuri de pro­ mazăre boabe, 4.100 leg. fasole,
ducţie ale gospodăriei agrico­ peste 2.000 kg. castraveţi, mari
cantităţi de morcovi şi oMe le­
le colective din Pianul de Jos, gume.
raionul Sebeş. Pricepuţi legu­
micultori, colectiviştii de aici Valoarea veniturilor realizate
se ridică la peste 60.000 lei.
obţin in fiecare an recolte spa­
n ie care le aduc venituri însem­ IN FOTO: brigadierul Weiss
Matei şi secretarul organiza­
nate. In acest an, de pildă, de­ ţiei de bază, Nicolae Pienaru,
şi n-au trecui decît cîteva săp- cercetînd stadiul de vegetaţie al
tămîni de la începutul recoltă­ verzei de pe una din parcelele
rilor, ei au reuşit să livreze unde urmează a se începe recol­
unităţilor de stat în baza tarea. Curind de aici vor lua
contractului încheiat peste drumul alte zeci. de tone cu des­
30.000 leg. cartofi, 4.267 Jeg.
tinaţia Cugtr sau Hunedoara.
varză timpurie, 2.717 kg. gulii,
O ramură
legumicultura
aduc gospodăriei mari venituri bă­ Una 'din ramurile de producţie adu­
neşti. cătoare de mari venituri băneşti în
Principala caic de obţinere a veni­ cadrul gospodăriei noastre colective o
turilor băneşti atît pentru a fi repar­ constituie şi legumicultura. Avind în
tizate la fondui de bază cît şi pen­ vedere experienţa acumulată de gos­
tru nevoile producţiei şi repartizarea podăriile colective fruntaşe în culti­
la zile-muncă este calea vînzării prin varea legumelor şi, finind seama de
maliere. In acest an, gospodăria agri­ pe (ară a colectiviştilor cu privire la
colă colectivă din Vinerea va vinde crearea dc zone legumicole puternice
statului pc bază de contract 90.000 în jurul oraşelor, noi am extins su­
kg. cereale, 30.000 kg. cartofi, 140 000 prafaţa grădinii de la 8 ha., cît am
litri lapte, 2.500 kg. brînză şi 36.000 avut în unul trecut, la 36 ha.
kg. carne de porc şi vită. Din veni­ Pentru a obţine rezultate cît mai
turile realizate, 12 la sută vor fi bune din cultura legumelor, am des­
repartizate ia fondul de bază. tinat grădinii terenul cel mai fer­
Practica ne-a dovedit că creşterea til, pe care l-am îngrăşat şi am apli­
cat toate lucrările de pregătire nece­
valorii fondului de bază influenţea­ sare In afară de aceasta, am acor­
ză creşterea producţiei •vegetale, ani­ dat o mare atenţie organizării mun­
maliere şi deci şi a veniturilor. Aces­ cii. fin in d scama de priceperea şi
te venituri, la rîndul lor determină I dorinţa oamenilor, am format o bri­
gadă legumicolă compusă din 60 de
dezvoltarea fondului de bază. colectivişti, care lucrează permanent
Obţinerea an de an a unor veni­ la grădină. In scopid ridicării cali­
turi băneşti mari, a stat permanent ficării lor, colectiviştii au fost înca­
în centrul atenţiei organizaţiei de bază draţi la cercul agrotehnic caic a
şi a conducerii gospodăriei. Noi am funcţionat în iarna trecută Ia gospo­
dezvoltat şi continuăm să dezvoltăm dărie şi la care au fost j>redate multe
cele mai rentabile ramuri de produc­ lecţii în legătură cu legumicultura.
Rezultatele se pot vedea iu cîmp.
ţie. Pentru sporirea recoltelor, ne Toate culturile de legume se prezintă
străduim permanent să aplicăm în bine şi sperăm să obţinem producţii
practică regulile agrotehnice cît şi cu mult mai mari clecîl cele plani­
sfaturile specialiştilor. A fost făcută ficate. Pînă acum am şi valorificat o
analiza solului şi pc baza rezultate­ parte din legumele timpurii. care
ne-au adus venituri frumoase. Din
lor obţinute am stabilit necesarul dc aceste venituri, la care se mai adaugă
îngrăşăminte chimice şi de amenda­ şi cele provenite din alte ramuri dc
mente pentru a realiza producţii şi producţie, vom împărţi in curind co­
mai mari care vor contribui la spo­ lectiviştilor un avans bănesc de 10
rirea veniturilor băneşti, la creşte­ lei la ziua-tnuncă. In anii următori
vom extinde şi mai mult suprafaţa
rea valorii fondului de bază — te­ grădinii de legume, deoarece prin
melia dezvoltării gospodăriei colective. aceasta folosim mai raţional forţele
Obţinerea unor venituri băneşti mari de muncă şi totodată realizăm mari
va duce totodată Ia creşterea valorii venituri băneşti, condiţie de seamă
zilci-muncă, ia ridicarea nivelului de pentru întărirea puterii economico-
organizatorice a gospodăriei şi pentru
trai al colectiviştilor. creşterea veniturilor repartizate colec­
NICOLAE HERLEA tiviştilor la ziua-muncă.
preşedintele G.A.C. ,.23 August“
din Vinerea, raionul Orăştic MIHAI CIBAN
preşedintele G.A..C. „Unirea"
Alba Iulia
maunnnSXU: «VttQMiL-UMÍ* «OK» WiJ.; i )Lţ«J>Sií r •,