Page 80 - 1962-07
P. 80
m- s m vM vv m sm u m m m Nr. 2358
SUBÂrOiDSOiM^IÂTUSÂSÎDîiîrJ^JSîrWKÂIlIfroOffaSS773
Aspect din Republica
ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIHl
- iilB w i W pI >
Lucrările Comitetului celor 18 state Comunicatul comun
indoneziano -sovietic
pentru dezarmare
DJAKARTA 24 (Agerpres). — porul Uniunii Sovietice sprijină
GENEVA 24 (Agerpres). — TASS menea, măsurile îndreptate spre slăbi se abată câtuşi de puţin de la poziţiile TASS transmite : lupta pentru eliberarea Irianu .:*xm.%.
transmite : rea încordării, spre preîntâmpinarea lor potrivnice soluţionării problemei de La Djakarta a iost dat publi lui de vest şi şi-a exprimat con
unui atac prin surprindere şi a răspî»- zarmării. Vorbitorii nu au făcut nici vingerea că irianul de vest poa Barajul şi podul din Mark ale.
Şedinţa din 24 iulie a Comitetului dirii continue a armei nucleare, măsuri un pas în întîmpinarea propunerilor cităţii comunicatul comun in- te şi trebuie să revină sub su
celor 18 ţări pentru dezarmare a atras cum ar fi, de exemplu, încetarea expe U.R.S.S., deşi după reluarea activităţii doneziano-sovietic cu privire la veranitatea Republicii Indone Vizita anei delegaţii economice romîne
atenţia observatorilor în mod deosebit rienţelor cu arma nucleară. Dar toate comitetului delegaţia sovietică a făcut vizita lui A. I. Mikoian in Indo zia. în Anglia
deoarece Ia ea au participat miniştrii aceste măsuri trebuie înfăptuite avînd o serie de noi şi importante propuneri nezia.
afacerilor externe ai unor ţări parti în vedere sarcina principală, fundamen A avut loc, de asemenea, o în- LONDRA 24 (Agerpres). — In scara aceleiaşi zile, Camera de
cipante. tală. Iar această sarcină, a spus K. care ţin seama, de dorinţele puterilor Vizita s-a soldat cu realizarea Dclega(ia economică romînă, condusă Comerţ din Londra a oferii o recep
Menon, constă în dezarmarea generală occidentale în măsura în care acestea unei şi mai profunde înţelegeri tilnire între Mikoian şi minis de Sergiu Bulgacoff, vicepreşedinte al ţie in cinstea delegaţiei.
Şeful delegaţiei indiene, ministrul şi totală, în înlăturarea totală a peri reciproce în problem# mondia trul prim Djuanda. In timpul Comitetului de Stat al Planificării,
apărării, Krishna Menon, care a luat colului de război, nu în stabilirea unor nu sînt în contradicţie cu sarcina de le actuale şi în problemele în acestei întîlniri, se arată in co care. Ia invitaţia guvernului britanic, Membrii delegaţiei au avut între
primul cuvîntul, a declarat că nu este „reguli de ducere a războiului“. zarmării. tăririi continue a relaţiilor de municat, „s-a făcut un schimb face o vizită de informare in Marea vederi la 'Trezoreria britanică şi La
deajuns să se tindă spre limitarea şi prietenie şi colaborare intre cele de păreri în problemele con Blitanie, a fost primită la 19 iulie federaţia industriaşilor britanici.
controlul asupra înarmărilor, ci trebuie Cuvîntăriie rostite de A, Home, mi Abordarea sui generis de către puterile două ţări şi a păcii în intreaga strucţiei Indoneziei în ansamblu la Ministerul dc Externe britanic de
să se tindă spre prcîntîmpinarea şi eli nistrul afacerilor externe al Angliei, lume, se spune în comunicat. şi, îndeosebi, ale construcţiei în Pcter Thomas, subsecretar dc stal par La 22 iulie, delegaţia a părăsit Lon
minarea războiului din viaţa popoare D. Rusk, secretarul de stat al S.U.A., NATO a tratativelor cu privire la de făptuite în cadrul colaborării lamentar. dra pentru a vizita o serie de obiec
lor, pe calea dezarmării generale şi to precum şi Green, ministrul afacerilor zarmare şi-a găsit expresia şi în cu- După cum se arată în comuni economice şi tehnice dintre Re tive industriale din Sheffield şi Man
tale. externe a! Canadei an dovedit că pu vîniarea delegatului Italiei deşi el a cat, în timpul convorbirilor cu publica indonezia şi Uniunea chester.
terile occidentale nu intenţionează să recunoscut că într-o serie dc noi pro Anastas Mikoian, preşedintele Sovietică. S-a acordat atenţie
Reprezentantul Indiei a vorbit despre puneri ale sale delegaţia U.R.S.S a problemelor relaţiilor comercia
mers în întîmpinarea puterilor occi Sukarno „a dat explicaţii în le le dintre cele două ţări, precum
necesitatea de a se examina, de ase dentale. gătură cu actuala etapă a luptei
şi celorlalţi factori care pot ac
Cuvîntarea lui A. Ä. Gromîko poporului indonezian pentru eli
berarea Irianului de vest de sub celera construcţia obiectivelor
In cuvîntarea sa, A. Gromîko a ară Din păcate, a declarat şeful delega Noi însă, a subliniat conducătorul -ad/minisitraţi a colonialiştilor
tat că este necesar să se recunoască, ţiei U.R.S.S., puterile occidentale nil delegaţiei U.R.S.S., nu vom renunţa prevăzute de contractele înche
oricît de neplăcut ar fi aceasta, că manifestă deocamdată dorinţa de a se niciodată la ceea ce trebuie să consti olandezi“.
în legătură cu aceasta, Miko iate în cadrul acordurilor“.
ian a arătat că guvernul şi po
pînă în prezent tratativele din comitet ajunge la un acord asupra proiectului tuie însăşi esenţa programului dezar
nu au făcut să înainteze, în mod real, de tratat cu privire la dezarmarea ge mării. Nu vom face concesii în prolVe- încheierea lucrărilor Congresului anual Evoluţia situaţiei din A lg en
opera de dezarmare nici măcar cu un nerală şi totală, cic se străduiesc me ma dacă arma nucleară trebuie inter
singur pas. zisă în întregime, dacă trebuie să fie
reu să abată din drum desfăşurarea lu
Nu s-a realizat deocamdată vreun crărilor comitetului. Noi am declarat distruse toate stocurile acumulate ale ordinar ai m am elor japoneze ALGER 24 (Agerpres). — După cum anunţă corespondentul
progres în nici una dintre principalele în repetate rînduri puterilor occiden acestei arme. A scoate de pe ordinea După cum anunţă corespondentul "din din Alger al agenţiei France Prcsse,
probleme ale dezarmării — nici în pro tale că nu vom accepta niciodată ca de zi problema interzicerii armei nu TOKIO 24 (Agerpres). — Oceanului Pacific şi au cerut Alger al agenţiei Reutcr, preşedintele G.P.R.A. a adoptat în cadrul şedinţei
blema interzicerii şi distrugerii arme programul dezarmării să fie golit de cleare este cu neputinţă, toate popoarele La Tokio şi-a încheiat lucră lichidarea tuturor bazelor mili Guvernului Provizoriu al Republicii din 23 iulie hotărîrea de a cerc co
lor nucleare, nici în problema lichidă conţinut, că din el să fie eliminate mă aşieapfă rezolvarea ei, deoarece de acea rile Congresul anual ordinar al tare americane de pe teritoriul Algeria, Bcn Khedda, a trimis pe Mu- mandanţilor regiunilor militare, care
rii mijloacelor de transportare a aces surile reale de dezarmare, iar în locul sta depinde viaţa lor, prosperitatea îor. mamelor japoneze. In decurs de Japoniei şi din Asia de sud-est, 1)ammed Said, ministru dc stat, la
tora la ţintă, nici în problema lichidă
rii bazelor militare străine de pe teri lor să fie introdus spionajul sub firma Acelaşi lucru trebuie spus şi despre două zile, cele aproximativ 4.500 retrocedarea insulei Okinawa Tlemcen pentru a duce tratative cu se pronunţă împotriva Biroului Po
torii străine şi a retragerii trupelor inspecţiei. Noi nu am spus însă nicio propunerea noastră de a se lichida
slrăine de pe aceste teritorii. dată că nu vom accepta o rezolvare re toate bazele militare străine, de a se participante la congres au dis către Japonia. Ben Belia în problema reglementării litic, să accepte crearea acestuia.
ciproc acceptabilă a problemelor con evacua toate trupele străine, aflate pe cutat, în cadrul diferitelor comi divergenţelor dintre liderii algerieni. Intr-o conferinţă de presă caro a
De ce nu s-a realizat un succes real crete ale proiectului de tratat, dacă teritoriul oricărui stat. sii şi la şedinţele plenare, pro Mamele japoneze au cerut gu
în activitatea Comitetului celor 18, dc blemele care frămintă femeile vernului să pună stavilă creşte Referindu-sc la surse din cercurile avut loc marţi seara la Alger, minis-
ce oare sînt frînaie lucrurile ? aceasta nu contravine intereselor de Subliniind încă o dată că sarcina japoneze — lupta pentru pace rii continue a preţurilor, să dea apropiate G.P.R.A., agenţia relatează strul informaţiilor al guvernului pro
zarmării. Mai mult decît atît, după Somifetului celor 18, după cum o con şi dezarmare, militarizarea Ja de lucru tuturor şomerilor par că Ben Khedda a acceptat crearea Bi vizoriu al Republicii Algeria, Moha-
Răspunsul constă în poziţiile partici cum se ştie, noi înşine dăm dovadă cepe guvernul sovietic, constă în a se poniei, scumpirea traiului, pla ţiali şi totali, să acorde tuturor roului Politic alcătuit din şapte per med Yazid a "declarat: „Sîntcm în
panţilor la tratative şi, în primul rînd, de iniţiativă în găsirea unor aseme ajunge la un acord asupra proiectului sarea femeilor în cîmpul mun tinerilor drepturi şi posibilităţi soane, propus dc Ben Bella, însă a ce ajunul unei soluţionări a problemelor
în poziţiile anumitor mari puteri. nea soluţii reciproc acceptabile, luînd de tratat cu privire la dezarmarea ge cii, apărarea drepturilor lor de egale de a învăţa la colegiile rut ca biroul să fie aprobat de Fron noastre interne, care să restabilească
în considerare toate elementele utile nerală şi totală, A. Gromîko şi-a ex mocratice şi altele. tul Naţional de Eliberare. unitatea şi coeziunea naţională“.
Uniunea Sovietică, a spus A. A. Gro formulate de celelalte delegaţii. Numai primat în încheiere speranţa că S.U.A., şi instituţiile de învăţămînt su
mîko, se pronunţă pentru realizarea cu cîteva zile în urmă noi am accep In hotăriri adoptate în unani
cit mai grabnică a unui acord care să tat propunerile S.U.A. în probleme perior din Japonia.
prevadă lichidarea totală a tuturor for atît de importante ca modalitatea de
ţelor armate şi a armamentelor state reducere a armamentelor clasice şi mă Anglia şi celelalte puteri occidentale mitate, participantele la con
lor, distrugerea totală a tuturor unelte
lor şi mijloacelor de purtare a răz surile pentru micşorarea pericolului de vor adopta o poziţie constructivă, con gres s-au pronunţat pentru în
boiului. izbucnire a războiului, întrucât aceste
propuneri nu vin în contradicţie cu sar S cu rte ştiri ©Scurte ştiri • S c u rte ştiricretă, în principalele probleme fără de făptuirea cit mai grabnică a de
Guvernul sovietic a prezentat încă cinile dezarmării. care dezarmarea nu este posibilă. zarmării generale şi totale, pen
in prima zi a conferinţei Comitetului tru încetarea imediată a înar MOSCOVA. — In dimineaţa zilei LONDRA. — Pensionarii englezi au tot mai acută In şcolile elementare
celor 18 state, un proieci dc tratat cu Şi pe viitor vom căuta soluţii reci -Jr mărilor nucleare şi pentru in de 24 iulie, în Palatul Marc al Krem organizat la 21 iulie o demonstraţie şi medii lipsesc 100.000 de învăţători
privire la dezarmarea generală şl to proc acceptabile pentru problemele con- linului s-a deschis cea dc-a 6-a sesiu neobişnuită in Piaţa Trafalgar. Apro şi profesori. Mii dc învăţători şi pro
tală sub un strict control internaţional. crele ale programului de dezarmare. La sfîr.şitul şedinţei din 24 iulie a terzicerea armei nuoieare. Intr-o ne a Sovietului Suprem al R.S.F.S.R. ximativ 500 dc londonezi în vîrstă fesori sînt chemaţi anual în armată
fost aprobată viitoarea ordine a lucră rezoluţie specială, eie au arătat (cea de-a 5-a legislatură). s-au aşezat în piaţă în faţa coloa pentru cîţiva ani, ceea cc accentuează
Iulcrzicerea totală şi lichidarea ne A. Gromîko a declarat că U.R.S.S. rilor comitetului, elaborată de cei doi necesitatea stringentă de a . se nei lui Nelson pe scaunele care Ie şi mai mult lipsa dc cadre didsctipp
condiţionată a armelor dc exterminare este dispusă să meargă în întîmpinarea copreşedinţi ăi ei. GENEVA. — In scara zilei dc 23 aduseseră cu ei. Ei au cerut majora şi duce la închiderea continuă a şco
în masă constituie adevăratul pivot al puterilor occidentale în problema ter constitui o zonă denuclearizată iulie, A. A. Gromîko, ministrul afa rea pensiilor din cauza creşterii scum-
acestui proiect de tratat. menului de încheiere a întregului pro La 25 iulie are loc o nouă şedinţă in regiunea Asiei si bazinului cerilor externe al U.R.S.S., a avut o petci. lilor.
ces al dezarmării (nu în patru, ci, să plenară a comitetului. întrevedere cu A. Home, ministrul
Principalele lui prevederi s-au bucu admitem, în cinci ani), precum şi în afacerilor externe al Marii Britanii. ANKARA. — Luînd cuvîntul la o DELHI. — Inapoindu-se din Indo
rat de înţelegere şi sprijin din partea =ibse La întîlnire a fost de faţă G. M. conferinţă dc presă, preşedintele Fe nezia, A. I. Mikoian, prim-vicepre-
majorităţii delegaţilor din Comitetul problema nivelului de reducere a efec Puşkin, locţiitor al ministrului aface deraţiei asociaţiilor de cadre didac
tivului forţelor armate în prima etapa. I!ra a f u ir a u l s ă r b ă t o r i t rilor externe al U.R.S.S. tice din Turcia, a declarat că pro şedinte al Consiliului de Miniştri al
celor 18 state. blema învăţămîntului în ţară devine
«a p o p o r a l ie I ralsasa HANOI. — Din Saigon se anunţă U.R.S.S.. şi persoanele carc-1 însoţesc,
că poliţia secretă sud-vietnameză a
au sosit în ziua de 23 iulie la Dclbi.
HAVANA 24 (Agerpres). — vor participa reprezentanţi ai
Poporul Cubei se pregăteşte tuturor provinciilor din ţară şi arestat alte trei personalităţi de sea
mă care au luat atitudine împotriva
întrevedere între A. A. Gromîko pentru sărbătoarea sa naţională invitaţi din străinătate. îcgimului poliţist instaurat de Ngo „COPIII TRISTULUI
şi D. Rusk — Ziua de 26 iulie, zi în care un Dinh Dicm. PARADIS AMERICAN“
detaşament de tineri revoluţio Un neobişnuit avint politic şi
GENEVA" 24 (Agerpres). — TASS Ilicev, membru al Colegiului Minis nari cubani în frunte cu Fidel în muncă domneşte în aceste NEW YORK. — Agenţia Associa Raportul anual al Biroului fede filmele cu gangsteri, dc romanele
transmite : terului Afacerilor Externe ?.l U.R.S.S., Castro a pornit în anul 1953 zile în capitala Cubei, Havana, ted Press anunţă că primul ministru
A. G. Kovalev, consilier al delegaţiei în capitalele provinciilor şi în al Guyanei Britanice, dr. Cheddi Ja-
La 24 iulie a avut loc la reşedinţa U.R.S.S., F. Kohlcr, secretar dc stat asaltul eroic împotriva fortăre- gan, a cerut Comitetului special al
delegaţiei sovietice o întrevedere între adjunct pentru problemele europene, ţei Monkada din oraşul Santia celelalte oraşe şi sate ale repu O.N.U. pentru aplicarea Declaraţiei
A A. Gromîko, ministrul afacerilor şi M. Flillenbrand, şeful direcţiei pen go de Cuba. Anul acesta, pentru
externe a! U.R.S.S., şi Dean Rusk, se tru problemele Germaniei a Departa blicii. în fabrici şi uzine, pe
cretarul dc stat al S.U.A. mentului dc Stat al S.U.A.
prima oară după victoria revo ogoare şi în cooperative oame privind acordarea independenţei po ral de investigaţii al S.U.A., dat poliţiste, de comicsuri care se re
La întrevedere au participat I. I.
luţiei sărbătorirea acestui eve nii muncii desfăşoară o largă poarelor şi ţărilor coloniale să ob publicităţii recent, precizează că varsă potop asupra lor, păşesc pe
niment va avea loc în oraşul întrecere pentru sporirea pro ţină din partea guvernului britanic numărul crimelor „importante“ co calea cea mai rea dintre toate:
Santiago de Cuba — leagănul ducţiei şi creşterea productivi reluarea imediată a tratativelor între mise in 1961 a atins un nou re tilhăria. Iată un exemplu grăitor,
revoluţiei cubane. La festivităţi tăţii muncii. rupte cu privire la constituţia Guya cord, fiind cu 3 la sută mai ma pe care ni-l furnizează districtul
nei şi să fixeze pentru anul acesta re dccil in 1960. In cursul anu Columbia din New York. Numai
data acordării independenţei ţării sale. lui 1961 au fost făptuite 1.926.090 in cursul unui. singur an, pe stră
Un exemplu pozitiv de rezolvare la Geneva s-au angajat în mod LIMA. — Potrivit relatărilor agen asasinate, răpiri, jafuri, spargeri, zile acestui cartier au fost comi
solemn să nu admită nici un fel ţiei Associated Press, la 24 iulie noua adică patru crime pe minut. Ra se 1.012 jafuri însoţite dc violenţe.
a problemelor de acţiuni care ar putea să sub jenta militară din Peru a dat publicităţii portul arată că procentul de creş Aproape jumătate din autorii
mineze neutralitatea Laosului, un decret prin care generalul Ricardo tere a crimelor continuă să depă atacurilor tîlhărcşli au fost tineri
internationale litigioase să nu se amestece în treburile Pcrez Godoy este numit „şeful executiv“ şească de aproape 5 ori creşterea între 16 şi 17 ani. Reacţia orga
sale interne. în scurtă vreme din al juntei militare. Decretul atribuie populaţiei şi că din numărul total nelor de conducere a districtului
Laos vor ii retrase toate tru juntei, formată din 12 militari, pu al crimelor, 43 la sută au fost — arată revista ,,’Tlic Economist“
pele străine. Este de la sine în- teri depline legislative şi executive. comise dc tineri sub IS ani. Creş — a fost de a cerc întărirea po
ţeles cit de im portantă este tra In locul legilor, junta va adopta dc-
ducerea grabnică în viaţă a crcte-legi. terea numărului dc delicvenţi mi liţiei. mai mulţi cîini poliţişti, pc-
acestui angajament. Se poate
afirma cu deplin temei că dez MADRID. — Agenţia France Prcs nori COnStitlliC O „...... depse mai aspre.
voltarea Laosului, pe calea tra se anunţă că guvernul spaniol a ho-
Ziua de 23 iulie 1962 s-a în nea Sovietică care a depus mari in ultimii ani au trăit cu teama saţi. de conferinţa de la Gene tărît să pună în libertate pe căpe NOTĂ EXTERNAmare plagă a so Senatorul Dodd,
scris ca o data însemnată in eforturi pentru restabilirea pă ca nu cumva flacăra războiului va, va depinde în cea mai mare teniile organizaţiei fasciste O.A.S. — preşedintele sub-
calendarul internaţional. După cii în Laos. aprinsă de imperialişti în Laos măsură de felul în care partici Lacheroy, Lagaillarde, Ortiz, Anthes cietăţii americane
(tratative care au durat peste un să se extindă şi asupra lor. panţii la conferinţă îşi vor res şi Fechoze — care în baza acordului
an, conferinţa de la Geneva a Timp îndelungat Laosul a fost pecta obligaţiile asumate. Spiri intervenit anul trecut cu guvernul şi. autorii rapor- comitetului senato
celor 14 state pentru Laos a o sursă de încordare nu numai în prezent acest focar primej tul de colaborare, raţiunea să francez nu au avut dreptul să pără
fost încununată de succes. Au in sud-estul Asiei, ci şi pentru dios de încordare a situaţiei in nătoasă care a trium fat la tra- sească insula Palma unde au fost de lului subliniază- alarmaţi că eşecul rial pentru dclicvcnţa minorilor de
fost semnate documentele cave pacea generală. De peste 20 de ternaţionale a fost lichidat. Lao tativele de la Geneva trebuie portaţi. Acestor criminali O.A.S.-işti
consfinţesc independenţa şi neu ani poporul laoţian luptă cu sul a devenit un factor de con să-l călăuzească pe participanţii li s-a permis fie să părăsească Spa încercărilor dc a se schimba aceas clara în Congres că acesta ar tre
tralitatea Laosului. arma in mină pentru libertatea solidare a păcii în Asia de sud- la conferinţă şi în înfăptuirea nia, fie să se stabilească în orice oraş
sa naţională. El a scuturat ju din această ţară. tă situaţie poale avea consecinţe bui să se ocupe pe două căi dc
Acest eveniment important, gul ocupanţilor japonezi, apoi est. Rezolvarea problemei lao-
a cărui însemnătate depăşeşte ai celor francezi. încercînd insă ţiene este calificată pe bună serioase pentru viitorul ţării. problema minorilor delicvenţi: in
frontierele Laosului produce un să împiedice făurirea unui Laos dreptate ca un exemplu demn
sentiment de satisfacţie oame de urmat pentru reglementarea Dar despre cc fel de încercări primul rînd întărind forţele poli
nilor iubitori de pace din lumea M $M E © A R lU l! tuturor problemelor litigioase.
întreagă. încheierea cu succes este vorba ? ţieneşti, în al doilea mergînd la
a conferinţei de la Geneva in Kww.vSÂ Eforturile depuse de partici
problema Laosului a confirmat panţii la conferinţa de la Gene Viaţa grea a tinerelului din Sta cauzele răului şi anume, plinind
încă o dată că, dacă există do independent şi neutru — aşa va au dat rezultate concrete.
rinţa de a se ajunge la o înţe cum cereau acordurile de la Ge tele Unite, „copiii tristului paradis capăt stării actuale de lucruri care
legere, pot fi găsite căi pentru neva din 1954 — S.U.A. au răs Documentele semnate luni oferă
reglementarea oricărei proble turnat in două rînduri guver Laosului perspectiva dezvoltării american", după expresia roman face ca fiecare al zecelea tînăr din
me internaţionale oricît de com nele legale din Laos, au consti ca stat neutru, unit, suveran al
plicată ar fi aceasta. tuit o armată echipată, finan cărui statut il garantează toţi acordurilor realizate. Aceasta cierului american ]. Keromac a S.U.A. intre 16 şi 17 ani să nu
ţată şi comandată de ofiţeri participanţii la conferinţă. în
în pofida sistemelor social- americani şi au cheltuit aproxi felul acesta au înregistrat un este cu atît mai important cu constituit subiectul a sute sau poa aibă de lucru şi nici să urmeze
economice diferite ale ţărilor mativ o jumătate de miliard de eşec forţele reacţionare din lă-
participante, a diferitelor punc dolari — cel mai mare „ajutor“ untrul şi din afara Laosului care cit popoarele au în faţa lor Lupta grevistă te mii de studii, articole, reporta vreo şcoală.
te de vedere în ceea ce priveşte american pe cap de locuitor. Dar au încercat să zădărnicească exemplul trist al zădărnicirii de în Argentina
eroicul popor laoţian a dat o realizarea unei reglementări je, rapoarte şi discuţii. In S.U.A. Dar în această din urmă direcţie
evoluţia situaţiei internaţionale, lovitură puternică neocolonia- paşnice. A înregistrat o înîrin- către Statele Unite a acorduri educarea tineretului constituie o nu s-a făcut şi nu se face nimic,
cele 14 state au ajuns la o înţe liştilor americani care au încer gere blocul militar SEATO care problemă din cele mai dificile. în organele dc specialitate mărginin-
legere in problema Laosului şi cat să transforme ţara lor in dorea să-şi extindă în continu- lor realizate tot la Geneva, cu BUENOS AIRES 24 (Agerpres). — văţătura nu este la îndcmîna ori du-se la dublarea numărului agen
aceasta deoarece s-au lăsat că tr-un protectorat. Astăzi in faţa ave „protecţia“ asupra Laosu cui. Americanul dc rînd trebuie să ţilor dc poliţie şi, fireşte, al d i
acestei ţări greu încercate în lui, pretenţie care a fost res opt ani în urmă, in problema si In Argentina, ca urinare a înrăută plătească şi încă destul de scump nilor poliţişti. Se mai pot adăuga
lăuzite de raţiunea sănătoasă, care trăieşte un popor dîrz şi pinsă cu hotăiîre de poporul instruirea copiilor săi. Ca urmare şcolile de reeducare. In principiu
au căutat o soluţie reciproc ac curajos s-a deschis perspectiva tuaţiei din Indochina. în pre ţirii situaţiei economice, s-a intensificat a acestui fapt, nenumăraţi copii nu acestea trebuie să se ocupe de in-
ceptabilă. au dat dovadă de răb unei vieţi paşnice în condiţiile laoţian, izbînda poporului lao zent, cînd problema Laosului a lupta grevistă a maselor muncitoare. frecventează şcolile. Aşa se face că văţămînltil general, pregătirea pro
dare şi perseverenţă In proble independenţei şi neutralităţii. ţian dovedeşte încă o dată că în S.U.A. s-au putut înregistra fesională, îngrijirea psihiatrică. Dar
ma realizării unui acord în in zilele noastre orice popor, fost rezolvată cu succes, situa La 23 iulie, relatează agenţia Prensa 20 de milioane de analfabeţi, iar din materialele unei anchete între
această problemă. Spiritul cola Acordurile cu privire la Laos chiar al unei ţări mici poate printre copiii înscrişi Ia şcoală, 10 prinse recent de O.N.U. în acest
avantajează şi ţările vecine, po să-şi apere cu succes dreptul la ţia din Vietnamul de sud care Latina, 200.000 de muncitori afiliaţi la milioane nu urmează cursurile de sens reieşea că „în majoritatea ca
borării şi-a dat roadele. Un rol poarele din Asia de sud-est care libertate şi independenţă, dacă cît 3 sau 4 luni pe an, cind în zurilor, aceste centre de reeducare
de seamă în obţinerea acestui luptă pentru ele cu fermitate se află in Imediata vecinătate a Confederaţia Generaiă a Muncitorilor cetează lucrul în plantaţii şi pe nu dispun nici de'dotarea mate
rezultat 1-au jucat copreşedinţii şi hotărîre. Laosului şi unde poporul luptă Feroviari au declarat pe întregul teri ogoare. rială, nici de personalul care le-ar
conferinţei şi in special Uniu-
Participanţii la conferinţa de de asemenea, pentru autodeter toriu al ţării greve perlate. Aceste
minare şi retragerea trupelor greve vor ţine pînă la 26 iulie. Greviş
străine, atrage şi mai mult aten tii cer plata salariilor restante, redes
ţia opiniei publice mondiale. chiderea atelierelor şi liniilor ferate în
Ţările care au semnat la 23 chise dc guvern, precum şi respectarea
iulie acordurile de Ia Geneva în drepturilor lor. Dar nici pentru tinerii care au îngădui să dea rezultate în dome
problema Laosului şi care au Tot la 23 iulie, salariaţii tribunalelor terminat şcoala, nu există decît niul profesional“.
reuşit astăzi să stingă focarul argentîniene au declarat grevă în spri posibilităţi foarte restrînsc. După Zecile de miliarde afectate .sco
de război în această ţară, pot jinul revendicărilor privind plata sala ani de studii, ei caută zadarnic purilor militare şi-ar găsi o între
dc lucru şi constată că dc multe
şi trebuie să lupte pentru res riilor restante. In ciuda ameninţării că ori sacrificiile făcute au fost inu buinţare mult mai bună dacă s-ar
pectarea viguroasă a acorduri vor fi concediaţi, greviştii au anunţat tile. Unii din aceşti tineri şi nu
lor de la Geneva în ceea ce p ri că nu vor întrerupe greva pînă nu li puţini la număr dezamăgiţi, lip spori alocaţiile şi pentru ocrotirea şi f
veşte Vietnamul de sud. se vor satisface revendicările. siţi de perspective, influenţaţi de *
educarea tinerelului. I. HORIA J\0k
O grevă similară a fost declarată
I. MANEA j şi de personalul Universităţii din Bue-
Comentator Agerpres nos Aires.
Redacţia şi administraţia ?'iru lui; str. 6 Martie nr. U. ielelon ; Ibb, 75, 074. laxa plătită tn numerar conform aprobări! Direcţiei Generate R. f.l.R, nr. 203.32b dm 0 noiembrie 1019. — Tiparul; Întreprinderea Roii yraIio;\ I Mal*
