Page 83 - 1962-07
P. 83
Nr. 2259 ORVMmi 'SOCmLISMUWl flag. 8
»araran
T R IB U N A A G IT A T O R U L U I © s ta tă g l® ri® a ® ă
in Istoria popornlnl
cuban
'Cînd am fost confirmaţi de execută colectiviştii această lu La 26 iulie, poporul Cubei rînâu-se de sprijinul ţ ”rilor so
către organizaţia de partid ca crare, am găsit în unele locuri sărbătoreşte cea de-a 9-a ani cialiste şi prin eforfuri proprii,
agitatori şi ni s-a vorbit des versare a eroicului asalt al for poporul cuban păşeşte ferm pe
pre sarcinile ce ne revin, m-am buruieni netăiate. Vinovaţi de tăreţe! Moncada, din oraşul calea făuririi unui viitor fericit.
întrebat în sine dacă o să pot acest lucru au fost Frida Bin Santiago de Cuba, de către un
să mă achit în mod conştiincios der, Katherina Sommer, Maria detaşament de tineri revoluţio Succesele Cubei au stîrnit un
de această datorie. Şi pînă Năzări şi Maria Gaciu. Chiar nari in frunte cu Fidel Castro. uriaş răsUnet pe continentul la-
atunci am mai stat de vorbă cu atunci pe loc am chemat pe înfruntînd un adversar cu mult tino-american, în întreaga lu
oamenii din brigada l-a de toţi colectiviştii din acel lot şi superior, insuficient de experi me. Ele au însufleţii pe toţi p a
cîmp, fie asupra sarcinilor care le-am arătat cum buruienile în mentaţi şi de înarmaţi, partici trioţii din ţările Americii Latine
ne revin nouă din planul de loc să fie tăiate, erau astupate la luptă pentru libertate şi pro
producţie fie despre anumite cu pămînt. Le-am vorbit atunci panţii la eroica insurecţie au că- gres. Tocmai de aceea, revoluţia
evenimente mai importante pe despre paguba ce o aduce mun 2,'ut în mare parte în această cubană victorioasă a devenit
plan intern sau extern. Dar oda ca de mîntuială, faptul că dacă luptă. ţinta atacurilor înverşunate din
tă cu confirmarea ca agitator, recolta va fi mică, şi retribuţia partea cerchrilor imperialiste.
se punea problema să duc aceas la ziua-muncă va fi mică. Am Supravieţuitorii au fost prin In aprilie 1961, cu ajutorul ban
tă muncă organizat, să ştiu asu dat şi citeva exemple dintre co delor de mercenari, imperialiştii
pra căror probleme să-mi în lectiviştii fruntaşi şi am pus şi şi schingiuiţi, mulţi dintre ei aU organizat o intervenţie a r
drept atenţia. pe unii din el să le arate prac asasinaţi, iar alţii condamnaţi mată împotriva Cubei. Dar po
tic cum muncesc. Colectivistele la temniţă grea. Numai puter porul cuban bucurîndu-se de so
îmi aduc aminte de prima in au cerut să prăşească încă nica campanie pop'ulară de pro lidaritatea frăţească a ţărilor
struire care a fost făcută cu odată. Şi intr-adevăr, munca test, care s-a desfăşurat în în socialiste, a futuror forţelor pro
colectivul de agitatori din gos care au depus-o după aceea a treaga Americă Latină l-a silit gresiste din lume a ştiut să facă
podăria noastră colectivă. Am fost numai de calitate superi pe dictatorul Batista să-l elibe faţă agresiunii. în numai 72 de
primit indicaţii detailate asupra oară. reze pe Fidel. Castro. El a fost ore agresiunea piraterească de
căror probleme să ne Îndrep ia Playa Gyron a fost zdrobită.
tăm atenţia în luna respectivă, In această perioadă mă ocup exilat în Mexic. Dar cercurile agresive care n-au
apoi am fost puşi în temă cu După trei ani de la asaltul tras concluziile necesare din a-
unele lipsuri din perioada aceea. cu toată seriozitatea de desfă ceastă înfrîngere continuă şi în
De atunci, nu am lipsit de la Moncadei, Un alt grup de revo prezent să uneltească împotriva
nici o instruire, întrucît, parti- şurarea unei vii activităţi agi luţionari condus de Fidel Cas Cubei, să pună la cale noi a-
cipînd regulat la instruirea lu tro debarcau venind din Mexic, gresiiml.
nară, cunosc sarcinile ce trebuie tatorice pentru buna desfăşurare pe pămîntul Cubei şl, sprijiniţi
să le îndeplinesc, învăţ din ex de forţele democratice ale între Dar alături de cauza Cubei
perienţa altor agitatori cum se a secerişului şi treierişului. Sar gului popor, porneau din munţii se află în prezent popoarele în
organizează o convorbire colec Sierra Maestra insurecţia ar tregii lumi care ridică o adevă
tivă etc. cinile sînt împărţite pe fiecare rată barieră în calea acelora
mată pentru eliberarea întregii care ar dori să readucă poporul
In brigada I-a de cîmp din echipă şi om. Cu fiecare din ei VEDERE DIN HUNEDOARA ţări. cuban Ia situaţia de robie din
G.A.C. Fetraşti lucrează 46 de am stat de vorbă personal. Nici perioada dictaturii lui Batista.
colectivişti. De la început am Cinci ani mai tîrziu, la 1 ia
căutat să mă apropii cit mal un bob să nu se piardă din nuarie 1959 sub loviturile Ar Poporul romîn se bucură din
mult de fiecare din ei, să cunosc matei naţionale de eliberare, re toată inima de realizările re
bine cum muncesc, ce le place noua recoltă! Aceasta e lozin Realizări, dar nu pe măsura gimul lin Batista, sluga imperia marcabile înfăptuite de eroicul
să citească mai mult. Cunoseln- ca sub care muncim din prima lismului american, se prăbuşea, popor cuban, care, sub condu
du-1 bine, ştiu cu cine să stau zi a recoltării. Pină acum, la cerea guveriVu/ui său revoluţio
mal mult de vorbă, să-l ajut iar eroicul popor al Cubei por nar, îşi făureşte o viaţă nouă,
mai mult. De obicei, înaintea secerişul orzului cit şl la treie posibilităţilor nea să-şi înfăptuiască o viaţă fericită. Ţara noastră este ală
începerii unei lucrări de pro turi de poporul cuban în lupta
porţii mai mari, organizez con rat, colectiviştii Simion Tuţ, Iile liberă şi independentă. sa eroică pentru apărarea liber
vorbiri colective pe echipe. Aşa Bîscă, Ecaterina Kellinger (299) Liclsitlîml dominaţia monopo tăţii, independenţei naţionale şi
am procedat cînd brigada noa Nicolae Adam, Simion Bota şi a drepiiiîui sacri; al poporului
stră a pornit la însămînţarea lurilor americane şi păşind pe cuban de a dispune liber de
celor 43 ha. cu porumb. Cu fie mulţi alţii, sînt în fruntea bri După încheierea primului se prefabricate şi alte unităţi ale cum trebuie, planul trimestrial calea Unei dezvoltări libere, po soarta sa.
care din cele 3 echipe am or găzii, avinid cel mai mare nu mestru al anului acesta, colecti întreprinderii şi-au adus o con fiind îndeplinit doar în propor porul cub an sub conducerea gu
ganizat o convorbire colectivă măr de zile-muncă, iar la se vul întreprinderii de industrie tribuţie deosebită la realizarea ţie de 82,1 la sută. Sub posibi- vernului sau revoluţionar a ob Cu prilejul celei de-a 9-a ani
în care prin date comparative cerişul griului muncesc cu ace locală din Hunedoara a făcut sarcinilor de plan. In aceste lităţi a lucrat şi fabrica de ţinut în scurtă vreme realizări versări de la atacul fortăreţei
le-am arătat de ce este nevoie laşi entuziasm şi dragoste. sectoare de activitate întrecerea ghiaţă, precum şi alte unităţi cu remarcabile în făurirea unei
ca semănatul să se facă din bilanţul realizărilor obţinute. socialistă a fost bine organi pondere niai mică din cadrul vieţi noi. După înfăptuirea re Moneada, dată glorioasă în is
timp, iar lucrările de întreţinere In munca ce o desfăşor ca zată. Pavel Sera şi Sandu Blă- întreprinderii. Iată aşa dar că formei agrare, lichidarea conce
la timpul optim. Atunci le-am agitator, de un real folos îmi Aceasta este cu atît mai indicat naru, fierari-betonişti la furna siunilor acordate imperialiştilor, toria Cubei, poporul romîn tri
vorbit şi despre regulile agro sint documentele de partid, pre cu cit în asemenea ocazii se pot lul de 1000 m.c., Nicolae Toma în trimestrul n , în loc să se
tehnice pe care le învăţasem la sa, Carnetul agitatorului şi fap trage o serie de concluzii pri şi Petru Toacă de la cariera Bui realizeze depăşiri, să se grăbeas naţionalizarea principalelor în mite eroicului popor cdban sa
cursul de brigadieri anul trecut. tele care, zi de zi sînt tot mai turi, Gheorghe Bogdan tîmplar, că îndeplinirea planului anual, treprinderi, poporul cuban a
Arătindu-Ie concret cum tre bogate în activitatea gospodăriei vind îmbunătăţirea activităţii s-a lucrat mult mai anevoios. trecut la crearea unei indus lutul său cel mai călduros şi îi
buie să lucreze, şi unde duc noastre. Voi căuta pe viitor să de viitor. la tă pe scurt citeva trii noi, la îndeplinirea primu
roadele unei munci de calitate, desfăşor o muncă vie, mai per lui plan de patr'u ani în care vor urează Succese tot mai mari în
colectiviştii m-au înţeles. încă aspecte din munca desfăşurată
din prima zi toţi au ieşit la lu severentă, să fiu mai aproape de către colectivul I.I.L. Hune Una din cauze este aceea că in fi dezvoltate ramurile de cea lupta pentru apărarea şi con
cru. Am semănat la timp cele de colectivişti, să le explic lu doara în această perioadă. perioada amintită atît conduce mai mare însemnătate pentru
43 de ha. cu porumb. Lucrările crurile care sînt mai puţin în rea întreprinderii cit şi condu economia naţională. 2n acelaşi solidarea independenţei, pentru
de întreţinere au fost făcute de ţelese, să fac în aşa fel ca fie In primul semestru al anului, Gavrilă Buzaş, şofer, sînt numai cerile unor sectoare, au lăsat timp au fost luate măsuri ho-
asemenea la timp şi in cele mal care colectivist să facă totul colectivul amintit a îndeplinit cîţiva dintre cei care au pus la ca treburile să meargă de la tărîte pentru ridicarea nivelu înflorirea Cubei, pentru binele
bune condiţiunl. Km aplicat trei pentru ca brigada să-şi aducă planul producţiei globale în pro. inimă îndeplinirea la timp a sine. Nici întrecerea socialistă lui de trai al poporului. Mobî-
praşile mecanice. După prăşitul un aport tot mai mare la înde porţie de 100,1 la sută, iar pla sarcinilor care le-au stat în nu s-a desfăşurat ca In primul lizîndu-şi forţele pentru a face poporului cuban prieten.
mecanic au fost executate şl 2 plinirea planului de producţie. nul productivităţii muncii în trimestru al anului. faţă greutăţilor decurgînd din
praşile manuale. Rodul muncii Cu ajutorul organizaţiei de proporţie de 104 la sută. De a- faţă. blocada Statelor Unite, bucu-
colectiviştilor se vede acum. Po partid, a comuniştilor din bri semenea, in aceeaşi perioadă, Considerăm totuşi că realiză I.I.L. Hunedoara ar putea în
rumbul se prezintă cu mult mai au fost realizate economii pes registra succese mult mai im zm -
bine ca anul trecut. Bine se pre gadă, sigur că voi realiza ceea te plan la preţul de cost în va rile obţinute in primul semes portante dacă ar primi un spri
zintă şi cele 15 ha. cu cartofi, tru de către I.I.L. Hunedoara, jin mai substanţial din partea C re ş te laaseisiîrarem
10 ha. cu floarea-soarelui, 10 ce mi-am propus. loare de 211.000 lei, precum şi nu sînt pe măsura posibilităţi secţiei de industrie locală a Sfa
ha. cu "tutun ete., care le are în lor. in timp ce planul produc telasaieă,
primire brigada noastră. La orz FLOCA ELISIE beneficii în valoare de 2.147.000 ţiei globale pe primul trimes,
am obţinut în medie 1.800 kg. tru al anului, atunci cînd con
la ha. şl prevedem o recoltă agitator al organizaţiei de bază lei. Sînt cifre care demonstrea diţiile de muncă au fost mai
bună şl la grîu.
ză că la I.I.L. Hunedoara s-a
Im acest an, colectiviştii noştri
s-au convins mal bine ca od- muncit bine. In special carierele
cînd de însemnătatea aplicării
metodelor agrotehnice Înainta P.M.R. din G.A.C. Petreşti Buituri şi Brazi, atelierul de grele, a fost îndeplinit in pro tului popular regional. In mo Fabrica chimică din Orăştie a fost şi şină de rulat filet, 'două prese mo
te. Şi la noi in brigadă au fost este înzestrată an de an cu noi maşini şi derne pentru presăluri din mase plas
cazuri cînd „din grabă“ calita porţie de 108 la sută, în cel de-al mentul de faţă conducerea în utilaje de înaltă tehnicitate şi do tice, o freză de copiat, o freză uni
tea suferea. La prăşitul manual mare productivitate. Creşterea înzes versală şi două strunguri. Muncitorii
de pildă, cpntrolînd felul cum e s c i ' ins ir doilea trimestru, planul a fost treprinderii are de rezolvat trării tehnice permite colectivului nos sectorului mecanic şef îşi dau silinţa
îndeplinit în pboporţie de 95 la linele probleme importante pen tru să sporească producţia şi produc ca noile maşini şi utilaje să fie mon
ÎN R1UL SEBEŞ tivitatea muncii, să îmbunătăţească te,te într-un timp mai scurt decit cel
° Magazinul mixt din satul ® Tov. Rozina Radu, respon sută. in această perioadă s-au tru bunul mers al procesului de calitatea produselor şi să reducă pre afectat, dind astfel posibilitate mun
Gaiaţi, raionul Haţeg a fost de sabila punctuîui alimentar din manifestat o serie de deficienţe. producţie. Este vorba de depo ţul de cost al acestora. Anul acesta citorilor din secţiile productive să ob
curînd reparat şi dotat cu mo La sectorul prefabricate de pil zitarea materialului de bază şl am fost dotaţi cu două maşini de in ţină importante depăşiri de plan.
cadrul fabricii de liirtie „1 Mai“ dă, planul la unele sortimente de crearea unor condiţii pentru jecţie pentru secţia de mase plastice,
bilier nou. La acest interior plă Petreşti este mult apreciată pen o maşină de rectificat plan, o ma TRAIAN MIHUŢ
lăcătuş
cut se mai adaugă şi faptul că tru munca ce o desfăşoară. Ea n-a fost realizat in timp ce la organizarea atelierelor în in
magazinul este bine aprovizio. se îngrijeşte de o cit mai bună altele el a fost depăşit cu mult. cinta fabricii de ghiaţă, care pot zZfflz
nat, iar gestionarul Mihai Vasiu aprovizionare şi servire a oa La sortimentul beton-armat pen fi rezolvate numai cu sprijinul
acordă atenţie bunei deserviri a menilor m'uncii. Lunar îşi depă tru diverse elemente ca dale şi secţiei amintite. Pentru îmbogăţirea cunoştinţelor
cumpărătorilor. şeşte sarcinile de plan cu 15-20 borduri, nu s-au realizat 447 muncitorilor
la slută. m.c. beton. La nerealizarea pla In prima etapă a întrecerii
M. DAJU nului a contribuit şi faptul că dintre întreprinderile de indus Pentru ridicarea nivelului politic, ideologic şi profesional al muncito
D. CIUNTEA sectorul de prefabricate este trie locală ale regiunii noas rilor, în Valea Jiului sînt organiz atc 3 universităţi muncitoreşti în
corespondent dispersat în trei locuri de mun tre, I.I.L. Hunedoara a ocupat centrele Petrila, Vulcan şi Lupeni, a căror cursuri au fost audiate de peste ?
corespondent un loc fruntaş. Iată de ce între 230 cursanţi permanenţi. De un deo sebit succes şi apreciere din partea
® în ultimii! ti,mp, la între că, iar spaţiul de depozitare a gul colectiv este dator să mun cursanţilor s-au bucurat lecţiile de economie industrială, ştiinţe tehnice şi
prinderea „Ardeleana“ din Al ® în Brad se desfăşoară o mun fost insuficient. Abia spre sfîr- cească mai bine, astfel ca la
ba Iulla s-au luat o serie de mă că susţinută pentru înfrumuse şitul trimestrului n s-a trecut încheierea celei de-a doua etape, biologie.
suri pentrto înviorarea activităţii ţarea oraşului. De curînd, mun la lărgirea platformei de tu r să se situeze tot In frunte ţinînd
sportive. în acest scop s-a în citorii de’la I.G.O. au terminat nare. cont că există asemenea posi O rodnică activitate au desfăşu rat în acest an şi cele 7 brigăzi
tocmit un plan de activitate de împrejmuit piaţa de alimen bilităţi. ştiinţifice care au efectuat pînă în prezent 40 de ieşiri pe teren, răspuH-
unde s-a prevăzut organizarea te cu un gard din prefabricate Nici la extracţia materialelor zînd la peste 400 de întrebări.
a 12 excursii în ţară, activiza din beton In lungime de circa
400 m.l. In piaţă au fost insta
late si patru lămpi fluorescente.
FLORIN GOLOEA
rea echipei de handbal cit şi elev de construcţii nu s-a muncit V. ALBU
formarea unei echipe de fotbal.
S-a. prevăzut organizarea a noi In adunarea generală a orga Rldi!carea calmear» tineretului Dezbaterea in adunarea ge
secţii de popice, ciclism, volei nizaţiei de bază U.T.M. a sec nerală s-a încheiat cu un pian
şi şah. torului I de la mina Teliuc, care n afenjia organizaţiei U. T. M de măsuri care stabileşte printre
a avut loc nu de mult, s-a pus altele ca lunar şi ori de cite
A. DRAGOI in dezbatere problema califică ţii, privesc cu răspundere par Opinia care s-a creat in dis funcţionare şi modul de lucru ori este cazul, comitetul organi
rii şi ridicării calificării tinere ticiparea lor la cursuri, îşi iau cuţiile tovarăşilor care au luat cu forezele orizontale B.A. 100 K zaţiei de bază să analizeze frec-,
corespondent notiţe îngrijite, iar atunci cînd cuvîntul, împotriva celor ce ne şi P. 1", la cursul cu mecani venţa la cursuri, modul cum îşi
tului, preocuparea acestuia pen sînt examinaţi dau răspunsuri glijează îmbogăţirea cunoştinţe cii de foreze de către tov. Străuţ însuşesc tinerii temele ce se pre
L'A SCALDAT bune, ceea ce se reflectă şi în lor lor, este dovada grăitoare a Dorel, maistru electromecanic, dau, iar atunci eind se obser
tru completarea studiilor. rezultatele lor în producţie, ma interesului pe care-1 poartă co i-a ajutat pe aceştia în în obţi
Din materialul ce a fost pre joritatea dintre ei fiind frun lectivul pentru membrii săi. nerea unor rezultate frumoase în vă o slabă preocupare din partea
taşi. Mai sînt insă tineri ca Ca pentru pregătirea profesională producţie. Se ridică însă necesita unora, aceştia să fie puşi in
zentat de tov. Străuţ Dore], res zac losif, Mălai Lazăr, Barbu a tuturor muncitorilor. Acest tea ca unii lectori care pxedau discuţia adunării generale U.T.M.
ponsabil cu producţia şi cali loan şi Andronic Petre, care nu lucru a determinat ca majori şi în mod deosebit la cursurile
ficarea din comitetul organiza privesc cu toată răspunderea tatea tinerilor să-şi dea seama cu electricienii (tov. Gheorghiu Dragostea pentru noutăţile
ţiei de bază U.T.M. pe sector, cit problema pregătirii lor profe de lipsurile pe care le-au avut, loan, maistru) să adapteze ex tehnice este refleotată în pre
sionale, nu participă regulat la să-şi facă autocritica şi să se punerile la nivelul de înţelege vederea ca in această lună să se
şi din discuţiile ce au fost pur cursuri sau atunci cînd sînt angajeze ca pe viitor să parti re al cursanţilor. De asemenea, înfiinţeze un stand eu cărţi teh
tate de tinerii care au luat cu- prezenţi nu acordă suficientă cipe regulat la cursuri. mulţi tovarăşi au arătat nece nice şi fiecare tînăr să-şi înfiin
vintul (Puşcaş Petru, Cismaş atenţie temelor care se predau. sitatea demonstraţiilor practice ţeze bibliotecă personală. S-a
Remus, Bara Viorel, Popa loan Deşi Barbu şi Anidronie sînt Ca o concluzie ce s-a des la locurile de muncă şi în mod prevăzut de asemenea ca în fie
buni în producţie, ei consideră prins din dezbateri este aceia că deosebit la cursurile cu mecani care lună să fie organizat la ni
şi alţii), a reieşit interesul cu că au cunoştinţe suficiente pen pe viitor comitetul organizaţiei cii de excavatoare. velul organizaţiei de bază, con
care majoritatea tinerilor de tru meseria lor. Faptele însă de bază U.T.M. va trebui să cursuri „Cine ştie cîştigă“ lega
aici privesc această problemă le-au arătat că tehnica merge tragă cu seriozitate la răspun O altă metodă de îmbunătă te de cunoştinţele în meseriile
atit de importantă. Este pozitiv înainte, că întreprinderea va fi dere pe acei tineri care nu par ţire a cunoştinţelor profesionale de mecanici de foreze, electri
faptul că un număr de 72 ti înzestrată numai cu utilaje de ticipă cu regularitate la cursuri ce a fost stimulată de comite cieni, mecanici de excavatoare,
neri din cei 94 membri ai or înaltă productivitate şi dacă nu şi nu se străduiesc să-şi însu tul organizaţiei de bază şi co lăcătuşi, dotate cu diferite pre
ganizaţiei de bază, sînt cuprinşi vor învăţa, vor fi depăşiţi de şească materialul ce se predă. mitetul sindical de sector, a fost mii cit şi alte măsuri.
într-o formă concretă de califi Privind temele prezentate la şi aceia a întrajutorării tovă
care şi ridicare a calificării, iar viaţă. cursurile de ridicare a califică răşeşti permanente a tinerilor Dezbaterea ce a avut loc In
6 au terminat în acest an cursu rii, comitetul organizaţiei de care lucrează în aceiaşi loc de adunarea generală dovedeşte că
rile pentru completarea studii Datorită slabei pregătiri şi bază a vegheat ca programele muncă. -Aşa de exemplu, tov. majoritatea utemiştilor şi ti
lor. analitice să fie corespunzătoa Covaci losif, mecanic de exca nerilor din cadrul sectorului I
neatenţiei de care dă dovadă. re cu nivelul de cunoştinţe ge al minei Teliuc sînt pătrunşi
Acesta este rezultatul muncii nerale şi profesionale ale tine vator, a reuşit ca într-un timp de importanţa ridicării califică
pe care a desfăşurat-o comite Tănase Dumitru, mecanic exea- rii profesionale — condiţie ho-
rilor cursanţi şi cu necesităţile relativ scurt să împărtăşească tărîtoare pentru asigurarea pro
tul organizaţiei de bază U.T.M. vatorist, produce accidente teh gresului neîntrerupt al tehnicii,
în colaborare cu comitetul sin vitale ale sectorului, lucru apre tov. Breaz Petru cunoştinţele folosirea cit mai economică şi
dicatului de sector, sub condu nice la excavatorul cu care lu raţională a maşinilor, utilaje
cerea organizaţiei de partid. In ciat de tineri, In discuţii. sale In mînuirea excavatorului, lor şi instalaţiilor industriale,
această muncă s-a pornit de la crează. Aceasta a făcut ca ex puse în slujba depăşirii planu
De exemplu, predarea tem ei: ajutindu-1 pe acesta ca la exa lui de producţie, a creşterii pro
premiza că munca in sector este cavatorul să intre în reparaţie ductivităţii muncii şi reducerii
90 la sută mecanizată, folosin- „Caracteristicile, prlncâpjul de menul pe care l-a dat să reu preţului de cost.
generală înainte de termenul
du-se excavatoare şi foreze mo şească cu succes. IVANOV StERGIU
derne, iar pentru deservirea lor planificat.
este necesar ca oamenii să aibă prim-secretar al Comitetului
o înaltă calificare. Mulţi tineri
orăşenesc U.T.M. Hunedoara
cum sint Brădău Eftimie, Gu
riţă Pericle, Lipovan loan, Ba
dea Vasile, Frenţ loan şi al-
