Page 87 - 1962-07

Nr. 2360
La G. Ä. C. din Vinerea
Se dezvoltă continuu Ne vom respecta angajamentul!
legumicultura
Ca ŞI altor ramuri iflet pro-
8 ucţle, gospodăria agricolă co­
lectivă din Vinerea acordă o
deosebită importanţă şi legu-
micultUrii.
Condiţiile pedo-climatice şl
economice deosebit de favora­
bile favorizează dezvoltarea şi
întărirea ramurii legumicole în
Vinerea. Lunca rîului Cugirului,
cu soiul ei propice culturii le­
gumelor, posibilităţile aproape
nelimitate de irigare a majori­
tăţii suprafeţei prin gravitaţie
şi deci cu minimum de investiţii
şi efort, apropierea centrului
muncitoresc — Cugir, care apre­
ciază produsele legumicole din
gospodăria noastră, iată doar
clţiva din factorii care deter­
mină producerea legumelor în
cantităţi mari.
Ramura legumicolă în G.A.C.
Vinerea datează încă din anul
1951, adică din al doilea an de
la înfiinţarea gospodăriei. Pe
atunci grădina ocupa 4,5 ha.,
iar venitul realizat la hectar a
fost doar de 1.300 lei. In 1959
grădina ocupa 3 ha., din care
un ha. Irigat, iar venitul reali­
zat era de 3.300 lei la hectar. In
1960 suprafaţa grădinii a cres­
cut la 9 ha., din care 4 ha. iri­
gate, iar venitul realizat se ri­
dica la 7.555/ha. Incepind cu
1961, o dată cu trecerea majo­
rităţii ţăranilor muncitori pe
calea gospodăriei colective, ra ­
mura legumicolă ca de altfel
întreaga activitate economică a
gospodăriei ia un nou avînt.
Datorită interesului sporit pe
care organizaţia de partid din
gospodărie şi consiliul de con­
ducere l-a acordat acestei ra ­
muri, cit şi datorită colectiviş­
tilor care au înţeles importanţa
culturii legumelor pentru gos­
podăria noastră şi mai ales da­
torită organizării şi fundamen­
tării procesului de producţie pe
baze ştiinţifice, în anul 1961 ve­
nitul realizat la hectar a fost
anroaoe triplat, crescînd de la
7 555 lei în 1960, la 20.346 lei.
In acest an, suprafaţa grădinii zez că în răsadniţe vom folosi
de legume a fost extinsă la 15 cultura timpurie şl tlrzie a le­
ha., din care 14 ha. irigate. Pro­ gumelor.
ducţia prevăzută este de 20.700 Datorită acestor metode de
kg./ha,, iar venitul planificat de cultură, pînă la ora actuală s-a
25 000 lei la ha. Infam ii 1963 realizat un venit de 120.000 lei.
grădina de legume va ocupa 34 Starea culturilor ne asigură rea­
ha. din care vom iriga 17 ha., lizarea şi depăşirea planului de
iar pîna în anul 1965 suprafaţa venituri pe acest an (350.000 lei).
de grădină va ajunge la cel pu­ Colectiviştii sînt deja convinşi N o i surse de creştere
ţin 45 ha. cu un venit de 35.000
lei la hectar.
Realizările obţinute în anul
trecut, cît şi cele ce le vom ob­
ţine în anul viitor, se datoresc
introducerii progresive a meto­
delor agrotehnice avansate. Ast­ greutăţi, în prezent s-a format nă de tras feţe pe calapod, au­
fel, a fost introdusă o asolare
şi rotaţie riguroasă a culturi­
lor şi au fost aplicate cca. 40
tone îngrăşăminte la ha. Pregă­
tirea terenului pentru însămîn-
ţat, parcelarea şl amenajarea
în vederea irigării s-a făcut cu
cea mai mare grijă şi în func­
ţie de cerinţele fiecărei plante
Vacanta lui Mitică
8 tinţele profesionale şi de cultură gene-- (magazioneră tov. Aurica Rugea).
w;o Mitică a rămas corigent. foim... In lacrima lui Mitică fost analizată in adunarea ge­
I Trist, dar adevărat.
I In clipa asta stă pe pat şi tea“ sa, din anul şcolar 1961— cut autocritica, şi-a luat anga­
!H plînge. Da, un tinăr în floarea 1962. Iată ce am n o ta t:
T vîrstei, 17 rose de abia, voi­ I. Zi de toamnă. Stadion, sarcină să-l ajute pe Mitică.
? nic de rupe fierul şi vesel din fotbal. Mitică centru înaintaş. VIII. Costică l-a căutat pe
if, cale afară de obicei, plînge.
if Cu mii de precauţii m-am
$ apropiat de patul suferinţelor
lui Mitică. Duc întotdeauna la
if mine un microscop portativ.
$ I-am colectat lui Mitică o la­
if crimă şi i-am cercetat-o la mi­
croscop. O lacrimă de corigent.
Ce mi-a fost dat să văd...
if îndreptam focarul microscopu­
if lui cind ici, cînd colo, pe su­
If prafaţa picăturii. Am să tran­
§ scriu aici notiţele pe care
am luat atunci în grabă,
bril, cu grija de a nu scăpa
nici un amănunt. Să le răs­
sau grupe de plante. L'a însâ-
mînţări a fost folosită numai
sămînţă autentică, iar cantita­
tea la m.p. sau la ha. s-a calcu­
lat în funcţie de valoarea cul­
turală a acesteia. O deosebită
atenţie s-a dat producerii răsa­
dului. Incepind cu anul acesta,
răsadniţele mobile au fost înlo­
cuite cu răsadniţe semifixe in
două pante, în care nu se pier­
de aşa de mult căldura, se rea­
lizează o temperatură mai con­
stantă şi se face economie de
bălegar. In acelaşi timp supra­
faţa de răsadniţă a fost dublată
faţă de anul trecut. Amestecul
'de părnînt în răsadniţă s-a fă­
cut conform necesităţilor fie­
cărei culturi, iar solul a fost
dezinfectat şi dezinsectizat, ast­
fel că nu am avut nici un fel
de pierderi cauzate de boli sau
dăunători. De asemenea, semin­
ţele au fost tratate cu insecto-
fungicide şi stimulatori ai ger­
minaţiei. Semănatul în răsadni­
ţă a fost executat cu ajutorul
unui grătar confecţionat în gos­
podărie, lucru care a permis se­
mănatul într-um timp scurt şi
de bună calitate. In răsadniţă,
au fost aplicate la timp şi în
condiţii optime toate lucrările
de întreţinere, inclusiv îngrăşa-
rea suplimentară. In ghivece
nutritive au fost plantate peste
11.000 răsaduri de roşii, ardei, i
vinete şi castraveţi.
Penţru exploatarea Intensivă
a terenului au fost introduse pe
scară largă culturile succesive
şi intercalate, in toamna anu­
lui trecut, de pildă au fost în-
sămînţate ceapă, salată şi spa­
nac pe 30 la sută din suprafaţa
grădinii, care, în primăvară,
prin valorificare, au adus ve­
nituri însemnate gospodăriei.
Pe 70 la sută din suprafaţa gră­
dinii sînt cultivate două culturi.
In aceeaşi măsură au fost ex­
tinse culturile intercalate. Ast­
fel, gulioarele, salata, varza de
vară şi timpurie, au fost culti­
vate printre alte culturi. Preci­
de avantajele ramurii legumi­
cole şi manifestă deosebit inte­
res pentru continua el dezvol­
tare. in timp ce cu cîţiva ani
în urmă, munca la grădină se
desfăşura cu multe lipsuri şi
la colectivişti gustul pentru le­
gumicultura. Avem colectiviste
harnice şi pricepute în acest do­
meniu, ceea ce va face ca legu­
micultura să se dezvolte şi mai
mult.
MIRCEA GLODEANU
inginer agronom bunătăţească substanţial cali­
la GA®, din Vinerea tatea produselor.
se concentrase toată „activita­ nerală U.T.M. Mitică şi-a fă­
FOILETON
Goluri 6. Mitică transpirat, fe­
ricit. Fuge la şcoală. Pierde
prima oră. 3 matematică.
II. Teme grele. Mitică plicti­
sit. Plus Georgică, plus Cos-
tică, domino. Greu. 4 geogra­
fie.
III. Georgică la tablă. Mi­
tică suflă din răsputeri.
Geórgica 2 chimie, Mitică
le-
fe­ mustrare.
IV. Teză la
geografie. Mi­
tică are fiţuică,
e prins, nota 2.
V. Iarnă. Mi­
tică e la pati­
n a j. Frumos,
opturi. La şcoa­ filmele.
lă e absent. Vi­ Se propune pentru vacanţă
ne ora de chi­ In 1963.
mie. Mitică 3.
VI. Primăva­ Dar eu eram departe.
ră. Mitică s-a Plecam în excursie cu cole­
plimbat, a scris gii lui Mitică care au trecut
o poezie... trei cu bine clasa. Cind ne-am îna­
versuri:
Primăvara a venit, cul oraşului ? Pe Mitică. Stă­
Totul este înflorit, tea pe o bancă, aşa cum fă­
înflorit şi-nmugurit.. cuse şi în timpul anului. Tare
Visat mult. 4 mi-e teamă că dacă învaţă tot
geografie, 3 lim­ aşa, la toamnă va... avansa:
ba romînă.
VII. situaţia petent.
lui Mitică a
drumul soam um uL ur
Pentru obfinerea a 5 .0 0 0 kg. porumb boabe !a hectar
(Membrii gospodăriei noastre
au acumulat o bogată experien­
ţă In cultivarea porumbului.
Cultlvîndu-1 an de an pe supra­
feţe întinse, ei s-au convins că
la noi sînt condiţii optime pen­
tru obţinerea unor recolte bo­
gate de porumb. De aceea,
ne-am şi prevăzut în planul de
producţie să realizăm în acest
an la hectar 2.800 kg. boabe de
pe întreaga suprafaţă de 180 ha.
Ca şi altor gospodării colec­
tive din regiune, ne-a revenit
în acest an sarcina să obţinem
la hectar o producţie de 5000
kg. porumb boabe în cultură ne­
irigată. Am hotărît ca această
producţie s-o realizăm pe un
loţ de 27 ha.
Cu toată experienţa noastră
in cultivarea porumbului, rea­
lizarea unei astfel de producţii
ne-a dat totuşi de gîndit. De­
seori ne-am pus întrebarea dacă
vom reuşi sau nu să ne ducem
la bun sfirşit acest angajament.
Realizarea producţiei stabilite
a stîrnlt vii dezbateri în şedin­
ţele de consiliu şi chiar în adu­
nările generale. Cei mai harni­
ci şi mai pricepuţi colectivişti
a productivităţii muncii
La întreprinderea „Ardelea­
na“ din Alba Iulia, silele aces­
tea s-au introdus două maşini
noi. Astfel, în atelierul de tras-
terminat, s-a introdus o maşi­
tomată, care măreşte produc­
tivitatea muncii cu 4 la sută,
micşorlnd totodată efortul de­
pus de muncitori cu peste 75
la sută. De asemenea, la atelie­
rul de ştanţat s-a introdus o
maşină de presat branţ, cu aju­
torul căreia s-a reuşit să se îm ­ gari, lăcătuşi, zidari, tîmplari etc., in­ tul că materialele amintite, deşi folo­
jament. Costică a primit ca
Mitică acasă. Mitică, la cinema.
Ora viitoare matematică 3.
IX. Mitică spune...
In clipa aceasta Mitică s-a
trezit.
— Cum iţi permiţi ? a stri­
gat el şi a scos lama de sub
obiectivul microscopului. La­
crima s-a pierdut, vai, pentru
totdeauna.
— Ascultă ! De ce ai rămas
corigent la matematică şi geo­
grafie ?
— Am fost bolnav.
— Zău ?
— Zău.
— Atunci ţine reţeta!
Am scos stiloul şi am scris:
Bolnavul : Mitică M.
Maladia : Corigentă.
Rp. : Studiu, studiu, studiu...
Regim :
Bolnavul va sta la umbră.
Va evita ştrandul, plimbările,
— Ce faci ? a strigat Mitică.
poiat, pe cine am văzut în par­
din corigent va fi declarat re­
G. RADU
au pus cu tărie problefna reali­
zării producţiei de 5000 kg. po­
rumb şi au arătat concret cum
trebuie să muncim, care metode
trebuie folosite. Consiliul de
conducere, noi brigadierii şi in­
ginerul agronom am ascultat cu
atenţie aceste sfaturi şi la rîn-
dul nostru am căutat să le apli­
căm în practică.
Pentru lotul rezervat produ­
cerii a 5000 kg. boabe la ha. am
rezervat un teren cu fertilitate
naturală ridicată pe tarlaua de­
numită „Unghi“ cultivat înain­
te cu trifoi. Odată stabilit te­
renul, atenţia noastră s-a în­
dreptat asupra asigurării celor­
lalte condiţii. Lupta pentru rea­
lizarea producţiei stabilite a în­
ceput încă din toamnă. Cei mai
buni mecanizatori din brigada
care deserveşte gospodăria au
fost repartizaţi să lucreze acest
lot. Arătura a fost efectuată la
adîncimea de peste 30 cm.
Practica arată că în condiţiile
de sol şi climă din gospodăria
noastră, păstrarea apei in can­
tităţi cît mai mari este o con­
diţie hotărîtoare pentru obţine­
rea unor recolte bogate de po­
rumb. Această condiţie am rea-
In curind vom putea începe
polenizarea artiflcidl'ă la acest
lot de porumb. Aşa se va obţi­
ne cu siguranţă 5.000 kg. po­
rumb boabe la hectar spune bri­
gadierul de la G.A.C. din Cis-
tei, colectivistei Unica Marcu.
Toata grija fata Io gospodărirea
materialelor culturale
La clubul muncitoresc al sindicate­
lor din Petroşani vin zilnic numeroşi
vizitatori: muncitori din cele mai di­
verse meserii cum sînt mineri, strun­
gineri şi tehnicieni din diferite ramuri site aproape zilnic, sînt bine întreţi­
de activitate, medici, profesori, precum nute, aranjate cu grijă după întrebuin­
şi alte categorii de oameni ai mun­ ţare în rafturile magaziei, unde dom­
cii,. dornici să-şi îmbogăţească cunoş­ neşte o ordine şi o curăţenie exemplară
rală, să-şi cultive talentele, să se re­ Dar, deşi, după cum am amintit, în
creeze. Pentru aceş-
tia conducerea clu­
bului se străduieşte F i e c a r e s a l ă d e c u lÎ M r ă , folosite, mai există
să organizeze cu «.
regularitate manifes- " ® C 0 ire SpSiflll din C ubui*; concjucerea clubului
ţări cultural-educa- să fie folosi? din plini nu manifestă sufici­
tive atractive, boga- _____ __________
fe în conţinut, ca
simpozioane, expuneri, seri distractive,
schimburi de experienţă, seri ale frun­
taşilor în producţie, concursuri „Gine
ştie cîştigă“ etc., adecvate specificului
diferitelor profesiuni cărora aparţin cei
care frecventează clubul.
In afara acestor manifestări, for­
maţiile artistice de amatori ale clubu­
lui urcă deseori scena pentru a pre­
zenta spectacole artistice frumoase, la
un nivel ridicat de interpretare. La
reuşita tuturor acestor activităţi, care
atrag pe zi ce trece un număr tot mai
însemnat de participanţi, conducerea
clubului foloseşte şi însemnate bunuri
materiale. Ele se ridică valoric la suma
de 294.228 lei şi constau în mobilierul
necesar, fondul de cărţi al bibliotecii,
instrumente muzicale, costumaţia pen­
tru formaţiile artistice, magnetofon,
aparat de radio, staţie de amplificare,
jocuri de şah, remi etc. In acest an
s-au cumpărat, spre exemplu,- cărţi pen­
tru bibliotecă, instrumente muzicale, di­
ferite aparate (magnetofon, microfon) utilizării acestuia.
şi mobilier în valoare totală de 8.646
lei. Aceste bunuri în general, sînt bine
folosite. Astfel, mobilierul a fost indi­
cios împărţit- in cele 8 săli în care se
desfăşoară activitatea clubului, instru­
mentele muzicale, magnetofonul, jocu­
rile de şah şi remi etc. sînt întotdeauna
la îndemîna celor ce frecventează clu­
bul. De asemenea, magnetofonul e fo­
losit mai ales la repetiţiile şi specta­
colele brigăzilor artistice de agitaţie şi rîe (1 ?)'.
ale formaţiilor teatrale (acompaniament,
efecte sonore de scenă), pentru corec­
tarea soliştilor vocali şi instrumentişti, ia măsurile necesare pentru ca ţoale
la organizarea unor audiţii muzicale
în afara sediului (cum au fost cele de
Ia dormitoarele muncitorilor de la
I.R.T.A. şi de la şantierul din Petro­
şani al T.R.G.H. etc.). La fel, staţia de
amplificare şi difuzoarele sînt folosite
!aMsssffxEa roa
lizat-o prin efectuarea în pri­
măvară, îndată ce maşinile au
putut intra pe teren, a lucră­
rilor de Întreţinere, spărgînd
crusta formată peste iarnă, cît
şl bulgării, insămînţatul l-am
efectuat la data de 26—27 apri­
lie. înainte de Însămînţat, pen­
tru a pregăti un bun pat ger­
minativ am lucrat solul la adîn­
cimea de încOrpOfat a seminţelor.
Sămînţa dublu hibridă 304 şi
301 am procurat-o din timp.
Şi la însămînţat ca şi la ară­
turi, au lucrat cei mai price-1
puţi mecanizatori. Ei au reali­
zat la însămînţat rînduri drepte
care au permis întreţinerea me­
canică.
S-a întimplat ca după lnsă-
mînţare să cadă o ploaie care
a favorizat formarea crustei.
Pentru distrugerea ei am lucrat
cu sapa rotativă. Am aplicat
apoi rărltul plantelor cu mina
pentru a realiza o densitate de
38—40.000 fire la hectar.
In cursul perioadei de vege­
taţie am aplicat 4 praşlle me­
canice şi 3 manuale. In această
perioadă am executat şi copili­
tul, înciepărtînd cu mina copilil
formaţi.
Porumbul s-a dezvoltat bine.
Iţi este mai mare dragul să-l
piriveşti. NOi însă nu conside­
răm că am făcut totul pentru
obţinejea producţiei de 5.000 kg.
boabe la ha. La indicaţia ing.
agronom vom căuta să sporim
producţia prin completarea po­
lenizării naturale cu cea arti­
ficială. Aşa vom fi siguri că ştiu.
leţii vor creşte mari şi cu boa­
be pline.
IACOB DOBÎRTA
brigadier la G.A.®. din Sisfei
Unitate fruntaşa
pe raion
Datorită îmbunătăţirii conti­
nue a metodelor şi stilului de
muncă a organului de conduce­
re, cooperativa de consum din
Veţel, raionul Ilia, şi-a înche­
iat bilanţul primului semestru
al anului cu frumoase rezultate.
Astfel, planul la desfacerea măr­
furilor a fost îndeplinit în pro­
porţie de 110 la sută, la în­
scrierea de noi membri, cu 200
la suta, la încasarea fondului
social cu 154 la sută, obţinîndu-
se totodată economii la cheltu­
ielile de circulaţie în valoare
de 10.500 lei şi realizîndu-se
7.000 lei beneficii peste suma
planificată.
D. COJAN
corespondent fibie — cinematograful „Vasile
cu prilejui spectacolelor, schimburilor
de experienţă şi recenziilor organizate
în sala märe a clubului sau chiar în
sala de lectură. Merită subliniat fap­
general materialele
clubului sînt bine
« i . unele fată de care
entă atenţie. Astfel,
fondul de cărţi
al bibliotecii (bibliotecară tov. Con-
stanţa Vilceanu) nu este destul de bine
întreţinut. Multe volume sînt aruncate
în rafturi la voia- întîmplării, în de­
zordine, din care cauză se degradea­
ză intr-uri timp relativ scurt. Motivul
invocat, lipsa de spaţiu, nu e- temei­
nic, deoarece în acelaşi spaţiu în care
volumele stau alandala, cu mai multă
preocupare ar putea sta foarte bine
aranjate frumos (şi alunei ar ocupa,
desigur, mai puţin loc decîfîn prezent).
Apoi, în magazia clubului se află de
vreo cîteva săptămîni un aparat de
radio defect (în valoare de 1100 lei)
care ar putea fi reparat şi pus la dis­
poziţia oamenilor muncii. Tot aici se
găseste un aparat de proiecţie în stare
de funcţionare (în valoare de 5000
Ici) care deocamdată nu este folosit.
Tovarăşii din conducerea clubului tre­
buie să ia în Cel mai scurt timp le­
gătura cu conducerea LR.G.H.-Deva
pentru a găsi o modalitate în vederea
De asemenea, nu s-a acordat sufi­
cientă afentie nici întrebuinţării celor
350 ffl. pînză albă (în valoare de 2.700
Iei) cumpărată încă ta sfîrşitul anului
trecut, peniru confecţionarea cămăşi­
lor coriştilor. Ea continuă să stea îm­
pachetată în rafturile magaziei, deşi
clubul are un cerc de croiforie-lcnje-
Conducerea 1clubului muncitoresc al
sindicatelor din Petroşani va trebui să
materialele de care dispune clubul să
fie folosite din plin, cît mai eficace şi,
fn acelaşi timp, bine gospodărite. Ne-
intrebiiinţarea lor sau linsa de atenţie
faţă de întreţinerea acestora aduce în
primul rînd prejudicii bunei desfăşurări
a activităţii cullural-cducafive
y. c h iş
Tra*B
mmmmmamm
Dinpmmami de
28 IULIE 1962
PROGRAMUL I : 5,10 Emisiunea ţa r ă ; 19,30 Muzică de dans ; 20,'00
pentru sate : Pregătiri în vederea în- Album de rom anţe; 20,30 Muzică de
silozării porumbului ; 5,30 Lecţia de dani ; 21,15 „Litoral 1962“ — Montaj
gimnastică ; 5,40 Muzică uşoară ; 6,10 literar ; 21,30 Concert de estradă ;
Valsuri şi polci interpretate la fan­ 22,30 Muzică de dans.
fară ; 6,30 Melodii populare romîneştiţ
6,45 Muzică uşoară ; 7,15 Jocuri popu­ PROGRAMUL I I : 12,15 Cîntece
lare romîneşti interpretate la acor­ ale compozitorilor noştri inspirate din
deon ; 7,30 Sfatul medicului : Cura lupta tineretului pentru pace şi prie­
de nămol ; 7,35 Anunţuri, muzică ; tenie ; 12,35 Muzică populară romî-
8.00 Muzică ; 8,30 Muzică instrumen­ nească; 13,00 Scene din operele lui
Johann Strauss; 13*40 Din creaţia
tală ; 9,00 Roza vînturilor ; 9,25 Mu­ compozitorului sovietic Serghei Aga-
zică din operete ; 10,08 Cîntecc pen­ b o v ; 14,03 Cîntă Victoria Baciu şi
tru cei m ici; 11,03 Muzică uşoară; violonistul Dumitru Potoroacă; 14,30
11.30 Prelucrări de folclor de com­ Muzică uşoară interpretată la harpă
pozitori din ţări socialiste ; 12,00 electronică; 14,52 Vals de Johann
Muzică instrumentală de compozitori Strauss; 15,00 „înfrăţiţi în muncă, în
romîni ; 12,20 Album sportiv ; 12,30 cîntec şi jo c“ ; 15,25 Concert dis­
Formaţii romîneşti de muzică uşoară ; tractiv ; 16,15 Cîntecc populare romî­
13,10 Cîntece şi jocuri populare ro­ neşti ; 17,01 Melodii distractive ; 17,30
mîneşti ; 14,00 Concert de prînz ; însemnări ele reporter; 17,35 Anun­
14.30 Din cele mai cunoscute melodii ţuri, reclame, m uzică; 18,05 Muzică
populare romîneşti ; 15,05 Concert populară romînească ; 18,30 „Programe
distractiv ; 15,45 Emisiune literară ; muzicale alcătuite dc ascultători“ ;
16.00 Interpreţi de frunte ai muzicii 19,00 Muzică uşoară dc Noru Demc-
populare romîneşti : clarinetistul Tra- triad şi Richard Stcin ; 19,30 Pe teme
ian Lăscuţ Făgărăşanu ; 16,15 Vorbeşte internaţionale ; 20,10 Estrada artistu­
Moscova ! ; 16,45 Tineri interpreţi ro­ lui amator (reluare) ; 20,30 Noapte
bună copii : „Elefantul şi maimuţa“
mîni de muzică uşoară ; 17,50 Ştiinţa — poveste africană ; 20,40 Muzică de
promenadă interpretată dc fanfară ;
in slujba păcii ; 18,00 Muzică de es­ 21,15 Muzică de dans'; 21,45 Album
artistic: 22,00 Muzică de d an s;
tradă ; 18,20 Program muzical pen­ 23,15—0,55 Muzică ’de 'dans.
tru fruntaşi în producţie din indus­
trie şi agricultură ; 19,05 Scrisori din
=m=
S'fW & étvacóte*
28 IULIE 1962
DEVA: Cind comedia era rege Warren — cinematograful „Mi­
nerul“ ; TEIUŞ: Clinele din
— cinematograful „Patria“ ; mlaştină — cinematograful „Va­
Hoinarii — „Grădina de vară“ ; sile Roaită“ ; ZLATNA : Docto­
rul- din Bothenow — cinemato­
HUNEDOARA: Pompierul ato­ graful „Muncitorul“ ; ILIA : Cas­
mic — cinematograful „Victo­ telul din basme — cinematogra­
ria“ ; Enrico Carusso — cine­
matograful stadion „Corvinul“ ; ful „Gh. Doja“ ; APOLDUL DE
SEBEŞ : Cetatea Hurammzamin
— cinematograful „Progresul“ ; SU S: ’Aeroportul nu primeşte
Cocoşatul — cinematograful ,,M. — cinematograful „23 August
Sadoveanu“ PETROŞANI: Mal
tare ca uraganul — cinemato­
graful „Al. Sahîa"; Apartamen­
tul — cinematograful „7 No­
iembrie“ ; ALBA IULIA : Po­
veste sentimentală — cinemato­
graful „Victoria“ ; Pe cărările
junglei — cinematograful „23
Aiigust“ ; ORAŞTIE : Omul ain- PENTRU 24 OUE
Roaită“ ; De simbătă pină luni Vreme frumoasă şi călduroasă, cu
— cinematograful „Flacăra“ ; cerul puţin noros ziua. Temperatura
Spectatori în ofsaid — cinema­ staţionară : ziua între 27 şi 83 grade,
tograful „Grădina de vară“ ; iar noaptea între 14 şi 20 grade.
SIM ERIA: Iîitre două iubiri — Vînt moderat cu intensificări tempo­
cinematograful „Ilie Pintilie“ ; rare din sud şi sud-vest.
HAŢEG: Carmen de la Ronda
— cinematograful „Popular“ ; PENTRU URMĂTOARELE
3 SILE
BRAD: Poveste sentimentală — Vreme schimbătoare, cu cerul varia­
cinematograful „Steaua Roşie“ ; bil, favorabil ploilor locale şi tem­
LONEA: Profesiunea doamnei peratura în uşoară scădere.
&VOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOpa
I A u to b a z a I. BL T. A . D e v a
>2*
— Í5 taxatori
In cadrul autobazei Deva,
îndeplinind următoarele condiţii:
— Certificat de studii între 4—7 clase
elementare;
— Stagiu militar satisfăcut
Concursul va avea Soc Ia sediul autobazei din
strada M. Kogălniceanu nr. 27
în zilele de 5—7 şi 20—22 august 1962.
OCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOH
ŞANTIERUL I.C.F. ALEA IP U A
ANGAJEAZA:
tractorişti rutierişti
1 pentru loturile din regiunea Hunedoara şi Braşov
Informaţii la şantierul Î.C.F. Alba Iulia,
strada Vasile Alecsandri, nr. 36, Telefon 295.
IMIBEPBiNDEBEfl COMERŢULUI CU RIDICATA
ram a pbdbüse aumentare deva
re c ru te a z ă absolvenţi ai şcolii d e cu ltu ră
g en erală, cu şi fă ră e x a m e n d e m a tu ­
rita te , în v îr s iă d e 17 —- 25 ani, p e n tr u
urm ătoarele specialităţi:
— CONTABILI PENTRU COMERŢ cu *
durata de şcolarizare de 2 ani.
— MERCEOLOGI PENTRU PRODUSE
ALIMENTARE, cu durata de şcola­
rizare de 2 ani.
Tinerii se recrutează din oraşele regiunii
Hunedoara, unde se află întreprinderea comer-
ţ cială respectivă şi unde aceşiiaau domiciliul stabil.
Inform aţii suplimentare se primesc de la
serviciul de cadre I.C.R.A. Deva, strada 23 August
nr. 14, telefon 347.