Page 81 - 1962-07
P. 81
TROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VNÎŢI-VA !
In numărul de azi: La O. A.C. din
Apoldul de Jos,
• E. USKAR : Pentru un bo ferma de păsări
gat conţinut de idei şi o înaltă ia din an în an
interpretare a spectacolelor ama o dezvoltare şi
torilor ! mai mare.
F oto g ra fia
noastră repre
zintă pe colec
tivista E l e n a
Munteanu care
îngrijeşte cu a-
tenţie cei 920 de
pui ai gospo
dăriei colective.
Au ferminaf Activitate Intensă desfăşoară străduiesc zi de zi să urgenteze e Dezvoltarea avuţiei obşteşti
colectiviştii şi la ariile de treier secerişul cerealelor păioase. Pînă — chezăşia succeselor noastre.
recoltatul griului care au fost amenajate cu mult în prezent, ei au recoltat griul
timp înainte. Fiind mobilizate la de pe o suprafaţă de 105 ha. ® Ne scriu corespondenţii
Stringerea la timp şi fără lucru toate atelajele gospodă
pierderi a recoltei de grîu, a stat riei, pînă acum a fost transpor Terenul fiind eliberat la timp (pag. 2-a) ;
în centrul preocupărilor tuturor tată la arie recolta de pe 80 ha. de paie a putut li arat, şi In
colectiviştilor. Folosind toate teren urmînd ca în curlnd să se cunind vor fi însămînţate cul • TRIBUNA AGITATORULUI: iifp p
mijloacele de lucru, colectiviştii înceapă şi treierişul. turi furajere.
din Chimindia, Bampotoc şi Bă Agitatorul — mereu în mijlocul 5î«:«e 190.000 tone
laia. raionul lila, au recoltat La G .A .C . din Sîrhi M. ŢIC
griul de pe suprafaţa totală de corespondent colectiviştilor. cărbune peste plan
302 ha. Pe ogoarele gospodăriei agri
cole colective din Sîrbi, raionul (pag. 3-a); î •BDttL’;nKt*nKaiu.
Paralel cu recoltarea griului Ilia, cele două combine de la Din exploatările carboni
de pe ultimele suprafeţe, colec S.M.T. din Dobra lucrează cu • De peste hotare (pag. 4-a). j TELEGRAM Ă fere a fost scoasă la su-
tiviştii, avînd ariile pregătite din întreaga lor capacitate la strîn- prafaţă, cea de-a 190.000
timp, au început transportul gerea recoltei. Pînă în prezent :MK Excelentei Sale tonă de cărbune dată pes
snopilor la arie. Acest fapt a fă a fost strînsă recolta de pe o Dr. OSVALDO DORTICOS TORRADO te plan de la începutul
cut posibilă şi începerea treie- suprafaţă de peste 80 ha., obţi- Caliiatea-obiectiv principal Preşedintele Republicii Cuba anului. In întrecerea avîn-
rişului. nindu-se o producţie medie de tată pe care o desfăşoa
peste 2.500 kg. griu la ha. al întrecerii socialiste Excelenţei Sale ră pentru, folosirea cit mai
Pe terenurile eliberate, la toa Dr, FIDEL CASTRO RUZ productivă a utilajelor de
te cele trei unităţi amintite, cît Paiele rămase de pe urma care dispun. numeroase
şi la G. A. C. din Şoimuş, (din combinelor sînt strinse şi trans Primul ministru al Guvernului Revoluţionar brigăzi de mineri cum sînt
acelaşi raion) au fost efectuate portate. Au fost executate ară cele conduse de Dionisie
arături de vară şl însămînţat turi de vară pe 50 ha. iar pe 19 Un su c c e s im portant al Republicii Cuba Marton şi Sabin Gliioancă,
porumb pentru masă verde. de la mina Lupeni au în
ha. s-a însămînţat porumb pen la sfîrşitul semestrului I un suc HAVANA deplinit de pe acum an
? tru furaj. ces important. Faţă de anul tre gajamentele luate pe între
Colectivele de oţelari de Ia cut, valoarea rebutului decla Cu ocazia aniversării insurecţiei naţionale a poporului gul an. Luna aceasta, m i
Tot în cursul zilei de ieri, au In. actuala campanie de recol C.S. Hunedoara au acordat anul rată la beneficiari, raportată la cuban, în numele Consiliului de Stat al R. I*. Romîne, al Con nerii din Valea Jiului au
terminat recoltatul griului de pe tări şi-au adus contribuţia toţi acesta o atenţie deosebită cali tona de oţel turnat, a scăzut de siliului de Miniştri al Republicii Populare Roinîne şi al poporu extras zilnic în plus din
întreaga suprafaţă de 90 ha, şi tăţii producţiei. lAiînd în acest la 5,25 lei pe tonă în semestrul lui romîn, vă transmitem dv. şi poporului cuban cele mai sin abataje cite 3-4 vagoane
colectiviştii din Bîrcea Mică, colectiviştii printre care amin sens cele mai eficace măsuri I 1961, la 4,5 lei pe tonă în se- cere felicitări şi urări de pace şi prosperitate. de cărbune cocsificabil şi
tim pe Andronic Popa, Anghel te,hnica-organizaiorice şi des- mestrtil I a.c. energetic. Froductivitatea
Pe ariile de freier Crişan, Crişan Traian şi alţii. făşurînd o întreeere socialistă Poporul romîn dă o înaltă preţuire şi se bucură din toată muncii în acest bazin a
însufleţită, oţelarii aiu înregistrat inima de realizările remarcabile obţinute de poporul cuban în cunoscut astfel o nouă
La gospodăriile agricole colec A. CHIRILĂ consolidarea cuceririlor revoluţionare şi a independenţei p a creştere. Rezultate asemă
tive din Cilnic şi Deal, raionul I. BRUMARU Reparaţii trainice triei sale. nătoare au obţinut şi m i
Sebeş, se munceşte intens la re nerii din bazinele carboni
coltatul păioaselor. Membrii ce corespondenţi îmbunătăţirea calităţii repara zează sarcini precise. Controlul Intre Republica Populară Romînă şi Republica Cuba s-au fere ale regiunilor Crişana,
lor două gospodării colective au calităţii lucrărilor se execută cu statornicit relaţii de strînsă prietenie care se dezvoltă continuii Ploieşti şi altele.
recoltat pînă în prezent griul Urgentează secerişul ţiilor este un factor important minuţiozitate pe fiecare fază. spre folosul ambelor popoare, în interesul promovării principiilor
de pe 320 ha. din cele 498 cul în reducerea preţului de cost la Datorită acestui fapt s-au exe- de coexistenţă paşnică şi a colaborării internaţionale. ( Agerpres)
tivate. Pe su p rafaţa. eliberată, Şi membrii gospodăriei agri preparaţia Petrila. Aceasta, de cfutat întotdeauna reparaţii trai
tractoarele au şi efectuat ară nice, iar durata de funcţiune Vă dorim să obţineţi noi sîiccese în activitatea dv. îndrep
turi de vară pe 120 ha. cole colective din satele Boz şi oarece executarea reviziilor şi între două reparaţii la ciurul tată spre construirea socialismului, spre înfăptuirea unei vieţi
Tîrnăviţa, din raionul Ilia, se reparaţiilor Ia timp şi Ia un rapid, elevatoarele de cărbune noi şi fericite în Cuba liberă, independentă şi iubitoare de pace.
înalt nivel calitativ conduce la brut, elevatoarele de spălare şi
prelungirea vieţii utilajelor, la alte multe maşini şi utilaje, a GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ION GHEORGHE MAURER
Sl/% § E C E R I § folosirea lor deplină. De aceea, crescut anul acesta simţitor faţă Preşedintele Consiliului de Stat Preşedintele Consiliului de Miniştri
şefii de echipă losif Hog, Vaier
Matei şi ceilalţi pregătesc întot de anii trecuţi. al R. P. Romîne al R. P. Romîne
deauna din timp lucrările. Ei
Belşugul de lumină şi căl nică de recoltare a ajuns la solicită piesele de schimb şi m a I. ŞIMONDI
100 de hectare. Camioanele terialele de care au nevoie, in
dură din ultimele zile a fă gospodăriei nu mai prididesc struiesc oamenii şi le reparti corespondent
cut ca rodul rumen şi mare cu transportul boabelor, iar
în bob al lanurilor de grîu să la baza de recepţie dăienii A c rescu t randam entul de extracţie sălaşul I d e c o r e sp o n d en ţi
ia drumul hambarelor. In ra au ţinut neaparat să obţină
ionul Sebeş, peste tot, se lu La uzina de preparare a mi • toresc şi îmor perfecţionări adu superior i v o l u n t a r i n e c o m u n i c ă
crează din plin. Combine şi chitanţa nr. 1 la predarea nereului de la Gurabarza s-a se procesului tehnologie prin
secerători-legători conduse de grînelor contraotate cu statul. muncit anul acesta cu multă jhmerea în funcţiune a unei site Amenajări la sediul fost reparat şi văruit localul La lucrările efectuate s-au evi
însufleţire. Drept urmare, pla experimentale pentru separarea şcolii de 4 ani din Sălaşul de denţiat tovarăşii Gheorghe Fă-
oameni harnici, seceră necon încă un popas Ia gospodă nul de producţie, aiît pe tri minereului măcinat, a celulelor G. A. C. Jos, unde s-a evidenţiat tovară- - nică, deputatul Avram Filimon,
tenit. ria agricolă colectivă . din experimentale în chefuitul moa şa Victoria Comaţi, iar localul tov; Nicolae Avram şi alţii.
Sebeş. Aici lucrează 6 com mestrul II, cît şi pe luna funie ră — clasor, a circuitului de In urma hotăririi consiliului şcolii de. 4 ani din satul Peşte
Ne aflăm la gospodăria a- a fest depăşit simţitor Ia toa apă industrială pentru celulele de conducere al G.A.C. „Viaţa ra a fost de asemenea pregătit MĂRIA CRIŞAN
gricolă colectivă din Gîrbova. bine care pînă în prezent au te sortimentele. Şi, ceeft ce este — pompe de vid la flotaţia 6 învinge“ din comuna Sălaşul pentru noul an şcolar.
In capătul lanurilor aurite au şi secerat şi treierat 330 ha. mai important, randamentul de ş.a.m.'1 Superior, raionul Haţeg, la se secretar al sfatului popular comunal
şi apărut combinele. Mecani de grîu situate în locurile extracţie a fost depăşit cu cir diul gospodăriei s-au iâcut Şcolile din raza comunei Să
zatorul Mihai Skhell secon Ruzga, eimpul Răhăului şi ca I Ia sută. M. SUSAN unele amenajări. A fost pregă Sălaşul Superior
dat de Ioan Mlsener, înain corespondent tită o încăpere pentru depozi
tează cu combina spre ultima drumul Vinţului. Succesele preparatorilor se da- tarea noii recolte de grîu, avînd
Combinierii lona Florea, Ni- capacitatea de înmagazinare de
fîşie din lan. Cind s-a făcut 7 vagoane de cereale. laş şi internatul şcolii de 8 ani, Din activitatea com isiei
ora prînzului, ei au fost fe colae Vintilă şi Avram Chir- Pentru colectarea şl predarea au fost de pe acum aprovizio
licitaţi de către tovarăşul Pe- ca nu stau o clipă. Toţi trei Fruntaşi în mişcarea de inovaţii laptelui au fost de asemenea nate cu lemne de foc pentru de femei
trache Staicu, secretarul Comi sînt comunişti şi îşi dau toa amenajate corespunzător două
tă silinţa ca recolta de grîu încăperi. iarnă. Comisia de femef din comuna
tetului comunal de partid să fie strînsă şi depozitată în La aceste lucrări's-au eviden
pentru terminarea cu mult Recent, biroul executiv al Con- de inovaţii. Cele aplicate aduc ţiat colectiviştii Ion Gabor, Vic SOLOMON POCONSCHI Sălaşul Superior, în activitatea
înainte de termen a secerişu cel mai scurt timp, fără pier siliului local al sindicatelor colectivelor respective economii toria Antal, Nica Telegrădean şi învăţător
lui, Intr-adevăr, ei depăşise deri şi în cele mai bune con- Orăştie a analizat modul in ca antecalculate de peste 4.500.000 alţii. pe care o desfăşoară, are în cen
ră viteza zilnică de seceriş diţiuni. Meritul brigăzii de re s-a desfăşurat în acest an
mecanizatori care deserveşte întrecerea pentru titlul de în lei. ION BÎRSESCU Şcoală nouă la Mălăieşti trul atenţiei ridicarea nivelului
cu cite trei hectare. treprindere fruntaşă pe raion în Pe primul loc în întrecere s-au ideologic şi de cultură generală
— Aţi făcut o treabă bună această gospodărie constă şi mişcarea de inovaţii. In primul preşedintele GAG.
în aceea că pînă în prezent semestru al anului, inovatorii situat inovatorii fabricii chimi Locuitorii satului Mălăieşti, al colectiviştilor. Astfel, a fost
— le spune secretarul — şi au făcut şi 115 ha. arătură ce Orăştie, urmaţi de cei de la Pregătiri pentru noul
adîncă în mirişte. Penitru raionului Orăştie au depus la I. F. Orăştie şi U. M. Cugir. comuna Sălaşul Superior, au ho- organizată citirea presei în co
sa ştiţi că de pe cele 80 ha. aceasta, tractoristul Mircea cabinetele tehnice 325 propuneri an şcolar
recoltate pînă acum a rezul Dicu e stimat de către co IOAN IUGA tărît să construiască prin con lectiv, s-au ţinut 8 conferinţe
tat în medie cîte 3.560 kg. corespondent La chemarea comitetului co
lectivişti. munal de partid, părinţii elevi tribuţie voluntară o şcoală de educative, iar educaţia sanitară
grîu la ha. Şi Ia Răhău, Apoldul de lor de la şcoala de 8 ani din co-,
In acest timp, la celălalt munfii. Sălaşul Superior au mun 4 ani cu 5 încăperi. primită a fost relevată la con
Sus, Apoldul de Jos, Dra- cit voluntar la văruitul celor 6
capăt al miriştii, au şi apă şov, se seceră din plin. încăperi ale internatului precum Prin muncă patriotică au fost cursul grupelor sanitare la care,
rut două tractoare care a- Combinele bat fără în şi la curăţirea şi amenajarea lor.
veau să pregătească terenul trerupere. Zbaturile lor roşii In această acţiune s-au eviden confecţionate şi arse 15.000 bu echipa comunei s-a clasat pe un
pentru însămîriţare cu po şi albastre se învîrtesc ne ţiat tovarăşii Petru Gimulescu
rumb, furajer. contenit, adunînd spicele şi Ecaterina Iancu. căţi cărămidă, s-au transportat loc fruntaş. Recent, această echi
greoaie.
In altă parte a raionului, Tot prin m r ' •--'Motică a peste 20 m.c. de nisip, s-a ridi pă a fost instruită pentru a da
Ia Daia, au fost mobilizate I. MANEA
toate forţele. Aici viteza zil Angajamentul îndeplinit înainte de termen cat clădirea în roşu şi a fost primul ajutor în caz de accident
acoperită. Pînă la 1 septembrie, sau îmbolnăvire la arie.
Dc la începutul anului şi pînă In luna aceasta, dc pildă, furna localul acesta va fi dat în folo ANA MI.RON
acum muncitorii fabricii dc aglome
rare a minereurilor de la Combina lele automate ale combinatului au sinţă. preşedinta comisiei de femei
tul siderurgic Hunedoara au produs primit zilnic peste plan minereul
şi livrat furnaliştilor în afara sar aglomerat necesar pentru elaborarea Constituirea Comitetului raional
cinilor de plan, 27.000 tone de mi a 22.000 kg. de fontă. Conţinutul de cultură şi artă - Brad
nereu de fier aglomerat. Ei au în dc fier al minereului a crescut fa
deplinit astfel cu o lună înainte de ţă de anul trecut cu peste 1,5 la Zilele trecute a avut loc la biroul executiv al comitetului
termen angajamentul luat în cin sută. Brad constituirea Comitetului fac parte: prof. Emil Popa (pre
raional de cultură şi artă. Din şedinte), inspector cultural me
stea zilei de 23 August.
IUI todist ionel Receanu (secretar),
învăţătorul Marin Stan, directo
—O m u l d lit rul casei raionale de cultură,
Ivan Cornel, şeful bibliotecii
centrale raionale şi doctor Ste-
a ieşit din şut surizind. Afa- ta. exploatare capitalistă. In timp. fA făcut o nouă organi gonet şters din cauza şistului. lian Ivaşcu, directorul sanatoriu
loc să zimbească, copilul s-a zare a brigăzii, a dat o mare Aceasta pentru că Andrei Nagy lui T.B.C.
E i ră ploua monoton şi el incrîncenat. atenţie asigurării cu materia i-a învăţat pe oameni să facă
zimbea fericit. L-am întrebat le a locurilor de muncă. I-a alegerea sterilului la locul de BANCIU SILVIU!
dacă duce lipsă de soare şi s-a De atunci au trecut treizeci învăţat pe oameni să munceas muncă.
mirat de întrebarea mea. Ne şi trei de ani. Exploatarea ca că mai bine şi le-a insuflat corespondent
pitalistă a fost înlăturată. Pe tinereţe. După o lună, brigada ăsfoind carnetul de însem
lalocul ei. întrebare. Minerii muncă şi viaţă sînt stă- Prem iaţi p en tru
poartă soarele cil ei în adin- pîni muncitorii, Partidul co l-a a îndeplinit planul. In lu R nări a lui Andrei Nagy c o le c ta re a
muniştilor a făcut să răsară na a doua a ieşit cu planul de
curi, îl caută şi îl aleg crista şi să crească această viaţă păşit, cu cărbune numai de dai de pagini care stăpînesc d e fier vechi
lizat de mii de ani, în stratu nouă. fericită. Iată de ce An bună calitate — nici un va-
rile de cărbune; ei poartă suc drei Nagy, la aproape 50 de emoţii, reflecţii adinei. iată Mobilizaţi dc organizaţia U.T.M.,
cesele de ieri, pe cele de azi ani. e aţit de tînăr că te mo tinerii din sectorul furnale, de la Uzi-i
şi se gîndesc la cele de raii- lipseşte cu tinereţea lui. una: na „Victoria“ Călan, au colectat şi trii
mis oţelăriilor în primul semestru al
ne. Are doi copii. Băiatul e stu Planificat pînă la 16 a Vl-a 26.500 tone acestui an, peste 100 tone de fier
Andrei Nagy zimbeşte acum dent la Facultatea de ştiinţe Realizat pînă la 16 a Vl-a 27.000 tone vechi.
juridice din Cluj, iar fetiţa e Randament planificat 3,785 tone/post
ploii... elevă in clasa a V-a. 3,874 tone/post Comitetul orăşenesc U.T.M. Hune
Randament realizat doara apreciind activitatea depusă de
jOi'au 9 fraţi la părinţi. Era S rigada pe care o conduce 880 m.e. către organizaţia U.T.M. din sectorul
din 1956 a. ieşit întotdea Consum de lemn planificat 738 m.c. furnalâ, a premiat pe tinerii de aici
Elf greu. A venit cu. ani in una fruntaşă. Pe Andrei Nagy Consum de lemn realizat cu echipament sportiv pentru o echi
îl nemulţumea Insă faptul că pă de fotbal. Situîndu-sc pe locul al
urmă, cu foarte mulţi ani în alte brigăzi, nu reuşeau să-şi Economii 142 m.c. Ii-Iea, prin colectarea a 95 tone fier
urmă, din nordul Ardealului, îndeplinească planul. La înce vechi, în aceeaşi perioadă, tinerii de
de la Baia Mare, aici la Lu putul anului acesta a luat o .Consum de exploziv planificat 5.800 kg. la secţia turnătorie I au primit ca
peni. La 16 ani, era copil încă, hotărîre. Pe lingă conducerea Exploziv utilizat 4.435 kg. premiu echipament pentru o echipă de
dar nu avea copilărie. Nevoile brigăzii sale a mai luat şi bri volei.
părinţilor l-au făcut să intre gada I-a, Pil. Priceperea ce Emonomii 1.365 kg.
în mină cind încă braţele lut ALEXANDRU TUZA
erau prea fragede, cind trebuia lui care a muncit 33 de ani Viteza de avansare; plan : 23,5 m. lunar corespondenţ
să se joace şi să dea friu fan realizat: 25 m. lunar
teziei. Dar fantezia lui s-a lo in mină s-a văzut in scurt Ordine, evidenţă zilnică stric trecut petrecut în Uniunea so
vit brusc de duritatea întu tă. La toţi indicii realizări, vietică, despre metroul din
nericului de jos, de povara v u C». depăşiri. Moscova şi despre multe altele.
greutăţilor şi mai ales de crun
>ă-ţi povestească Andrei GH. SUOIU
Nagy despre viaţa lui, des
pre concediul de odihnă de anul
DEVA. VEDERE DINSPRE PARC ¦%.-a*^ «V Ihr *#v t*.U. \
