Page 84 - 1962-07
P. 84
P f. í BRUM ÜL 80CrAT.lRMU.LUt Nr. 2359-
Lycpările Comsfefolyi celor 18 state ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIR I
pentru dezarmare
GENEVA 25 (Agerpres)'. — TASS — Rămînea, a spus V. A. Zorin, o zîndu-se mV.I măcar de cc fel de arma
transmite:
altă cale de izbăvire a omenirii de pe mente este vorba — despre mijloacele
La 25 iulie, în conformitate cu ordi
nea Iuorărilor sale, aprobată la 24 iu ricolul unui război nuclear pustiitor: de de transport sau armamentele clasice.
lie, ©omitetul celor 18 state pentru de
zarmare a început să examineze măsu a se distruge toate mijloacele de trans A. Dean, şeful delegaţiei S.U.A., a în ch eierea lu c ră rilo r sesiu n ii A. I. Mikoian şi-a încheiat
rile prevăzute de cele două proiecte portare la ţintă a armelor nucleare şi, afirmat că lichidarea totală în prima
(proiectul sovietic al Tratatului cu pri
vire la dezarmarea generală şi totală implicit, de a se imobiliza aceste arme, etapă a mijloacelor de transportare a
şi proiectul american „schiţa de plan
a principalelor prevederi ale tratatu a le neutraliza, a le face inadecvate armelor nucleare, precum şi a bazelor Sovietului Suprem al R .S.F.S.R. vizita în India
lui“) pentru prima etapă de dezarmare. pentru a fi folosite. Tocmai această s-a străine de pe teritorii străine, ar în
Discuţia a început cu examinarea ar oglindit în articolul 4 din proiectul călca aşa-nuraitul „echilibru“. Ei a stă MOSCOVA 25 (Agerpres). - TASS de învăţăniint superior şi mediu de DELKI 25 (Agerpres). — TASS complexe. Aceasta se referă atât
ticolelor care definesc sarcinile gene transmite : specialitate, Sovietul Suprem al transmite : Ia probleme internaţionale, cit
rale ale primei etape a programului de nostru de tratat. ruit asupra extinderii asupra mijloa R.S.F.S.R. a recomandat „să se extin şi Ia colaborarea noastră econo
dezarmare. La 25 iulie deputaţii Sovietului Su dă pregătirea specialiştilor în dome In dimineaţa zilei de 25 iu mică şi politică.
0 altă măsură extrem de importantă celor de transport, a reducerii cu 30 prem al R.S.F.S.R. au adoptat în niul automatizării producţiei, în do lie, A. I. Mikoian, prim-viee-
In proiectul sovietic ele sînt expuse unanimitate o hotărîre cu privire la meniul maşinilor de calcul moderne, preşedinte al Consiliului de Mi Subliniind că relaţii de prie
în articolul 4, pe care l-a analizat în a primei etape a planului sovietic de Ia sută a armamentelor clasice, cu care felul cum se aplică în R.S.F.S.R. le al radioelectronicii, al hidrotehnicii, niştri al U.R.S.S., şi persoanele tenie există nu numai între oa
amănunţime V. A. Zorin, şeful delega gea cu privire la întărirea legăturii fizicii nucleare, matematicii şi chi care 11 însoţesc au părăsit oraşul menii de stat, ci şi între spe
ţiei sovietice, care a luat primul cu- dezarmare o constituie lichidarea tu U.R.S.S. este de acord. A. Dean s-a dintre şcoală şi viată. miei“. Delhi, plecînd cu avionul spre cialiştii şi muncitorii sovietici
vîntul turor bazelor militare de pc teritorii st' adult, de asemenea, să creeze impre
Sovietul Suprem al R.S.F.S.R. con Sovietul Suprem al R.S.F.S.R. a Moscova. care trăiesc şi lucrează in In
(Siiprfrisul principal al primei etape străine şi retragerea tuturor trupelor sia că U.R.S.S. ar ocoli în prima eta sideră necesar „să se asigure de la aprobat decretele Prezidiului Sovietu In cursul convorbirii avută
a oricărui plan de dezarmare, a decla 1 septembrie a.c. învă\ămîntul gene lui Suprem al R.S.F.S.R., emise in dia şi colegii lor indieni, A. I.
rat el, trebuie să fie, după părerea mal străine de pe aceste teritorii. pă probiemeie reducerii armamentelor ral obligatoriu de 8 ani al copiilor pe aeroport cu corespondenţi Mikoian a sp u s: cu cit oamenii
!jorităţii covîrşitoare a delegaţiilor, mă între 7 şi 15-16 ani“. In hotărîre se perioada dintre sesiuni. indieni, A. I. Mikoian, răspun- sovietici cunosc mai bine pe in
suri care să fie un pas hotărîtor spre După ce a amintit cuvintele lui N. S. clasice şl a forţelor nrmafe. arată necesitatea transformării în ter Sesiunea a ales noua componentă
înlăturarea pericolului de război ter menele stabilite a şcolilor medii de zînd la întrebarea cu privire la dieni, cu atît se lărgesc contac
monuclear. Guvernul sovietic a propus Hruşciov că, propunînd să se înceapă M. Tarabanov, reprezentantul R. P. zece ani în şcoli de cultură gene a Tribunalului Suprem al R.S.F.S.R. intîlnirile lui cu primul minis
nu o dată ca, chiar de la începutul pro rală 'de 11 ani, care să dea cursan tele şi legăturile noastre, cu atît
cesului de dezarmare, să se interzică dezarmarea prin lichidarea tuturor mij Bulgaria, a prezentat în şedinţa de ţilor cunoştinţe de muncă şi politeh Lev Smirnov, pînă în prezent vice tru Nehru şi cu alţi membri al
armele nucleare, să se pună capăt pro loacelor de transportare spre ţintă a miercuri un proiect de compromis al nice, atît în oraşe cit şi în mediul guvernului indian, a spus: !Aces se strîng relaţiile de prietenie
ducerii- lor şi să se distrugă rezervele rural. preşedinte al Tribunalului Suprem al tea au fost tratative prieteneşti,
lor. Dar această cale a rămas închisă, armelor nucleare, Uniunea. Sovietică, articolului care defineşte sarcinile pri intre ţările noastre. încrederea
întrucît puterile occidentale au respin care dispune de cele mai puternice ra mei etape de dezarmare, (fonform aces In hotărîrea Sovietului Suprem al R.S.F.S.R., a fost ales preşedinte al mai exact convorbiri decît tra
s-o în permanenţă. R.S.F.S.R. se arată: „Educarea comu între noi creşte tot mai mult.
chete globale şi intercontinentale din tui proiect, sarcina primei etape tie- nistă a copiilor şi tineretului trebuie Tribunalului Suprem al R.S.F.S.R. tative. M-am convins încă o da
Infrevederi la Genava In aceeaşi şedinţă a sesiiinii Sovie Noi am constatat că în toate do
lume renunţă de bună voie la un avan buie să fie lichidarea concomitentă a tă de atmosfera de prietenie in
GENEVA 25 (Agerpres). — ‘TASS tului Suprem al R S.F.S.R. au fost tre noi. Ne-am înţeles foar meniile în care ne aflăm în con
transmite: taj militar extrem de important, V. A. tu'.uror mijloacelor de transportare a adoptate legea cu privire la avoca
te repede unul pe altul, cind tact, există relaţii bune şi că
'La 24 iulie 'A, rA. Gromîko, minis Zorin a sp u s: din partea noastră, ce armelor nucleare, a tuturor bazelor tura în R.S.F.S.R. şi legea cit pri
trul Afacerilor Externe al U.R.S.S. l-a am discutat probleme, chiar şi sînt toate temeiurile să se spe
primit pe ZU. Boling, reprezentantul rem puterilor occidentale să fie de acord străine de pe teritorii străine şi retra vire la modificări şi completări la
permanent al R:D.G. la Geneva cu re intr-o întărire şi mai mare
care a avut o convorbire prietenească. cu lichidarea tuturor bazelor lor mili gerea tuturor trupelor străine.
a acestor relaţii.
GENEVA 25 (Agerpres). — TASS tare de pe teritorii străine şi retrage — Acesta este pivotul întregii opere
transmite:
rea trupelor străine de pc aceste teri a dezarmării, a spu3 Tarabanov, co-
La 24 iulie, ministrul 'Afacerilor
Externe al U.R.S.S. A. A. Gromîko torii. tneniindu-şi propunerea. Totodată ei a
a făcut o vizită lui Cen /, locţiito
rul premierului Gonsiliului de Stat si U. R.S.S. nu poate accepta reducerea propus să se includă în specificaţia
ministru al Afacerilor Externe al R.P.
Chineze. cu 30 la sută a mijloacelor de trans sarcinilor prime: etape puncte cu pri
GENEVA 25 (Agerpres). — TASS portare la ţintă, prevăzută; de „schiţa vire ia reducerea armamentelor clasice organizată în fiecare şcoala astfel in codul penal al republicii.
transmite t
de pian“ americană, întrucît ea nu în şi a forţelor armate, cu privire la con cit să corespundă spiritului şi cerin La 25 iulie cea de-a 6-a sesiune
La 25 iulie 'A. A. Gromîko, minis
hui ’Afacerilor Externe al U.R.S.S. lătură pericolul unui război nuclear. stituirea unei organizaţii internaţionale Poporul Republicii MalS sprijină
l-a primit pe Carlo Russo, ministrul
adjunct al !Afacerilor Externe al lla V. A. Zorin a analizat textul intro pentru dezarmare de Ia momentul in ţelor codului moral al constructorului a Sovietului Suprem al R.S.F.S.R. (al
Hei, conducătorul delegaţiei italiene
la Comitetul eelor 18 state pentru ductiv la prima etapă a „schiţei de trării în vigoare a trafatului de dezar comunismului“. celei de-a 5-a legislaturi), a luat sfir- acfiuniSe întreprinse de guvern
dezarmare, fi a avut cu el o convor
bire. pian" americane şl a arătat că ei este mare şi cu privire Ia asigurarea verifi Refsrindu-sc la sarcinile instituţiilor şit.
Catastrofă feroviari în mod vădit insuficient deoarece acolo cării Îndeplinirii măsurilor stabilite; cu BAMAKO 25 (Agerpres). — speculanţi au fost deferiţi jus
tiţiei.
PARIS. — Agenţia France Pressc atenţia principală este îndreptată spre privire la adoptarea de ia începutul Unourasa S oviética a în fre c u f S .U .A . Reforma monetară efectuată
anunţă că în noaptea de luni spre marţi ce priveşte p ro d u c e s de ojeS de guvernul Republicii Mali prin Totodată, pe adresa guvernu
expresul Paris-Marsilia a deraiat pe măsuri secundare: înfiinţarea unei or primei etape a unor măsuri pentru mic lui au sosit din toate colţurile
viaductul de la Gombe-du-Fin, la apro înlocuirea cu o unitate moneta ţării sute de telegrame în care
ximativ 10 km. de oraşul Dijon. Po ganizaţii internaţionale de control şi şorarea riscului de război. ră naţională a francului rămas
trivit bilanţului citat de agenţie, 33
de persoane şi-au pierdut viaţa în acest verificare, înfăptuirea măsurilor din do In încheierea şedinţei, V. A. Zorin — recunoaşte ziarul „New York Times“ — de pe vremea dominaţiei colo este aprobată cu entuziasm re
accident, -iar alte aproximativ 50 au niale franceze, se bucură de forma şi apreciată ca un pas
fost rănite. Pentru moment nu se cu meniul securităţii etc. In privinţa în a declarat că delegaţia U.R.S.S. va stu
nosc cauzele catastrofei, însă agenţia aprobarea largă a poporului. important pe calea cuceririi in
Fraţice Presse, citind tehnicieni fero seşi a măsurilor de dezarmare el nu dia propunerea R. P. Bulgaria şi îşi NEW YORK 25 (Agerpres). — producţia săptămînală de oţel După cum anunţă agenţiile dependenţei economice depline.
viar?, consideră eă este vorba de un Ziarul „New York Times“ a din Statele Unite din oricare
dăfifcţ al materialului feroviar sau ai merge mai departe de o frazeologie ge>: va preciza atitudinea faţă de aceasta la publicat la 24 iulie un articol săptămină din vara aceasta. de presă, la 22 iulie a avut loc O declaraţie a prinţului
semnat de Harry Schwartz, co la Bamako o demonstraţie in Sufanuvong
neraliî cu privire la reducerea arma următoarea şedinţă, fixată pentru 27 respondent al acestui ziar, în ca Potrivit datelor privind în
re acesta ajunge la concluzia că treaga lună iunie, se arată in sprijinul acţiunii întreprinse de VIENTIANE 25 (Agerpres). —
mentelor şi a forjelor armate, nepreci- iulie. în ultimele săptămîni uniunea articol, producţia de oţel in guvern. Zecile de mii de parti „Sint foarte fericit că tratatul
Sovietică a întrecut Statele Uni Uniunea Sovietică a fost de de la Geneva a fost semnat ue
N. S. H ru ş c io v a prim it te în ce priveşte producţia de cipanţi la demonstraţie au pro cele 14 ţări şi că în prezent pro
pe a m b a s a d o ru l S.U .A . oţel. aproximativ 6.900.000 tone în testat totodată împotriva încer blema Iaoţiană este complet re
timp ce producţia Statelor Uni cărilor agenţilor imperialismului zolvată atît pe plan naţional cit
MOSCOVA 25 (Agerpres). - TASS apropiata plecare din Uniunea Sovie Datele ofioiale, publicate la te, potrivit datelor Institutului
transmite tică. Intre N. S. Hruşciov şi L. Moscova săptămină trecută, scrie american al fierului şi oţelu de a sabota reforma prin ope
lui, s-a cifrat la 6.685.000 tone. raţii de speculă monetară. Po
Nikita Hruşciov, preşedintele Con Thomphson a avut loc o convorbire trivit relatărilor postului de ra
siliului de Miniştri al U.R.S.S., a pri la care a participat A. Sobolev, loc dio Mali, un număr de asemenea
mit la 25 iulie pc ambasadorul ţiitor al ministrului afacerilor ex
S.U.A.. L. Thompson care a făcut o terne al U.R.S.S. Schwartz, arată că Uniunea So In R.F.G» a fo st „ d e s c o p e rit“ laică şi internaţional“, a declarat in
vizită de bun rămas în legătură cu vietică produce acum aproxima un crim inal de război nazist seara zilei de 23 iulie, intr-un
tiv 1.600.000 tone de oţel pe săp- Interviu acordat corespondentu
tămină. Acest volum întrece
lui agenţiei France Presse, prin
ţul Sufanuvong, prim-ministru
Declaraţia lui Max Reimann Programul noului FRANKFURT PE MAIN 25 (Ager sa identitate, fără s-o divulge. Gonform ad-interim al guvernului laoţian
în legătură cu fabricarea de arme pres). - datelor procuraturii procesul lui Heyde de coaliţie.
gutfern iranian va începe toamna aceasta, iar dosarul
atomice în R.F.G. După 17 ani de la zdrobirea nazis său cuprinde 833 de pagini de docu Subliniind că „aceasta bâte o
TEHERAN 25 (Agerpres). — mului în Germania occidentala, a fost mente acuzatoare. nouă victorie a poporului laoţian
BERLIN 25 (Agerpres). — In urma recentei vizite a can TASS transmite : „descoperit“ încă un criminal de răz pe calea păcii, neutralităţii şi
La 24 iulie, M. Reimann, prim. celarului vest-german, Adenauer, boi vinovat de uciderea a peste 150.000 împreună cu Heyde vor fi judecaţi
secretar al C. C. al Partidului la Paris, şi a înţelegerii secrete La o conferinţă de presă care de oameni. Este vorba de doctorul complicii săi doctorii Gerhard Bohne independenţei“, prinţul Sufanu
Comunist din Germania, a fă cu preşedintele francez, de Gau- a avut loc la Teheran, noul Werner Heyde, însărcinat în timpul din Düsseldorf şi Hans Hefelmann din
cut o declaraţie pentru presa lle, Bundeswehrul obţine acum prim-ministru al Iranului, Asa- tul Hitler cu aplicarea aşa-numitulul München. Ei sînt acuzaţi de uciderea vong a adăugat: „nimic nu mai
germană şi străină în care se centre proprii pentru cercetarea dollah Alam, a făcut cunoscut „program de însănătoşire a rasei“. respectiv a 15.000 şi 73.000 de persoa
spune: şi fabricarea armei atomice şi a reprezentanţilor presei progra Gontorm dovezilor obţinute în cursul ne în cadru! aplicării programului na poate Împiedica în prezent apli
focoaselor atomice. mul guvernului său. Referindu- proceselor criminalilor de război, în zist dc „însănătoşire a rasei“.
După ce la 17 iunie am făcut se la politica externă a noului baza acestui program au fost ucişi în carea diverselor acorduri sau
cunoscut opiniei publice mon Una din aceste construcţii, guvern, primul ministru al Ira Germania hitleristă circa 60.000 de pa-'
diale, de la tribuna Congresului care nu este supusă nici unui nului a declarat printre altele: clenţi Internaţi în spitale şt 140.000 de activitatea guvernului de uniu
Naţional al Frontului Naţional control cetăţenesc, se creează la „Politica externă va fi dusă în prizonieri din lagărele de concentrare.
la Berlin, că guvernul Adenauer Eifel de nord, situat la sud de conformitate cu Carta O.N.U. şi ne naţională“.
a creat la Julich (Rheinland) Metternich, între Zitterwald şl Heyde, care a scăpat dintr-o închi
un centru atomic şi a început Ahrgebirge. soare americană înainte de a fi jude :î e ;
să fabrice în mod independent După cum se subliniază mal Lustragiul improvizat
arma atomică, în prezent pot departe in declaraţie, Bundes-
aduce la cunoştinţa opiniei pu wehrul, drept răspuns la elibe- va urmări stabilirea şi menţi cat în 1947 de tribunalul internaţional
blice mondiale următorul fapt berarea generalului Norstad din
alarmant. postul de comandant suprem al nerea de relaţii prieteneşti cu de la Nürnberg, a fost recapturat de Dl. Robert Kirkxvood este emo lie ‘de tort, făcut special în cin- ly.
forţelor armate ale NATO în Eu toate ţările şi mai ales cu cele autorităţile vest-germane abia în 1959. ţionat şi puţin nervos. Agitaţia
ropa, Intenţionează să pună în vecine“. Referitor la relaţiile (n acest timp el a continuat să-şi exer lui s-a transmis şi subalternilor. stea dv. ?
aplicare în ritm rapid concepţia iranc-sovietice, primul ministru cite profesiunea de medic Ia Flensburg. Toată lumea ştie că pentru Ro
propriei înarm ări atomice. Qhiar conform datelor procuraturii, re bert Kirkwood, preşedintele şi în Cine este Mike Graziano ? De
a subliniat că ţara sa tinde „să latează Reuter, în tot acest timp circa acelaşi timp patronul uriaşei re
M. Reimann, propune să se aibă relaţii bune cu vecina sa 20 de persoane au cunoscut adevărata ţele de magazine „F. ZU. ZUool- ce ţine el în mină un tort în care
de la nord — Uniunea Sovie wroth“, ziua de sîmbătă 21 iulie
creeze de îndată o comisie de tică“. sînt înfipte 45 dc luminări ? )•
anchetă, alcătuită din reprezen Ziarul „New York Herald Tri- \y.
tanţi ai sindicatelor, oameni do bune“, care a publicat fotografia j(*_
ştiinţă în domeniul energiei ato acestei idilice scene petrecute în xj
mice şi reprezentanţi ai organi este o zi festivă. Dc aceea şi ţi incinta companiei „F. ZU. ZJUoollw-
zaţiilor care luptă pentru pace. La Londra: Au Început tratativele cu privire nuta sa vestimentară este cores roth“ s-a. zgîrcit cu descrierea lui Mi-
punzătoare. Domnul Kirkwood vrea kc Graziano, mărginindu-sc la infor- 11,
Comisia urmează să ancheteze
la crearea Federaţiei Arabiei de sud să dovedească încă o dată întregii mafia că în întreaga sa viaţă el a
actualul nivel de înarmare ato lumi că capitalismul nu este nu văcsuit un milion de perechi de iji
mică în R. F. Germană şi să LONDRA 25 (Agerpres). — netă. După cum subliniază corespon mai „popular“, dar capitaliştii în ghete şi că va continua să lustru- -ij
informeze opinia publică des La 24 iulie, la Londra au început denţii agenţiilor de presă, Marea şişi nu se sfiesc să coboare sca iască ghetele funcţionarilor de la ;]•
pre rezultatele cercetărilor efec tratativele cu privire la crearea Fe Britanie este deosebit dc interesată ra socială pînă la un văcsuitor „F. ZU. ZVoolwroth“ de pc Broad- V
tuate. deraţiei Arabiei de sud, în care ur in menţinerea bazelor sale militare de ghete. way. j)
mează să intre colonia britanică Aden din această regiune, şi mai ales a ce In sala marc a conducerii este La ce gîndeşte oare Mike Gra- 21
şi protectoratele britanice din sudul lei din Aden, care constituie un
rumoare. Preşedintele este aşteptat. ziano în fafa celor 45 dc luminări
Arabici. cap de pod pentru imixtiunea mi De fafa sînt cei peste 100 de di care ii împodobesc tortul ? Poate ;!•
Prin crearea acestei federaţii, cer litară atît în Orientul Mijlociu cît rectori şi funcţionari superiori, in că îşi aduce aminte cum, pentru l .
curile colonialiste britanice, conştien şi în Africa. vitaţi, corespondenţi de presă şi prima dată, în anul 1917, cu o
te de imposibilitatea menţinerii in Pe de altă parte, creînd în mod fotoreporteri. In nerăbdarea lor, perie şi crema de ghete în mină ţ(|
continuare, în actuala formă, a re abia au lăsat tm culoar îngust a trecut pragul companiei „F. ZU.
artificial această federaţie (al cărei
gimului colonial, prin forţă, încear teritoriu va fi de 185.000 mile pă de trecere. La capătul lui, într- ZUoolwrolli“. Au trecui 45 de ani y)
că să-şi asigure pe mai departe trate, iar populaţia — de circa un fotoliu, se află sărbătoritul: de atunci. Z i de zi, din cameră în jy»
dominaţia în această regiune a lu 800.000 dc locuitori), guvernul englez un bălrînel uscăţiv şi chel, într-un cameră, de la un etaj la altul jj
mii prin crearea unui stat mario- încearcă să împiedice reallpirea te costum simplu, căruia cineva i-a şi-a oferit serviciile funcţionarilor. :!*
ritoriilor în cauză la statele arabe dat să fumeze o ţigară lungă de
al soarelui calm, care va avea loc în independente din această regiune, foi — simbol al... prosperităţii. Sărbătoritul ştie iînsaă caă a fost, v
anii 1964-1965. In aceşti ani, cînd ac cărora ele le aparţin de drept. este şi va rămîne văcsuitor pînă îh(\*\
tivitatea soarelui va fi minimă, se vor S-a făcut linişte. Cu paşi repezi
Intr-un comunicat transmis la 23 Dl. Kirkwood se apropie dc săr la sfîrşitul vieţii sale.
iulie de postul de radio al Yeme bătorit. In tăcerea generală, pre
nului, guvernul acestui stat declară şedintele, aranjîndu-şi cu grijă Ziarul newyorkez mai sus amin- j/j
că „conferinţa de la Londra nu arc dunga pantalonilor, se aşează pe o
nici un drept juridic dc a discuta ladă la picioarele bătrînelului. Uri tit nu suflă un cuvînt că această ,:j
problema Arabiei de sud“. subaltern îi înmînează respectuos o
perie şi crema dc ghete pregăti comedie a sărbătoririi lui Mike
Graziano a fost născocită de dl. V*
HAVANA. — După cum relatează Kirkwood. Dedesubturile ei sînt în- !ţi
agenţia Prensa Latina, anul acesta
Cuba a obţinut cea mai mare recoltă say evidente. rZile.jd.e,ţ-i ce gfijfi arc T
de cafea din istoria ei apreciată ia
1.270.000 chintale. Pînă în prezent In compania ZU. ZI Uoolwroth“ de ijj
stituiţii naţional dc reformă agrară a
achiziţionat de la producători circa continua observările, înfăptuite în tim te dinainte. Dl. Kirkwood, cu oameni, fie ei şi simpli văcsuitori. In
1.250.000 chintale. Dacă se ia cifra 100
Circă 3.06o ’de c&ééfti clin T'okio, capitala Japoniei au or drept indice pentru recolta 1950/51, pul Anului Geofizic Internaţional, Un bilanf tragic gesturi largi, solemne, pentru a su suşi patronul nu se ruşinează să-i cu: i.
creşterea înregistrată a fost de 176 la care au avut loc în perioada activită blinia solemnitatea momentului,
ganizat un miting de protest im potriva amestecului S.U.A. in sută. ţii solare maxime. SA'IGON 25 (Agerpres). — reţe ghetele. Oare acest lucru J(ţ
Peste 105.000 de locuitori paş I începe să Instruiască ghetele bă- poate fi numit capitalism ? Şi pe j/j
afacerile interne ale Coreei de sud. PARIS. — Potrivit datelor presei pa GIUDAD DE MEXIGO. - In capi nici asasinaţi — acesta este bi $ trînului, deja lustruite. Cei peste urmă, ce reclamă pentru firmă.
IN FOTO : Participanţii la miting cer imediata retragere a riziene, de la 1 iulie (ziua efectuării tala Mexicului a fost inaugurat primul lanţul „îndeplinirii“ acordurilor
referendumului în Algeria) pînă la 21 Gongres Naţional de Istorie pentru de la Geneva în Vietnamul de 100 de directori şi funcţionari su Scene asemănătoare se petreceau ));
forţelor armate ale S.U.A. din Coreea de sud. Ei strigă : „Im iulie, din Algeria au plecat în Franţa studiul războaielor Mexicului împotri sud de către regimul dictatorial si la curtea Spaniei. Aici regii
va ţărilor care i-au invadat feriforiul. al lui Ngo Dinh Diem, transmi M* periori întind gitul într-un entu în joia premergătoare paşleltti, spă- |(i
perialiştii americani să se cave din Coreea de sud 1“. pesfe 80.000 de europeni. Numai în ul te agenţia de presă a patrioţilor & ziasm înduioşător. Se fac fotogra Iau picioarele citorva bătrîni cu- jţj
tima săptămină în Franţa au sosit Gongresul a fost organizat de Socie sud-vietnamezi „Eliberarea“. In Ieşi de pe „stradă". Bătrînii se
aproape 30.000 de persoane. tatea mexicană de geografie şi statis cei opt ani care au trecut de la § fii. Ziariştii iau înfriguraţi note. alegeau cu picioarele curate şi cu J)»
tică. semnarea acordurilor de la Ge o... pomană. Mike Graziano s-a liţ
BUENOS A1RES. - Gea de-a doua neva pentru Indochina, trupele Corespondentul agenţiei Reuter, ales cu un tort care însă nicioda-
conferinţă consultativă a ţărilor parti HAGA. — Autorităţile olandeze au diemiste au întreprins aproape care era de fa(ă, relatează astfel tă nu-l va situa alături dc palro- Vj
cipante ia tratatul cu privire la Antar- adoptat hotărîrea de a anula toate res 32.000 de „operaţii de curăţire“, scena: „Mike Graziano, finind ţi nul său. Făţărnicia umilinţei nu
lica, îşi continuă lucrările. In cadrul tricţiile existente pînă acum cu privire au aruncat în închisori 350.000 este decît o reclamă specific amc- y-
ia evacuarea din Irianul de vest a fa de persoane, au trimis cu sila gara în mină, examinează doar de ricana şi în acelaşi, timp o con-
şedinţei din 23 iulie a fost adoptată re miliilor funcţionarilor coloniali aflate în „satele strategice“, adevărate formă luciul pantofilor săi, apoi trelizare a ideologiei „capitalismit- î»
comandarea către guverne privind spri acolo. După cum anunţă agenţia -ANP lagăre de concentrare, peste scoale din buzunar o monedă dc lui popular“ pc care bat monedă
jinirea organizării Anului internaţional 25 de cenţi pe care o întinde nc- apologeţii burgheziei monopoliste.
această hofărîre înseamnă încurajarea
oficială a evacuării din Irianul de vest hotărît „văcsuitorului EMIL TOMA |
a aproximativ 7.000 de persoane de ce — Nu, nu, — refuză grăbit lus
tragiul improvizat. Păstraţi-i, dv.
vă sînt mai necesari decît mie. Nu
doriţi mai bine sa gustaţi o ţe-
tăţenie olandeză. 700.000 de ţărani
R eacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. lelelun: 188, 189, 75, 674. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiei Generale nr. 263,328 din 6 noiembrie 1919. — Tiparul: întreprinderea Roii grafică „1 Mal'- — Deva.