Page 85 - 1962-07

Vn'CfTATARÎ tiW TOATE ŢĂRILE, VNÍfl-Vlt'! A meritat încrederea

CITIŢI ÎN PAGINA îl-a T I ele ce vă poves- s-au petrecut altfel... se lăsase de-a binclea. j'ţ
^ tini mai jos o'fe c vreun sfert de
Să mobilizăm s-au petrecut cu cîle- oră, luminile se In mină activitatea jh
toate forţele va săplămîni în urmă,
pe meleagurile Zlat- aprinseră şi în birouri s-a reluat. .jj
mulsocialismului la urgentarea nei... Soarele coborise şi în ateliere. Deoda­
recoltatului, tă însă totul s-a cu­ — Nu-i nimic. Ter- y

minăm miine celula şi y

pe la prînz tot sin- ţj

treierişului către asfinţit- încă o fundat în întuneric. tem acasă — l-a in- j/(
şi arăturilor! jumătate de oră, o Ce s-a întâmplat? Ma­
oră şi totul va fi cu­ teaş a rămas citcva Icurajat Malcaş pe
prins in întuneric. Ce­ inimile •pc gînduri.
Vindea.

Dar a doua zi au

Anul XIV. Nr. 2360 Vineri 27 iulie 1962 (raid-anchetă) lor doi electricieni Apoi i-a spus lui Vin­ avut de remediat un

4 pagini 20 bani care lucrau la o ce­ dea : nou deranjament. S-a

lulă a sta(ici de tran- — Nu mai termi­ sjărîmat un lanţ <îf: »

j sformare din Zlatna năm astuseară. Tre­ izolatori. Aşa că au

in cinstea Zilei minerului i | nu le părea rău. Lu- buie să fie un deran­ mai întârziat.
j craseră cu multă riv- jament pe linia de 00
j- na în ziua aceea, pen­ liW., pe care numai i(tlu vreo două săp-
ii tru ca să termine şi noi il putem înlătura.
} să plece acasă, la ci, Şi trebuie să facem C $’ lămîni înainte
[t la Gurabarza. acest lucru, cu toate de a sc petrece cele Jţl
ij — Puşliulc, în cel că n-avem ordin. Gîn-
’ Cu planul lunar îndeplinit jj mult 20 de minute deşte-te! Mina a amu­ două întâmplări, comit- jţj
:• punem sculele în ladă ţit... minerii stau şi
(ţ — i s-a adresat llic aşteaptă... putem noi niştii dc la Termos .1’
sta pc loc ?
La sectorul mirJus 210 al secţie!' Musariu, E. M. Barza, lu­ Mateaş lui Ion Vin­ cetrala din Gurabarza y
dea, un tânăr electri­ — Să mergem! —
crează nn colectiv entuziast. Desfăşurînil o întrecere socialistă cian de nădejde. s-a entuziasmat tână­ discutau primirea în y

însufleţită pentrti a întîmpina Ziua minerului cu realizări, cit — 'Atunci mă gră­ rul. rindurile candidaţilor j(j
besc să fie in 15 mi­ De la paznicul de
mai frumoase el a obţinut de curînd un succes de seamă : în­ nute, pentru ca să-ti dc partid a electricia- j/j
la funicular au aflat
deplinirea planului lunar de producţie pe Tuna iulie cu 6 zile dovedesc că n-ai drep­ că deranjamentul e la nulul llie Malcaş.
o distanţă de aproxi­
mai devreme. tate ! mativ 20 km., pc lin­ îDupă ce s-a votat pri- îţ-
— Ei, asta nu m-ar gă Haneş. Au cerut
Trebuie menţionat că minerii sectorului au acordat aceeaşi Peisaj indus­ o maşină de la Ex­ mirea sa în partid,
atenţie şi îmbunătăţirii calităţii producţiei. Calitatea mine- trial: secţia II a supăra de loc. ploatarea m i 11 i e r ă ii!Mateaş a cerut cu-
reului extras de ei în această lună este du 5 Ia sută mai bună ] furnale a Com­ Mumie lor se miş­ Zlatna, cu care au
decît cea planificată. | binatului side­ mers o bună bucată vînltil.
cau cu repeziciune. In ’de drum. Apoi au ;(!
S-a evidenţiat întregul colectiv. Merite deosebite au însă j rurgic Hunedoa. luat-o pe jos, încă
echipele de mineri conduse de Ştefan Szafin, Partenie Vasiu şi fond amîndoi aveau vreo 4-5 km. In sfîr- I— Vă mulţumesc,
j şit, au ajuns la locul
aceeaşi dorinţă: să deranjamentului: că­ vă mulţumesc din ini­
zuse firul de gardă. mă, tovarăşi — a în-
termine cit mai re­ In vreo jumătate de
revieruî maistrului Ioan Dăncescu. ra. oră, remediul a fost cepul el cu o emoţie y
pede pentru ca a făcut. întunericul însă
Succesul sondorilor I Foto: V. ONOMJ pe care numai áseme- y
doua zi să plece. Şi
nea momente ţi-o pot y
credeau din plin în
Sondorii de la I. E. P. Certej se străduiesc şi ei să obţină în | această posibilitate. da. Vă mulţumesc
cinstea Zilei minerului rezultate cit mai bune. Pentru aceasta j
Numai că lucrurile pentru că mi-at'i acor- ăl
aplică cu curaj metodele noi de muncă şi folosesc din plin uti- \
lajelc. Aşa se face că durata de foraj pc gaura de sondă scade \ dat această mare în- !jj

pe zi ce trece, iar planul de producţie se depăşeşte. Echipele de • credere. Şi vă promit y
sondori cond'use de Petru Mihelea, Vasile Şerb şi Ioan Hinţ, bu- j
năoară, au obţinut piuă în prezent o depăşire medie a planului că am s-o merit. O să y
de foraj cu 45 la sută. Este un succes de seamă !
vedefi. Faptele melc Jrt

au să vorbească... y

Faptele au vorbit. -K

llie Malcaş a meri­ i!

Minereu de bună calitate tat încrederea.

N. ANDRONA0HE K

Obiectivul principal a întrecerii socialiste de Ia mina Ghe-

lar este îmbunătăţirea calităţii minereului. Metodele clasice de

separare a sterilului: puşcarea selectivă şi alegerea manuală în ŞTIRILEZ Munca în două schimburi
abataje se aplică în aceste zile mai intensiv ca oricind. Drept
urmare, creşte cantitatea de metal în minereul pe eare-1 livrează

furnaliştilor. Bunăoară, conţinutul de metal în siderita bulgări *p r'r» n r dă randamente sporite
(sortimentul principal) este cu peste 6 la sută mai mare decît

cel planificat. L Un nou lof de locuinfe Spectaco! la Fesîîvalu! de felelor In momentul ăe faţă, eu îm­ s-a îmbunătăţit iar cîştigurile
Printre fruntaşii întrecerii socialiste ce sc desfăşoară în l de estradă ai fărilor balcanice
l
cinstea Zilei minerului la această mină sînt echipele conduse i Pentru harnicii mineri din Pctrila a început cu preună cu brigada pe care o au crescut. Bine, bine, vor spu­
de Ion Pali, Nicolae Balici şi Ioan Şoit. t cîtva timp în urmă construcţia a încă trei blocuri Două zile la rînd, şi din zona
t cu un total dc 97 apartamente. Tot aici au început în oraşul Petroşani, conduc lucrez la blocul nr. 5 din ne unii. Dacă lucrezi cu acelaşi
l lucrările ta o centrală termică, pentru încălzirea în faţa a peste Mării Âdriafiee
1.000 dc oameni noul centru al oraşului Deva. număr de oameni, chiar în două
ai muncii, Teatrul Intre 27 iulie şi 4 august a.c. are
C blocurilor. dc stat de estradă Ioc la Bucureşti Festivalul de folclor Blocul, care va avea 21 aparta­ schimburi, cum să poţi realiza
c Conform graficelor dc lucru, cele trei blocuri din Deva a pre­ al ţărilor balcanice şi din zona Mă­
Recepfie cu ocazia aniversării zilei zentat spectacolul rii Adriaticc organizat de Comitetul mente, este prevăzut a se da mai mult ? Explicaţia este sim­
Internaţional dc Muzică Populară.
t vor trebui date în folosinţă încă în acest an. Pen­ în folosinţă la sfîrşitul lunii au­ plă. Pe lingă faptul că nu mai

insurecţiei nationale a poporuli c u n cl gust. Noi am început lucrările există aglomerări de oameni Ia

Ambasadorul Republicii Cu­ tru realizarea lor constructorii din echipele con­ de zidărie la începutul lunii locul de muncă şi că nu se mai
duse dc, Alexandru Kis, dulgher, Ioan Osvat, fie-
ba in R. P. Romînă, Manuel Ye- lor diplomatice acreditaţi în l rar-bc)onist, Stere Ciurică şi Ghcorghe Budică, zi­ „La drum cu... re­ martie. Cu toţii am pornit o lucrează Ia întîmplare, putem
pe Menendez, a oferit joi seara R. P. Romînă şi alţi membri ai La acest important eveniment ar­
corpului diplomatic. muncă entuziastă pentru respec­ folosi mult mai bine utilajele
o recepţie ou ocazia aniversării {dari muncesc cu mult spor. vista“. tistic vor participa grupuri folclorice
Erau de faţă oaspeţi din Cu­ şi solişti din ţara noastră, R. P. Bul­ tarea graficului de execuţie. Cu de care dispunem. Acesta este
zilei insurecţiei naţionale a ba care vizitează tara noastră. r I. CRIŞAN garia, R.P.F. Iugoslavia, Grecia, Ita­
poporului cuban. C. BADUŢA corespondent toate strădanii- __________ __________ un mare avanta j
Cu prilejul aniversării zilei in­ «, corespondent
La recepţie au luat parte to­ surecţiei naţionale a poporului le insă nu reu­ Apoi este vor
cuban, joi seara, ambasadorul C lia, Turcia, Cipru şi foclorişti din şeam să ne înca­ C onstructori ba şi de conşti
varăşii Emil Bodnăraş, Alexan­ Republicii Cuba în R. P. Romi- Í Al doilea avans C reşfe num ărul
dru Moghioroş, Dumitru Coliu, nă, Manuel Yepe Menendez, a alte ţări ale lumii. drăm in grafic. şi construcţii inţa oamenîioi
membri ai Consililui de Stat şi rostit o cuvântare la posturile l
ai guvernului, conducători ai noastre de radio şi televiziune. t bănesc d e p u n ăto rilo r la C.E.C. La invitaţia Comitetului Naţional In acele zile am __________ __________ Eu ca responsa

unor instituţii centrale, gene­ (Kgerpres). t Dc ¦curbul, colectiviştilor din ... ., | Romîn pentru Comitetul Internaţional stat _ m u lt.. do bll de brigadă
rali, oameni de cultură, zia­
t ’Apoleiul dc Sus li s-a iirlpririit sindicatului, la Prepar.âţiă cărbunelui dc Muzică Populara, regiunea Hunc- vorbă cu oamenii, ne-am con­ controlez şi îndrum munca oa
rişti. al doilea avans în bani. Ca din Pctrila a luat fiinţă şi ftmcţto- ,, doara va fi reprezentată la această
Au participat şefi ai misiuni­ c sultat pentru a găsi mijlocul menilor din ambele schimburi

r şi la primul avans, fiecărui co­ nează un ghişeu G.1I.G. cu gestiune manifestare a artei populare din zo­ prin care să putem realiza mai mă îngrijesc de procurarea ma

I lectivist i-a revenit, la ziua- proprie. Acesta efectuează operaţii de s na Balcanilor şi a Mării Adriaticc, dc mult, iar cîştigul nostru să terialelor etc. Uneori se întîm-
depuneri şi restituiri direct la loctt- 5 către un grup focloric din satul Al-
l rilc de muncă. Faţă de luna ianua­ crească. Aşa am hotărît să or­ plă ca oamenii dintr-un schimb
C muncli, cîtc 5 Ici. Colectiviştii rie, numărul depunătorilor la G.E.G. maş-Sălişte, raionul Ilia, format din
t cu cele mai multe zile-muncă, ganizăm lucrul în două schim­ să nu muncească la nivelul po­
a crescut pînă acum cu 18 la sută. 1\ persoane.
printre care familia Martin buri. Era o formă nouă de or­ sibilităţilor. Atunci organizăm
Wagner, Andrei Sonleitener,
cl ganizare pe şantier şi ca u r­ o scurtă şedinţă cu întreaga

Ambasadorul Republicii Cuba în R. F . Romînă f. Ion Waschneider ctc., au pri­ mare au existat opinii. In joc brigadă, unde cei codaşi sînt
3 . .. . w J w -/ w .
? ,— ! - . — I I— I — r ,— t -— I *— ! \— I '— > t— u — r era însă prestigiul brigăzii. Şi criticaţi. Datorită acestui lucru,
c mit de dala aceasta avansuri
a depus o coroană de fiori c între 1.400 şi 2.000 lei. ca totul să decurgă bine, am între cele două schimburi exis­

t repartizat în mod experimental tă o adevărată întrecere.

la Monumentul Eroilor Patriei t Acesta este rezultatul veni­ în schimbul de după-amiază; şase Desigur că aş mai putea spu­

l turilor băneşti obţinute de gos­ muncitori necalificaţi care să ne şi alte amănunte despre fe­

Cu ocazia aniversării insurec­ reprezentanţi ai Ministerului Lr podărie prin livrările dc carne, aprovizioneze locurile de mun­ lul cum este organizată munca
ţiei naţionale a poporului cuban,
Man'uel Yepe Menendez, amba­ Afacerilor Externe, ai Ministe­ s. lină şi lapte contractate cu că cu tot necesarul de m ateria­ în brigada noastră. Am insistat
sadorul Republicii Cuba in R. P.
t le. Aceasta a însemnat un mare însă mai mult asupra lucrului
Romînă, a depus joi dimineaţa C stalul, prin valorificarea bu­
o coroană de flori la Monumen­ rului Forţelor Armate şi ai c avantaj pentru întreaga briga­ în două schimburi care ne-a
tul Eroilor Patriei. c
Sfatului Popular al Capitalei. taşilor vi(ei de vie şi a re­ dă. încă din primele zile rezul­ adus mari satisfacţii. In pre­
La solemnitate an participat
Au fost de faţă oaspeţi din c coltelor de la grădina dc le­ Unul din frun­ tatele au fost cu mult mai bune. zent Ia blocul nr. 5 am term i­

Cuba aflaţi in ţara noastră. l gume. taşii secţiei meca­ Apoi am repartizat în schim­ nat lucrările de zidărie, tencu-
nice a U.M. Cugir
(Agerpres). I bul de după-amiază şi oameni ielile interioare şi o parte din!

este şi rectificato­ calificaţi. De atunci lucrăm în fencuielile exterioare. Sîntem ho-

¦—— .... ................... *<••••¦*-_-_--_-_--_-_--_-_---;—-----~-n-~-z-----.--.-.------- două schimburi, fapt ce a dus tgrîţi ca peste puţin timp să1
-~
rul , Marin Castra­
la obţinerea unor rezultate îm­ Terminăm întreaga lucrare.
se. El îşi depăşeş­
Imbold spre noi succese te planul în fieca­ bucurătoare. In fiecare lună am IOAN ROŞITORU
re luna în medie
cu 30 la sută, exe­ depăşit planul de producţie cu şef de brigadă de zidari —1

25 la sută, calitatea lucrărilor şantierul nr. 1 T.R.G.H. Deva

cutând în acelaşi 7S0 =

In ultimii ani, colectivul minei Ţebea ţie în şedinţe de birou sau adunări ge­ pectarea monografiilor de armare,, pre­ tâmp numai lucrări P R I E T E N I AI C Ă R Ţ I I
a acumulat o bogată experienţă în nerale. In baza materialelor prezentate cum şi alegerea sterilului vizibil la lo-. dc bună calitate.

muncă. Succesele minerilor de aici au şi a discuţiilor purtate au fost luate curile de muncă, procentul dc pierdere Uf Piuă în prezent iriai mult de jumă­ nei, reuşind să dea răspunsuri bune.
fost dc la un an la altul tot mai mari. măsuri şi sau stabilit sarcini concrete a fost mult redus, recuperîndu-se astfel tate din tinerii organizaţiei dc bază Printre cei care s-au dovedit cei mai
Niciodată însă minerii, inginerii şi teh­ şi responsabilităţi pentru executarea peste 300 de tone cărbune. U.T.M. de la strungăria de cilindri din buni cunoscători al conţinutului cărţi-;
nicienii de aici nu s-au mulţumit cu acestora. Aşa de pildă, şefii raioane­ cadrul G.S.H. au devenit purtători ai lor prevăzute pentru a fi citite în cons
rezultatele obţinute. Ei au militat şi lor I şi II de producţie au raportat în Introducerea în abatajele cameră insignei „Prieten al căFţii“, partici- curs se numără tov. Roşu Marin, Gru-
militează pentru obţinerea de noi suc­ adunările de partid modul de îndepli­ a scocurilor oscilante a determinat de­ ceru Siveropol, Lcîcă Zalici, Irimieloan
cese în îndeplinirea sarcinilor dc plan nire a planului pe raioane, şi pe grupe, păşirea indicelui de mecanizare la pînd la concursul „Iubiţi cartea“. şi alţii.
şi a angajamentelor luate în întrecerea precum şi situaţia calităţii producţiei. transport cu 0,72 la sută, Adăugind la De curînd alţi 10 tineri s-au prezen­
socialistă. Gomitcful dc partid, la rîndul său, a aceasta, creşterea vitezei de avansare IONEL PREDAN
analizat periodic situaţia realizării pla­ în abataje cu front lung şi front scurt tat la examenul pentru obţinerea insig­ corespondent
cu 3,6 şi respectiv cu 11 la sută, pro­

La dezbaterea cifrelor de plan pe nului şi a angajamentelor pe întreprin­ ductivitatea muncii a fost realizată în Cel mai iînâr cuptor
anul 1962 au luat parte peste 600 de dere la toţi indicatorii, activitatea ser­ proporţie de 100,85 la sută. La acest
mineri. Gu acest prilej s-au făcut cu­ viciilor de aprovizionare şi desfacere, capitol, rezultatele puteau fi mult mai 20 iunie 1962. Ora 11,01. că tinărul neformat care a in­ oţelar vreau să mă fac. Dacă ştie supravegheat şi notat.
noscute realizările de anul trecut, s-au aeraj şi proiecţia muncii, a sectorului bune dacă n-ar fi intervenit necesita­ Niciodată nu va uita prim- trat cindva în oţelărle este nu mai aveţi locuri, plec aca­ Ochii lui mari, profunzi, pri­
arătat cele mai bune metode de lucru de investiţii. In urma şedinţelor de tea efectuării unor lucrări de întreţi­ topitorul Paul. Orelt ziua, ora acum un muncitor foarte bun, să şi mă întorc la anu’ “ — a vesc atenţi gura cuptorului.
aplicate şi s-au criticat cu asprime lip­ analiză, au fost întocmite planuri dc nere suplimentare. Trebuie menţionat şi minutul acesta. priceput, harnic. Şi te bucuri. zis băiatul. Dar n-a fost nevoie Borăscu este de pe acum un
surile semnalate în cursul anului. Toţi măsuri cu sarcini de urmărire de că­ faptul că lucrările de investiţii se află . 20 iunie 1962. Ora 11,01. Parcă-i puţin şi copilul tău, să plece. Era prea mare dorin­ muncitor bun, un muncitor cu
participanţii la discuţii şi-au exprimat tre organizaţiile de bază respective. aici într-un stadiu avansat planul aces­ Pentru prima, dată aud aces­ al colectivului în care lucrează. ţa puştiului pentru ca tova­ datorii şi cu drepturi depline
convingerea că, deşi anul accsla sar­ tor lucrări fiind depăşit în perioada te jgheaburi cîntecul ciudat al Mă gindeam la aceste cuvin­ răşii din conducerea şcolii să al colectivului înflăcărat care
cinile de plan sînt cu 5 la sută mai mari Pregătirea şi desfăşurarea consfătui­ primului semestru cu 61,9 Ia sută. A- oţelului, pentru întîia oară te atunci cină îl priveam pe nu o îndeplinească.
faţă dc cele de anul trecut, există to­ rilor de producţie au constituit de ase­ ceasta înseamnă că în toate domeniile dansează aici jerbele fantasti­ lucrează la cuptorul 6.
tuşi posibilităţi pentru realizarea şi menea mijloace eficace de analiză a dc activitate organizaţiile dc partid ce ale scinteilor. cel mai tinăr oţelar de la cup- Acum citeva săptămîni, anul Noul născut — cuptorul 6 —
depăşirea lor. Faţă de prevederi, lin­ îndeplinirii sarcinilor de plan şi a an­ şi-au exercitat cu consecvenţă contro­ Cuptorul nr. 6 de la oţelăria
ierii dc aici s-aa angajat să depăşcas- gajamentelor luate. Organizaţiile dc lul asupra conducerilor administrative, Siemens Martin II dă prima s-a integrat total în suflul
:â planul la producţia brută cu 1300 partid au îndrumai îndeaproape gru­ au impulsionat realizările sarcinilor şarjă.
ionc cărbune, să reducă pierderile dc pele sindicale în pregătirea consfătui­ stabilite. La lucrările de investiţii s-a unanim al oţelăriei. Grija cu
la brut la net cu 500 tone, să reducă rilor de producţie pentru ca acestea avut în vedere extinderea susţinerii cu ...Tovarăşul Constantin Toma,
procentut de cenuşă cu 5 la sută faţă să-şi atingă scopul propus. In consfă­ bolţari în sistem elastic obţinîndu-se secretarul Comitetului de M I M N A R I DDE REPORTER care a fost înconjurat în pri­
de prevederile STAS şi să micşoreze tuiri s-a analizat felul în care au fost astfel o economie dc 30.000 lei, cu 3.000 mele zile ale existenţei sale a
tot mai mult consumul specific la lem­ realizate normele de producţie, cum Ici mai mult decît angajamentul din partid de la O.S.M. II, spunea
nul dc mină. Aceste angajamente au .şi-au realizat planul brigăzile dc pro­ perioada respectivă. dispărut. Oţelarii — Paul Orelt,
trezit în fiecare miner dorinţa dc a se ducţie, au fost luate angajamente în odată :
achita cît mai conştiincios de sarcinile întrecerea socialistă /şi s-au confirmat O sarcină de bază ce stă în atenţia torul 6, pe Constantin Borăscu. III G — oţelari a absolvit Dumitru Grigoroaie, Gheorghe
încredinţate, avînd deci un efect mo­ fruntaşii în producţie. fiecărui colectiv de muncă este aceea — Omul este un material Are 18 ani şi este oţelar doar şcGala profesională. A fost — Butuc, ioan Cepela şi toţi cei­
bilizator asupra întregului colectiv. de a realiza beneficiile planificate, sar­ de o lună. Jn urmă cu trei ani, după părerea tuturor — cea lalţi — meşterii lavei incan­
Toate acestea au avut ca rezultat cină de care colectivul I. M. Ţebea s-a delicat. Nu-i uşor să lucrezi fiul colectivistului l. Borăscu mai bună clasă dintre toate descente — elaborează aici şar­
înfăptuirea angajamentelor depăşirea planului producţiei globale achitat cu cinste. Calculele efectuate, din Coşteşti -- Argeş, a luat cele care au absolvit pînă acum jă după şarjă. Metalul fierbe.
în primul semestru al anului cu 2,65 dovedesc că în primele 5 luni ale anu­ cu el. In cuptor şti că ai pus drumul Hunedoarei. Văzuse in şcoala profesională. Maistrul Pe platformă uruie podul ru­
în afenfia organizaţiilor 'Ia sută şi a producţiei marfă cu 2,62 lui, minerii dc aici au realizat beneficii filme cuptoarele, citise despre Tripşa este mînăru de elevii lant. maşinile de şarjare, loco­
la sută. Prin reducerea conţinutului peste sarcina planificată în valoare dc atita fontă, atita minereu, atita oamenii, lor şi în suflet ii in­ săi. Iar Constantin Borăscu a motiva. Peisajul obişnuit. Dar
de partid de cenuşă faţă de prevederile STAS cu aproape 160.000 Iei. fost unul dintre cei mai buni de mai bine de o lună, nu
2,5 la sută, calitatea producţiei a fost mango,n şi şarja iese cu com­ trase o dorinţă pe cit de neaş­ între cei mai buni.
In scopul îndeplinirii la timp a an­ mult îmbunătăţită. Acest lucru a fost Rezultatele obţinute sînt un bilanţ cinci vetre zămislesc metalul,
gajamentelor luate, cu ocazia dezbaterii posibil datorită creării unor condiţii rodnic de activitate la oare şi-a adus poziţia cutare, la ora cutare, teptată pentru ai săi, pe atit Se ia o probă. In faţa cup­ ci şase. Iar oţelul care curge
cifrelor de plan a fost întocmit un plan mai bune de iluminat în subteran prin contribuţia întregul colectiv de munci­ torului, mişcările lui sînt pre­ aici este şi el o parte — şi
cuprinzător de măsuri tehnico-organi- darea în folosinţă a unui număr de tori, ingineri şi tehnicieni al I.M. Ţebea. aşa cum ai fixat. Muncind cu de categorică: voia să fie oţe­ cise, coordonate, perfecte. Şi
zatorice. îndeplinirea acestora a stat 250 buc. lămpi de mină elecfrîcc cu Dezvoltînd succesele obţinute în pri­ totuşi, mai are în el ceva de nu neînsemnată — a fluviului
în permanenţă în atenţia organizaţiilor acumulatori şi a zece bucăţi lămpi mul semestru al anului, minerii de oamenii poţi avea surprize. Şi lar. La şcoala profesională i elev sîrguîncios. Parcă ar mai de oţel pe care oamenii noi
de partid. Decadal, comuniştii au ana­ electropneumatfce în. abatajele cameră. aici vor putea raporta în continuare ai Hunedoarei noi îl dau pa­
Prin aplicarea metodei de puşcare se­ realizări şi mai fmm'vi'e. trebuie să ştii foarte bine cum s-a s}ms că nu mai sînt locuri fi încă la un examen unde se triei noastre socialiste.

trebuie intervenit, cină, ce la clasa de oţelari şi i s-au G. R. CHIROVICI

trebuie făcut. Trec anii si vezi propus alte meserii. „Nu, eu

lizat activitatea sectoarelor de produc­ lectivă la lucrările de înaintare, res­ I. CIOBANU IU î» <•. i . K* ^ "**. «i.