Page 79 - 1962-07

Nr. 2358
tnaBJOBBSStttfaGBeij!cnvxcrxa^iesaaiaiaaB^^
VI AŢA DE P A R T I D
Se afirmă tot mai mult rolul conducător
al comuniştilor în întărirea
economico-organizatoricâ a G.A.C.
Gospodăria agricolă colectivă
„Drumul belşugului“ din comu­
na Romos, raionul Orăştie, se
numără printre unităţile agri­
cole socialiste cele mai tinere
din regiunea noastră. Dar în
timpul scurt care a trecut de la
înfiinţare, ea a făcut progrese
de seamă. Aceasta datorită fap­
tului că comuniştii au desfăşu­
rat în tot timpul o activitate
susţinută, constituind exemplu
personal pentru ceilalţi colecti­
vişti.
La Începutul anului, imediat
după inaugurarea gospodăriei
colective, s-a constituit în ca­
drul acesteia, aşa cum era şi
firesc, organizaţia de bază
P. !VI.R. Membrii şi candidaţii de
partid şi-au propus de la înce­
put să lucreze cu sîrguinţă pen­
tru întărirea economico-organi-
zatorică a tinerei gospodării.
S-au făcut atunci propuneri,
s-au luat angajamente îndrăz­
neţe.
—Vom munci în aşa fel, spu­
nea tovarăşul Aurel Basarab,
secretarul organizaţiei de bază,
ca în următorii 2-3 ani gospo­
dăria noastră să ajungă şi chiar
să întreacă gospodăriile agricole
colective vechi din Aurel Vlaicu,
Şibot şi din alte sate din îm­
prejurimi, privind dezvoltarea
averii obşteşti şi ridicarea nive­
lului de viaţă material şi cul­
tural al colectiviştilor. Avem
toate condiţiile create pentru
aceasta. Trebuie numai să mun­
cim, să folosim ajutorul ce ni se
acordă, să aplicăm întocmai, la
specificul comunei noastre, re­
comandările făcute de organele
de partid şi de stat şi de ca-
drele tehnice de specialitate.
Şi, intr-adevăr, cele spuse au
început să fie traduse in fapte,
îndrum ată de comitetul comunal
de partid, organizaţia de bază
P M.R. din gospodărie şi-a pla­
nificat activitatea in mod ju­
dicios. Membrii şi candidaţii de
nartîd an fost repartizaţi uni­
form în toate cele 16 echipe,
fn flecare dintre cele 4 brigăzi
<? a Înfiinţat clte o grupă de
nartid. Acestea, la rîndul lor,
d an fixat ca obiectiv principal
mobilizarea colectiviştilor pen-
Bibliotecă cu activitate rodnică
Intr-o cutie de lemn, frumos aşe-
:aic, 3tau înşiruite în ordine alfabet
!că, sute de fişe. Numărul lor —
.208 — constituie o mîndrie pentru
Vlariana Moca, bibliotecara Clubului
nuncitorcsc din oraşul Simcria, pen-
ru că. ele reprezintă tot atîtia cititori
sermanenţi a celor peste 12.000 de
¦olumc pe care le poseda biblioteca
a ora actuală.
Cititori ta Ioan Susan, lăcătuş, Sil-
/iu Andreica, funcţionar, Doina Redcş,
rasnicâ, Ioachim Dicu, pensionar, Ele­
na Ardeieanu, funcţionară şi alţii, au
înscrise în fişele lor zeci de cărţi.
La atragerea unui mare număr de
ntitori au contribuit mult serile lite­
rare pe teme ca : „Viaţa şi opera lui
3h. Topîrceanu“, „Mihail Emincscu —
luceafărul poeziei romîneşti“, „Călăto­
rie în Cosmos“ etc. Deosebit de in­
teresant a fost şi medalionul „Nico-
lac Copernic“. organizat dc curînd şi
i*in11i11M11]iii'
COLUMBIA'
%aaar<»ww'
tru realizarea sarcinilor din pla­
nul de producţie ce revine bri­
găzii.
Biroul organizaţiei de bază,
Împreună cu consiliul d e ' con­
ducere al gospodăriei, analizea­
ză periodic felul cum se înfăp­
tuiesc prevederile planului de
producţie de către fiecare b ri­
gadă în parte, iar acolo unde
se observă deficienţe, se iau de
îndată măsurile necesare. Se fac
propuneri privind dezvoltarea
anumitor ramuri pentru care
sint deja condiţii create. Mem­
brii de partid au dus apoi mun­
că de lămurire în rîndul colec­
tiviştilor care au vaci şi junin-
ci de rasă, ca aceştia să le vîndă
gospodăriei. S-a reuşit astfel,
ca în scurt timp să se cumpere
mai multe vaci decât era prevă­
zut pentru întregul an. Secto­
rul zootehnic numără acum 110
vaci, juninci şi viţele proprietate
obştească, precum şi 80 de oi,
faţă de numai 60, cît era pla­
nificat pentru acest an.
De acum se punea problema
asigurării adăposturilor pentru
animale. Soluţia s-a g ă sit: con­
struirea in primul rind a unui
grajd pentru 100 vite mari. Co­
muniştii sînt şi în această p ri­
vinţă în fruntea acţiunii. La
propunerea biroului organizai-
ţiei de bază consiliul de con­
ducere al gospodăriei a luat
măsuri pentru constituirea unei
brigăzi de constructori. S-a în
eeput apoi procurarea materia
lelor. Pentru a fi exemplu, co
munistul Traian Drăgoi, respon
sabiluî grupei de partid din bri
gada, a confecţionat voluntar
2000 bucăţi cărămizi. Numeroşi
alţi colectivişti s-au angajat să
contribuie la fabricarea cără­
mizii şi altor materiale de con­
strucţie Din iniţiativa comuniş­
tilor s-a adunat voluntar în zi­
lele de duminică aproape 100
m.c. piatră pentru construcţia
grajdului. La această acţiune
au participat alături de mem­
brii şi candidaţii de partid, ute-
rniştii din gospodărie, precum şi
numeroşi alţi colectivişti. Octa­
vian Căiiman, membru în biroul
organizaţiei de bază, împreună
cu comuinîstii loan Stoica şi Va-
care a atras un mare număr dc ci­
titori din rîndurile elevilor şcolii me­
dii şi ai şcolii profesionale de uce­
nici de pe lîngă Atelierele R.M.R
Folosindu-sc diafilme legate de acest
subiect, expunerea a fost îmbogăţită
cu date şi exemple noi şi convin­
gătoare.
Pe aceeaşi linie se înscriu recen­
ziile unor romane ca : „Mama“ de
M. Gorki, „Ovidiu" de V. Alecsandri.
..Setea“ de T. Popovici, „Ncdcia din
poiana miresii“ dc N. Deleanu şi al­
tele, la care au participat mulţi ci­
titori şi îndeosebi cei înscrişi la con­
cursul „Iubiţi cartea“.
Toate aceste acţiuni cu cartea au
făcut să crească mereu numărul ci­
titorilor. Numai în ultima lună au
fost înscrişi încă 75 noi cititori.
C. STÎRCESCU
tehnician la I.C.I.L. Simeria
B R AZILIA
sile Marluţ au luat în răspun­
derea lor mobilizarea colectiviş­
tilor la pregătirea materialului
lemnos pentru arderea celor
aproape 100.000 cărămizi con­
fecţionate, precum şi la procu­
rarea materialului lemnos pen­
tru construcţii.
Una din preocupările de bază
ale organizaţiei de partid din
gospodărie o constituie asigura­
rea bazei furajere necesară ani­
malelor pe timp de iarnă. Bi­
roul organizaţiei, împreună cu
consiliul de conducere al gos­
podăriei, au studiat amănunţit
această problemă care la înce­
put părea tare dificilă. S-a ajuns
însă la concluzia că sînt posi­
bilităţi să se asigure întreaga
cantitate de furaje necesară ani­
malelor gospodăriei. Pentru a-
ceasta s-a hotărît ca în afară
plantelor de nutreţ cultivate, să
se recolteze toate ierburile atît
de pe fineţele naturale, cît şi
de pe şanţuri, pirîuri şi goluri
de munte care aparţin gospodă­
riei şi care se foloseau altădată
ca păşune. Acţiunea de recoltare
a furajelor este în plină desfă­
şurare. Mai mult de 126.000 kg.
de trifoi şi fînuvi naturale au
fost deja recoltate, uscate şi
depozitate. Plantelor de nutreţ
li se acordă de asemenea atenţia
cuvenită. S-au executat la timp
lucrările necesare de întreţinere
pe cele 15 ha. cu porumb siloz
şi s-au făcut pregătiri pentru a
se însămânţa în mirişte încă 8
ha. cu porumb furajer.
Trebuie subliniat că organi­
zaţia de partid din gospodărie
se ocupă de efectuarea la timp
şi în condiţiile cele mal bune a
tuturor lucrărilor agricole. Iri
timpul praşilei a I-a de pildă,
s-a observat oarecare rămânere
în urmă la brigada a m -a. Se­
sizat de acest lucru, biroul or­
ganizaţiei de bază împreună cu
grupa de partid din brigadă au
mobilizat la muncă pe toţi co­
lectiviştii, fapt care a făcut ca
în scurt timp praşila să fie ter­
minată.
înainte de a se Începe recol­
tatul cerealelor, biroul organiza­
ţiei de bază a indicat consiliu­
lui de conducere măsurile ce
trebuie luate pentru asigurarea
griului de sămînţă din soiurile
cele mai productive. Pe baza in­
dicaţiilor date, brigadierii de
cîmp, împreună cu inginerul
agronom al gospodăriei, au tre­
cut la recunoaşterea şi delimi­
tarea parcelelor de grîu care să
fie recoltate separat pentru să­
mînţă. Acest lucru era necesar
mai cu seamă pentru faptul că
griul a fost însămînţat în în­
tovărăşire şi o parte individual,
iar gospodăria nu are nici un
lot semincier asigurat din toam­
nă.
Aşa dar chezăşia tuturor suc­
ceselor înregistrate in lînăra
gospodărie colectivă o constitu­
ie munca politică desfăşurată
de organizaţia de bază şi de gru­
pele de partid, felul in care mem­
brii şi candidaţii de partid, prin
exemplul lor personal, au antre­
nat la muncă şi pe ceilalţi co­
lectivişti.
A. ZAHARIA
Criza guvernamentală din Brazilia, rii bumbacului şi arborelui de cacao.
care s-a prelungit timp îndelungat, a
readus în atenţia opiniei publice si­
tuaţia din această ţară a Amcricii
Latine.
•if
Brazilia, sau denumirea ci mai exac­ prin creşterea animalelor.
tă „Statele Unite ale Braziliei“, este
cel mai mare stat din America de
Sud şi ocupă o suprafaţă dc 8.511.189
km.p., fiind al 4-lea stat ca întindere
de pe glob după U.R.S.S., R.P. Chi­
neză şi Canada. Teritoriul Braziliei
ocupă aproape jumătate (48 la sută)
din teritoriul continentului sud-ameri-
can. Brazilia se învecinează cu aproa­
pe toate statele sud-americane. La
nord vecinii ei sînt cele trei Guyane
(britanică, olandeză şi franceză) şi
Venezuela, la nord-vest Columbia : la
vest Peru şi Bolivia, iar la sud Pa­
raguay, Argentina şi Uruguay.
Populaţia ţării, eterogenă, compusă
din albi, mulatri şi negri, numără
peste 52 milioane locuitori. Capitala
ţării este noul oraş Brasilia.
Brazilia este o federaţie compusă
din 20 de state, în fruntea căreia se
află un preşedinte. Puterea legislativă
este exercitată de către Congres care
este compus dintr-o Cameră a Repre­
zentanţilor şi un Senat.
Brazilia are un relief variat com­
pus în proporţie de o treime şes şi
de două trejm: platouri dc înălţime
mijlocie, platouri care sînt străbătute
la extremităţile lor de sud-vest de un
lanţ de munţi cu o înălţime dc peste
2.000 de metri.
Geografic, teritoriul ci poate fi îm­
părţit în cîteva zone principale : şe­ . dicat pretenţii asupra acestui teri­
sul Amazoanelor, zonă unde precipi­ toriu, trimiţînd în 1550 pe un oare­
taţiile sînt abundente, terenul este care Martin Alfonso de Sosua cu 400
relativ fertil acoperit în mare parte de colonişti, pentru a ocupa şi popula
de păduri dese. Aici creşte arborele acest teritoriu.
de cauciuc. Zona de coastă nord-est
are un pămînt fertil potrivit cultu- teritoriu era exercitată de cîţiva mari
Dm m m socrvsirsm nui
7sa«sa^.iwflM.iMW5*vsiiftSi%iFrt»Kra,sjro&r^AL^
\ALiJ
Fraţii electricieni
Martin şi Simian
Schnller se numără
printre fruntaşii şan­
tierului electrotehnic
al I.C.S. Hunedoara,
lotul 111, care lu­
crează la furnalul
de I.(X>0 m.c.
(\ W'î*
NO
I.C.M.-ul e dator
„Avem nevoie de tot mai mult
minereu şi fier vechi“. Acestea sint
cerinţele siderurgiştilor hunedoreni,
cerinţe la care minerii din T.eliuc au
răspuns întotdeauna. Furnoiiştii pot
să confirme oricbul acest lucru.
Dar cum rămîne cu fierul vechi ?
Oţelarii nu primesc nimic de la
Teline ? Ba ar primi, dar n-are
cine transporta fierul vechi ce se
găseşte depozitat in raza secto­
rului II. Asta înseamnă că l.C.M.-iil
a uitat să mai treacă pe la Teliuc.
Se va gîndi însă cineva să trea­
că pe la I.C.M. pentru a colecta
de acolo tot ce este vechi...
Ac pentru cojoc
Mîine-poimiine, picherul loan
Ungureanu de la districtul 9 Mier­
curea va intra în casă nouă. Cit
da mult se va bucura insă atunci,
numai el poate şti. încă de pe
I acum le-a promis prietenilor un
chef mare. In promisiuni e ves­
tit, nu-l taie nimeni. In producţie,
de pildă, promite muncitorilor că
le va da prime mari dar numai
cu condiţia să lucreze la.., casa
lui. Şi asta nu odată. Muncitorii
Petru Botoşan, Nicolae Fleşem şi
llie Pclruţ pot spune mai multe
în această privinţă.
După cît se vede, promiţătorul
şi-a găsit oamenii... Se pune insă o
întrebare: nu găseşte nimeni ac pen­
tru cojocul său ?
Muştele nu se
distrug cu adrese
La bufetul cooperativei „Sebe-
şana“ de la Băile Miercurea, igie­
na lasă mult de dorit. Muştele ro­
iesc pe tot felul de alimente. în­
trebat fiind de ce nu ia măsuri
pentru distrugerea lor, responsabi­
lul, tov. Faur, a răspuns că a
făcut adresă la Sanepid...
...Oare acest responsabil nu Ştie
că muştele nu sc distrug cu
adrese ?
...E cazul...
Coasta atlantică de sud-est este re­
giunea cu întinse culturi de bumbac,
în afară de alte culturi agricole. Zona
„sudului temperat“. în partea de sud
a statului Sao Paolo, este cunoscută
Podişul central brazilian, este cea
mai sălbatică şi înapoiată regiune a
ţării. Populaţia este foarte rară, iar
în Matto Grosso, cele cîteva triburi
de băştinaşi trăiesc într-o completă
izolare de restul lumii şi se află
pe treapta patriarhatului.
Brazilia are trei zone climatice
principale : ecuatorială, tropicală şi
subtropicală. Este una din ţările cele
mai bogate în ape curgătoare. Fluviul
Amazoanelor, care curge la sud de
Ecuator •şi aproape paralel cu el, are
cel mai mare debit dc apă dintre
toate fluviile lumii. Numai bazinul
lui sc întinde pe o suprafaţă de apro­
ximativ 6.120.000 km.p.. faţă dc 817.000
km.p. cît cuprinde bazinul Dunării.
...In aprilie 1500, în plină epocă
a marilor descoperiri geografice, va­
sul navigatorului portughez, amiralul
Alvarez Cabrai, după o călătorie care
a durat mai multe săptămîni, sc apro­
pie de coastele unor pămînturi necu­
noscute pînă atunci de europeni. La
zece ani după călătoria lui Cabrai,
portughezii au început să exploateze
şi să exporte din noul teritoriu pre­
ţiosul lemn denumit „brazii“, nuinc
ce i-a fost dat vastului teritoriu des­
coperit.
Ulterior, regatul Portugaliei a ri-
Pînă în 1549 puterea politică în
%
O ra d p o s ib ilită ţile
î m i s i m t p e d e p l i n f o l o s i t e la lupte libere
(Urmare din pag. l-a )
unul din blocurile C. se turna
zilele trecute beton de egalizare
peste etajul I. La prepararea be­
tonului lucrau nu mai puţin de
13 muncitori, in vreme ce o be­
tonieră la blocul alăturat lu­
cra cu un randament mult scă­
zut. Forţe de muncă se irosesc
şi la alte puncte de lucru. Spre
exemplu betonul de egalizare la
un bloc B se transporta cu ta r­
ga, nici măcar cu roaba (2 oa­
meni transportau mai puţin de
un sfert de m.c. beton).
Dar una din cele mai mari
greşeli a conducerii şantierului
constă în neeşalonarea lucrări­
lor, in aşa fel incit în executa­
rea lor să existe un lanţ. Din
această cauză marea majoritate
a blocurilor în construcţie (mai
ales la „C“-uri şi ,,3“-uri) se gă-
sesc la montarea dulgheriei, a
fierului beton şi turnarea beto-
nului. Din lipsă de forţe de
muncă suficiente care să aco­
pere odată toate blocurile, lu­
crările respective se desfăşoară
anevoios, la unele puncte înre-
gistrîndu-se chiar întreruperi.
Dacă aici s-ar fi organizat
munca in lanţ, cu forţele exis­
tente în şantier s-ar fi asigurat
o continuitate mai bună în des­
făşurarea lucrărilor. O astfel de
muncă a făcut ca productivi­
tatea echipelor să fie mult scă­
zută, cca. 80 la sută faţă de cea
planificată.
Nejustificat au Intîrziat unele
lucrări la blocurile în finisaj,
din lipsa tlmplăriei şi a geamu­
rilor. Mai multe săptămîni şan­
tierul a reclamat că nu poate
avansa cu lucrările din lipsa
tîmplăriei (furnizor fabrica din
Roznov) şi a geamului, dar ni­
meni nu s-a interesat să vadă
dacă au fost comandate mate.
rialele respective şi în ce situa­
ţie se află. Ba mai mult, fabrica
din Roznov a acţionat la arbitraj
şantierul pentru nerespectarea
latifundiari, iar dc atunci Brazilia a
fost administrată de 13 căpitani în
frunte cu un căpitan general. In tim­
pul unificării Spaniei şi Portugaliei
sub domnia habsburgică, 1580—16-10,
această colonie a căpătat regimul ce­
lorlalte colonii din America de sud.
Pămîntul a fost împărţit unor moşieri
portughezi pentru Care lucrau în dijmă
colonişti săraci şi tot mai mulţi negri.
Principala activitate economică a
coloniei era cultura trestiei de zahăr.
Cu toate că în Brazilia s-au desco­
perit importante zăcăminte de aur în
jurul anului 1700, schimbarea hotărî-
toare în viaţa internă a fost deter­
minată dc începerea plantării arbo­
relui de cafea adus în secolul XVIII
din Portugalia. In curînd au început
să se extindă tot mai mult nesfîr-
şitclc plantaţii dc cafea.
înflorirea culturii cafelei în Bra­
zilia a avut loc în aceeaşi perioadă
cu ascensiunea capitalismului şi a
luptei pentru obţinerea independenţei
naţionale. Chiar din a doua jumătate
a secolului XVIII creşte valul luptei
de eliberare naţională a populaţiei
braziliene. Lupta împotriva domina­
ţiei portugheze s-a contopit cu luptele
sociale din acea vreme. Numărul
partizanilor care căutau să scape de
dominaţia portugheză era tot mai
mare. Mişcarea împotriva Lisabonei
s-a manifestat sub forma unor răs­
coale cu caracter local, regional.
Bekmann, Filipe dos Santos, Silva
Xavicr şi Manuel Paustino dos San­
tos, sînt doar cîţiva din conducătorii
mişcărilor care cereau independenţa
ţării. Dominaţia portugheză în Brazi­
lia a fost lichidată în urma eveni­
mentelor politice din Portugalia care
au avut loc în perioada cuceririlor
napoleoniene, în prima parte a seco­
lului XIX,
unor prevederi contractuale. Cît
despre geamuri, ele au sosit
imediat după ce au fost coman­
date.
Un mare rău în activitatea
acestui şantier îl constituie şi
lipsa de înţelegere, unitate de ve­
deri, ce există între şeful gru­
pului (ing. ionescu) şi şeful şan­
tierului (ing. lordache). Acest
lucru nu face decît să dăuneze
muncii întregului şantier.
Dacă munca pe acest şantier
se desfăşoară nesatisîăcător,
vina revine şi organizaţiei de
paitid cît şi comitetului sindi­
cal. Organizaţia de partid nu a
analizat temeinic situaţia din
şantier, nu a tras la răspundere
conducerea şantierului pentru
activitatea nesatisfăcătoare. Ca
urmare, nu s-au luat nici mă-
şurile corespunzătoare. Nesatis­
făcătoare este şi activitatea, co­
mitetului sindical. In consfătui­
rile de producţie se manifestă
încă formalism. Cit despre în­
trecere ea nici nu există.
Aşa sfcînd lucrurile, se impune
ca pe şantierul T.C.M.M. din
Brad să se ia cele mai urgente
măsuri. Faptul că oamenilor
muncii nu le-au fost date la
timpul planificat apartamentele,
trebuie să dea.de gândit condu­
cerii grupului. Sînt necesare în
primul rînd măsuri de organi­
zare mai judicioasă a muncii,
în aşa fel ca ritmul să fie im-
pulsionat. Este necesar să se
studieze şi să se pună în prac­
tică lucrul in două sau chiar
trei schimburi. Totodată să se
întocmească grafice calendaris­
tice de desfăşurare a lucrărilor,
care să fie urmărite operativ, în
aşa fel ca ziinic să se poată lua
măsuri în caz de nevoie.
Pentru fiecare constructor din
acest şantier va trebui să consti­
tuie o mîndrie faptul că blocul
la care a lucrat el s-a terminat
intr-un termen mai scurt şi că
are lucrări de cslitate.
!?!®5Jj®®SSREZ*.3B3Klf2yî23SS!iMBJSB3Kfi38B!
In decursul secolului al XlX-Ica,
industria Braziliei a fost eliberată de
sub controlul metropoleiportugheze
in urma acţiunilor tot mai hotărîtc
ale burgheziei autohtone care nu mai
voia să mai fie tutelată de Lisa­
bona. Industria a luat un oarecare
avînt în urma lichidării sclavajului în
1888. în scurt timp, in ţară a avut
loc un proces rapid de proletarizare,
numărul muncitorilor industriali crcs-
cind de la 52.000 în 1914 la 275.000
în 1920. Proletarizarea a contribuit la
întărirea mişcării muncitoreşti. In 1922
ia fiinţă Partidul Comunist din Bra­
zilia, care s-a situat în fruntea tuturor ne. Ele îşi găsesc o bază în puter­
acţiunilor clasei muncitoare pentru îm­
bunătăţirea condiţiilor de viaţă. Dar
după primul război mondial, econo­
mia Braziliei este tot mai mult aca­
parată dc monopolurile din S.U.A.
Firmele americane încep să aibă un
rol tot mai hotărîtor în toate ramu­
rile de bază ale economici, ele con-
trolind exploatarea minereului de fier,
dictînd în importanta industrie a căr­
nii, poscdînd cele mai mari întreprin­
deri ale industriei dc cauciuc, fabri-
cînd cca mai marc parte a utilajului
electrotehnic pentru Brazilia. Majori­
tatea întreprinderilor industriale din
această ţară sînt însă mici şi prost
utilate, iar cele cu utilaj mai nou sînt
în mîinile unor monopoluri străine.
Toate acestea au făcut ca Brazilia să
rămînă o ţară puţin dezvoltată din
punct dc vedere industrial, o ţară
agrară.
Agricultura Braziliei este una din
cele mai înapoiate din lume. Pămîn­
tul se lucrează cu unelte primitive.
Mari suprafeţe dc pămînt se află în
proprietatea unui număr mic de la ţi-.
fundiari. Circa 2.000 dc persoane po­
sedă proprietăţi care formează împreu­
nă un teritoriu mai mare decît Italia,
Olanda, Belgia şi Danemarca luate la
un loc. Relaţiile de producţie în agri­
cultură au încă în multe privinţe un
caracter semifeudal. In partea dc
nord-est a ţării, unde se întind uria­
şele plantaţii dc cacao, muncitorii
pag. 3
Sparfachisda de vară
a finerei'ufui
Cu prilejul fazei inter comu­
nale, a spartachiadei de vară a
tineretului, care s-a desfăşurat
recent In raionul Haţeg, nume­
roşi tineri din satele aparţină­
toare s-au calificat pentru faza
raională. Aşa este cazul ciclişti­
lor Iuliu Cernati din Piclişa, ion
Antonescu din Plopi, Septimiu
Şerban şi Ion Veg din Berthe-
lot, Petre Bărbulescu din Tc-
teşti.
La tir, cei mai buni s-au do­
vedit a fi Ion Vasiu din Ber-
Ihelot, Ion Seredenciuc din Pî-
clişa. Ion Simulesou din Strei
Plopi. j
La trântă, s-au calificat pen­
tru faza raională, Trandafir.
Grozoni şl Siminic Ghergani
din Plopi, Ion Mureşan din Reia
şi Iuliu Cennati din Piclişa.
La volei, s-au calificat echi­
pele Sănătatea-Pielişa, Victoria-
Răchitova, Streiul-Plopi, Pro-
gresui-Haţeg şi Strelul-Baru Ma­
re.
NlCU SBUCHEA
corespondent
—OOO—
Cupa
regiunii Hunedoara
Duminică a avut loc la Hunedoara
un interesant concurs de lupte libere
dotat cu trofeul „Cupa regiunii Hune­
doara", rezervat juniorilor. Au parti­
cipat 35 de concurenţi din Pctrila,
Petroşani şi Hunedoara. O menţiune
specială trebuie acordată juniorilor
de la „Constructorul“ Hunedoara,
care, îndrumaţi dc către antrenorul
Ludovic Kovacs, s-au dovedit a fi cei
mai bine pregătiţi dc-a lungul întrece­
rilor, cîştigînd majoritatea întîlnirilor.
Arbitrajele prestate de către Bălici
Ghcorghc, K. Paul, Doboly Tibcriu şi
Buboi Petre au fost satisfăcătoare.
Reuniunile s-au desfăşurat pe stadio­
nul Constructorul fiind urmărite de
peste 500 spectatori. Iată rezultatele
înregistrate : (
Categoria 49 kg. I. Stoica Ion (Con­
structorul Hunedoara) ; II Rum Va-
sile (Constructorul Hunedoara) ; III.
Bcraru Adrian (Jiul Petrila). Cate­
goria 52 kg. I. Ardcleanu Vasile (Con­
structorul) ; II. Brînzan Marin (Con­
structorul) ; III. Lazăr Gheorghc (Pc­
trila. Categoria 55 kg. I. Neţoi Ton
(Constructorul) ; II. Căpşunc Dumitru
(Constructorul) ; III. Brătina Petru
(U.R.U.M. Petroşani). Categoria 59
kg. I. Măgdaş Alexandru (Construc­
torul) ; II. Vărăşoiu Mihai (Con­
structorul) ; III. Dumitrcşcu Jan (Pe­
troşani). Categoria 63 kg. I. Todcscu
Simion (Constructorul) ; II. Covrig
Ioan (Pctrila) ; III. Cutulas Adrc. s
(Constructorul). Categoria 68 kg. 1.
Catargiu Constantin (Constructorul) ;
II. Ilie Cornel ((Petroşani) ; III. Du­
mitru Constantin (Petrila). Categoria
73 kg. I. Roman Petru (Constructo­
rul) ; II. Fabian Ioan (Petroşani) ;
III. Iancu Ioan (Pctrila). Categoria
78 kg. I. Silagy Vasile (Petroşani) ;
II. Scorobete Ioan (Constructorul) ;
III. Leonescu Mircca (Pctrila). Cate­
goria 85 kg. I. Iiajdu Alexandru (Pc­
trila) ; II. Miclea Francisc (Petroşani);
III. Apătich’oaic Gheorghc (Construc­
torul). Categoria grea. I. Bcrcş Ştefan
(Petrila) ; II. Dimitrov Matei (Con­
structorul) ; III. Popcscu Ghcorghc
(Petroşani).
Clasamentul pe echipe : I. Construc­
torul Hunedoara — 62 pct. ; II. Jiul
Petrila — 29 pct. ; III. U.R.U.M. Pe­
troşani — 29 pct.
GH. OIORANU
corespondent
negri muncesc în condiţii asemănătoa-i
re celor dc semisclavic. In majorita­
tea regiunilor este răspîndită munca
în dijmă.
Guvernele care s-au succedat la cîr-
ma ţării au deschis larg porţile Bra­
ziliei investiţiilor de capital nord-ame^
ricane. Să luăm numai un exemplu.
Din 1957 pînă în 1959, investiţiile
directe de capital privat al S.U.A. în
economia Braziliei au crescut de la
835 la 1.411 milioane dolari. Dar în
ultimul timp au loc tot mai nume­
roase acţiuni îndreptate împotriva ex­
pansiunii monopolurilor nord-america-
nica mişcare democratică şi patrioti­
că. Masele de oameni ai muncii din
Brazilia, în frunte cu clasa munci­
toare, toate forţele patriotice ale so­
cietăţii, luptă activ pentru o calc in­
dependentă de dezvoltare economică
şi politică a ţării, pentru eliberarea
de sub jugul apăsător al monopolu­
rilor nord-americane.
După alungarea de la putere dc
către cercurile reacţionare a preşedin­
telui Quadros, reacţiunea internă a
încercat să împingă Brazilia într-un
haos politic pentru a o îngloba la
remorca politicii S.U.A. Aceste pla­
nuri au primit o ripostă hotărîtă
din partea opiniei publice, a forţelor
democratice din ţară. In timpul că­
lătoriei sale în S.U.A. făcută în luna
aprilie, preşedintele Goulart a decla­
rat că Brazilia va promova o politică
externă independentă. Tot cu acelaşi
prilej cl a arătat că în domeniul re­
laţiilor comerciale dintre Barzilia şi
S.U.A. trebuie să existe condiţii de
deplină egalitate şi a subliniat că
obţinerea dc împrumuturi de către
Brazilia din partea S.U.A. nu îi poate
obliga pe brazilieni la vreo concesie.
In ţară, se lărgeşte mişcarea pentru
naţionalizarea întreprinderilor aparţi-
ţînd monopolurilor americane. In une­
le regiuni, ligile ţărăneşti au început
împărţirea pămîiitului nelucrat aparţi-,
nînd moşierilor.
I. GALAŢEANU