Page 88 - 1962-07
P. 88
zrKVfflTt w a c n ir s tu m m Nr. 2360
ULTIMELE STIRI ULTIMELE tíTIRI ULTIMELE ŞTIRI Helsinki îşi aşteaptă
oaspeţii
HELSINKI ('Agerpres). —• ţional finlandez pentru des-
Dinconducerea delegaţiei făşurareafestivalului. )
v finlandeze lacel de alVIII- Comitetul naţional şi cele }
L lea Festival Mondial al Ti- 13 comitete provinciale pen- )
' neretului şi Studenţilor care tru desfăşurarea festivalului. *-
O hotăpîre în sprijinul dezarmării generale şi totale La U.N.E.S.C.O.: Conferinţa ţărilor cuprinde aproximativ 2.000 sute de comitete din între
r de tineri şi tinere, fac parte prinderi, a declarat E. Ale
a FS M . D e c f a r a f ia comună a femeilor semnatare ale convenţiei de ia !ta p nins, sînt pe cale de a ter
deputaţii P. Altio (Uniunea mina pregătirile. Au fost C
PRAGA 26 (Agerpres). — sovietice şi am eric a n e din 1954 democrată a poporului fin pregătite mii de daruri, au <
Federaţia Sindicală Mondială landez), A. Sunăell (Partidul fost organizate aproximativ )
a adoptat hotărîrea de a con MOSCOVA 26 (Agerpres). — fie încheiat cît mai grabnic un PARIS 26 (Agerpres). — a fost aplicată în special de repre popular şseăez), şi V. svinh- 5.000 diverse Iniîlniri, rea- i
voca o conferinţă internaţională T'/ÎjSS transmite : tratat cu privire la dezarmarea La U.N.E.S.C.O. (Organizaţia Naţiu zentanţii Franţei, Olandei şi Belgiei, niuni, festivităţi, programe \
sindicală consultativă în sco generală şi totală sub un strict nilor Unite pentru problemele învăţă- care au fost sprijiniţi de observatori vud (Uniunea agrară), gu artistice premergătoare festi- \
pul studierii consecinţelor eco La 25 iulie reprezentantele Co control internaţional, aşa cum mîntului, ştiinţei şi culturii) se apropie din partea S.U.A. valului, ştafeta naţională a i
nomice şi sociale ale „activită mitetului femeilor sovietice şi a proclamat-o Organizaţia Na de sfîrşit Conferinţa ţărilor semnatare vernatorul V. Meltti, prof. F. festivalului care a plecat din (
ţii“ Pieţei comune în diferite un număr de partioipante la ţiunilor Unite, pentru ca să fie ale convenţiei de la Haga din 1954 Ţinînd seama dc , interesul tuturor îndepărtatul Uovamemi a )
ţări, precum şi în scopul adop mişcarea americană „Femei, realizat între puterile nucleare „Cu privire la apărarea valorilor cul ţărilor şi popoarelor în păstrarea va Iversen, şi alţi cunoscuţi oa parcurs pină acum 2.500 de t
tării de măsuri necesare în ve luptaţi pentru pace!“ au adop un acord cu privire la încetarea turale în caz de conflict armat“. lorilor culturale ale lumii peptru ge km. La 29 iulie ea va so- )
derea îmbunătăţirii coordonării tat o declaraţie comună, în ca fără întârziere a experienţelor La propunerea delegaţiei R. S. Ce neraţiile viitoare, a spus într-o con meni de ştiinţă şl cultură, si la Helsinki. Peste 600.000
eforturilor centrelor sindicale re se spune printre altele: cu arma nucleară, pretutindeni hoslovace, conferinţa a adoptat o re vorbire cu corespondentul agenţiei de oameni au întîmptndt cu
naţionale pentru a apăra intere — în atmosferă, în Cosmos, sub zoluţie în care se arată că unica che TASS V. V. Vahraşev, reprezentantul I. Iarvinen, fost campion entuziasm ştafeta în drumul
sele oamenilor muncii. Femeile sovietice şi america pămint şi sub apă. zăşie de nădejde a menţinerii valori U.R.S.S. la conferinţă, delegaţii ţă
ne consideră necesar să-şi u- lor culturale acumulate de omenire în rilor socialiste au prezentat propune mondial de patinaj viteză 61 i
Participanţii la această confe nească eforturile pentru ca să tot cursul istoriei ei multiseculare ar rea ca toate statele, indiferent dacă
rinţă vor elabora un program constitui rezolvarea problemei dezar sînt sau nu membre ale O.N.U. şi etc. Despre aceasta a rela
de luptă pentru satisfacerea re U.N.E.S.C.O. şi semnatare ale conven
tat la 24 iulie la o conferin
vendicărilor oamenilor muncii,
ţă de presă dr. E. Alenius.
preşedintele Comitetului na-
Solii fsneretu^u! în drym spre Festival
Împotriva ofensivei monopoluri Vicepreşedintele Indiei despre Congresul mării generale şi totale, şi crearea pe ţiei dc la Haga din 1954, să poată Uniunea Sovielieă cova cu un tren special dele
lor asupra drepturilor economi baza aceasta a condiţiilor pentru o participa la lucrările actualei confe gaţia sovietică la cel de-al VIII-
ce şi sociale ale clasei mun mondial pentru dezarmare de la Moscova pace veşnică. Ca urmare a înfăptui rinţe, ca şi a conferinţelor viitoare MOSCOVA 26 (Agerpres). — lea Festival Mondial al Tinere
citoare, împ'otriva discriminării rii dezarmării generale şi totale ar în aceste probleme, în calitate de ob TASS transmite : tului şi studenţilor. Delegaţia-
din partea acestor monopoluri, DELHI 26 (Agerpres). TASS fie să Ie folosească în scopuri deveni disponibile uriaşe fonduri, cu servatori. numără 700 de persoane.
împotriva privilegiilor în dome transm ite: destructive. ajutorul cărora ar putea fi rezolvate La 26 iulie a plecat din Mos-
niul sistemului tarifelor de care o serie de probleme arzătoare care ----- ------ — îsîjs: R, D. Germană
ele se bucură în cadrul Pie Intr-o convorbire cu un co ...Congresul de la Moscova a stau în faţa omenirii : lichidarea anal
ţei comune, precum şi împotri respondent ai agenţiei TASS vi cerut imediata dezarmare gene fabetismului, combaterea foametei în Cuvîntarea prinţului Sufanuvong BERLIN 26 (Agerpres). —
va piedicilor existente în calea cepreşedintele Indiei dr. Zahir rală şi totală şi interzicerea ex unele regiuni ale lumii ş.a.m.d. La 25 iulie s-au îmbarcat la
dezvoltării comerţului mondial. Hussein a dat o înaltă apreciere perienţelor nucleare, a contri adresată poporului laoţian Warnemunde, pe bordul vasu
însemnătăţii Congresului mondi buit la trezirea conştiinţei ome Rezoluţia propusă de delegaţia ce lui „Volkerfreundeschaft“. cel
La conferinţa care va avea loc nirii şi sper că ea va face o ale hoslovacă a fost adoptată în pofida VIENTIANE 26 (Agerpres). — niat că ţările participante la 500 de delegaţi, reprezentanţi ai
!a Leipzig (R. D. Germană) în al pentru dezarmare generală gere justă pentru îmbunătăţi opoziţiei reprezentanţilor unei serii de Semnarea acordurilor de la conferinţa de la Geneva recunosc R. D. Germane la cel de al VIII-
tre 31 octombrie şi 2 noiembrie rea condiţiilor de viaţă ale ţări occidentale, care s-au străduit Geneva arată, că poporul laoţian şi respectă programul* politic lea Festival al Tineretului şi
a.c. au fost invitate organiza şi pace de la Moscova. „Cred, a omului şi dezvoltarea continuă, în fel şi chip să abată lucrările a repurtat o nouă victorie în just al guvernului provizoriu de Studenţilor de la Helili,V>ki. La
ţii sindicale din 26 de ţă ri‘eu precum şi progresul a tot ceea coaliţie.
ropene şi din 16 ţări neeurope- spus Zahir Hussein, că datorită ce a creat omul în decursul conferinţei de la discutarea proble lupta pentru obţinerea păcii, plecare ei au fost salutaţi cu un
multor secole“. neutralităţii, independenţei, uni Sufanuvong şi-a exprimat deosebit entuziasm tle un mare
uriaşelor succese obţinute de melor importante, să o silească să tăţii, democraţiei şi prosperită convingerea că cu sprijinul şi număr de tineri.
ajutorul guvernelor şi popoare
oameni în domeniul ştiinţei, as se ocupe cu fel de fel de probleme ţii, a declarat prinţul Sufanu- lor tuturor ţărilor iubitoare de R. F. Germană
vong, prim-ministru adinterim
tăzi în faţa lor se află alter mărunte cu caracter neprincipial de
nativa fie să folosească aceste ordin tehnic, juridic. Această tactică
roade ale cunoştinţelor ştiinţi
ne participante şi neparticipante fice pentru îmbunătăţirea con =Wt= al guvernului provizoriu de coa pace, poporul laoţian care şi-a l a Festivalul de Ia Helsinki
liţie al Laosului, în cadrul cu- strîns rîndurile în jurul guver vor lua parte şi 600 de tineri
la F.S.M. diţiilor de viaţă ale oamenilor, Şase ani de la naţionalizarea vintării adresate poporului în nului provizoriu de coaliţie va
tregii ţări ia postul de radio din R. F. Germană. In drum
3588=
Un n o u eşec a l !§>.U.A< Suezului Vientiane. înlătura toate piedicile şi va re . spre Helsinki ei au sosit la 23
Prinţul Sufanuvong a subli purta noi victorii. I iulie la Berlin.
Laa d e t o n a r e a u n e i b o n a CAIRO 26 (Agerpres). — pe Canalul de Suez s-au ridicat
La 26 iulie se împlinesc şase la 51,9 milioane de lire egip
nucleare Ia m are d in e ani de Ia naţionalizarea „Com tene iar în ultimii patru ani au Realităţi din lumea capitalulu I
paniei Canalului de Suez“ de întrecut 188.000.000 lire egip
NEWj YORK 26 (Agerpres). — că a declarat că mi s-a produs către guvernul Republicii Arabe tene. ,Să muncitor spaniol este yna Venezuela în ghearelo
„încercarea S.U.A. de a face explezie nucleară. Totuşi, după Unite. Pină la naţionalizarea crizei economice
să explodeze un dispozitiv nu cum arată agenţiile de informa companiei, exploatarea Canalu Canalul de Suez leagă Marea mai mari nen@r©dri4fl
clear la mare altitudine, deasu ţii, din cauza posibilităţii exis lui de Suez s-a aflat mai ales Medlterană de Marea Roşie. BOGOTA 26 (Agerpres). —
pra insulei Johnston a eşuat“ tenţei unei contaminări radio in mîinile capitalului englez şl Lungimea lui este de circa 161
relatează agenţia Associated active în regiunea lansării, la 17 francez. km., lăţimea la suprafaţă — MADRID 26 (Agerpres). — arată ca de 80 de ani, ciştigă Intr-un document dat publicităţii de
Press. Potrivit comunicatul'«! minute după explozia rachetei 120-150 metri. Este una din im „Să fii muncitor spaniol, este în cel mai bun caz 67 ds pese- către Federaţia Camerelor de Comerţ
dat publicităţii de către Comi nimeni nu se hotărîse încă să Naţionalizarea companiei a portantele căi internaţionale de una din cele mai mari nenoro tas pe zi. 67 de pesetas pentru şi industrie din Venezuela, se recu
sia S.U.A. pentru energie ato pătrundă în această zonă. asigurat Republicii Arabe Uni ciri“, scria nu demult un co muncitorii calificaţi 1 Această noaşte că există numeroase indicii âie
mică, racheta „Thor“ destinată comunicaţie. In ultimii patru respondent al ziarului „Libera precizare are o mare însemnă crizei economice prin care trece Vene
să transporte un dispozitiv nu Nici agenţiile de presă, nici te o importantă sursă de veni ani au trecut prin canal 72.000 tion“ referindu-se la situaţia şi tate, deoarece în Spania peste zuela sub regimul lui Romulo Betanco-
clear în păturile înalte ale a t Comisia pentru energia atomică turi. Numai în 1961 veniturile de nave- ale diferitelor state. condiţiile de trai ale muncitori 50 la sută din muncitori nu au urt. în acest document se recunoaşte că
nu precizează cauzele noului de pe urma perceperii taxelor Numai in 1961 pe canal au cir nici o calificare. Din 1950 sa procentul de folosire a braţelor de
mosferei a fost distrusă şi a ars eşec al S.U.A. — al treilea la nu vamale pentru trecerea navelor culat peste 13.000 de nave. mii spaniole. lariul real a scăzut Ia jumă muncă în economia ţării este foarte
măr — în detonarea unei bombe scăzut.
pe rampa de lansare în noaptea nucleare la mare altitudine. A- N o i uneltiri împotriva unităţii „Spune-mi te rog, prietene, tate, în timp ce munca se in
cest eşec a survenit dhpă repe cum trăieşti?“ Iată întrebarea tensifică pe zi ce trece. Salariul „Structura defectuoasă a producţiei
de miercuri spre joi. tate antinări ale datei lansării. pe .care orice corespondent de şi a folosirii braţelor de muncă, se
presă străin o pune unui mun mediu de bază a fost fixat la spune în document, cere un proces do
Comisia pentru energie atomi- citor spaniol. 38.25 pesetas pe zi. Cum se poa dezvoltare de mari proporţii pentru îm
te trăi cu această sumă, mai
ForfeSe arm afe am ericane trebuie Congouiui „Minerii care lucrează zile în bunătăţirea situaţiei". Această structu
tregi în fundul minelor, aceste ales cînd ai de întreţinut şi o ră, continuă documentul, „se reflectă
retrase de urgenfă din Tailanda! WASH!X'GTON 26 (Agerpres). — tare între conducătorii mercenarilor şi „cadavre ambulante“, a spus în marea inegalitate a veniturilor popu
Agenţia United Press International ai poliţiei lui Ghombe. S-a discutat, se corespondentului ziarului „L’Hu familie, cînd 1 kg. de cartofi laţiei". „Pe de altă parte, ţara înrei
pare cu serioase speranţe, cum ar pu manité" un muncitor miner, gistrează un indice ridicat al şomaju
RANGOQN 26 (Agerpres). — poate fi realizat un Laos in transmite că preşedintele Kennedy a tea fi promovat Chombe rn funcţia de aceşti tineri de 25 pină ia 35 costă minimum 7 pesetas, 1 kg. lui şi în fiecare an un nou mare con^
,,Nu trebuie precupeţit nici dependent şi paşnic. De aceea, primit marţi un raport din partea secre prim-ministru al întregului Congo. de ani, roşi de silicoză, care tingent de braţe de muncă vine să ceară
un efort pină ce trupele ame adaugă ziarul este necesară re tarului de stat adjunct pentru proble de roşii 10 pesetas şi un ou
ricane şi ale altor ţări mem tragerea forţelor armate ameri mele africane/ Mermen Williams, asu Marţi a avut loc o şedinţă a Comi
bre ale S.E.A.T.O. nu vor fi re cane trimise anterior in Tai pra tratativelor duse de acesta la Lon tetului consultativ pentru Congo al 2.25 pesetas ?“.
trase clin Tailanda“, scrie zia landa, in legătură cu situaţia dra, Bruxelles şi Paris pentru coordo GNU, din care fac parte reprezentanţii
rul „Vanguard“ într-un comen din Laos. Acum clnd a fost for narea politicii puterilor occidentale în statelor care au trimis trupe în această de lucra“.
tariu dat publicităţii cu prile mat un guvern de coaliţie al problema congoleză. Agenţia aminteşte ţară, în cadrul căreia au prezentat ex
jul încheierii conferinţei de la planii! american pe baza căruia s-au puneri secretam! genera! provizoriu al Intr-adevăr, în Venezuela, cu o popu
Geneva pentru rezolvarea pro ONU, U Thant, şi şeful operaţiunilor
blemei laoţiene. ONU în Congo, Robert Gardiner. Po 99 M e e s t e l 66 laţie dc aproximativ 6 milioane de lo
trivit ştirilor transmise de agenţiile de
„Declaraţia cu privire la neu Laosului şi cind s-a ajuns la un dus tratativele şi care, după cum se presă, li Thant a cerut părerea Comi HERAKLfON 26 (Agerpres). — împotriva preţurilor oficiale prea scă cuitori, există, după cum relevă ziarul
tralitatea Laosului, scrie un alt acord cu privire la încetarea fo ştie, în spatele unor afirmaţii ipocrite tetului consultativ asupra propunerii Agenţia Reuter anunţă că 20.009 zute la produsele lor şi pentru acor cuban „Noticias dc Hoy“, 700.000 da
ziar birman „Ludu“, trebuie res cului, problema aşa-zisei ame despre necesitatea restabilirii unităţii safe de a se convoca Consiliul de Se dc viticultori din Creta au organi darea de înlesniri la plata datoriilor persoane apte de muncă şi care nu gă
pectată cu sorupulozitate de că ninţări la adresa Tailandei nu Gongoului urmăreşte întărirea influen- curitate pentru a lua în discuţie pro zat puternice demonstraţii de protest lor către banca agricolă. După un sesc de lucru.
tre toţi semnatarii. Altfel nu mai există. Iată de ce, subli J ţei americane în această ţară. blema congoleză. Agenţia Associated miting organizat într-un teatru în aer
niază „Ludu“ forţele armate Press arată că recunoscînd faptul că Costul vieţii în S.U.A. liber, ţăranii s-au îndreptat, purtînd In legătură cu situaţia din agricul
Williams a declarat la înapoierea sa Forţele O.N.U. mi şi-au realizat obiecti continuă să crească drapele negre şi scandînd „Nc este tura ţării documentul nu poate ascunde
americane trebuie retrase de ur din Europa că ar fi găsit „un sprijin vul proclamat de a înfăptui unificarea foame !“, spre prefectura oraşului He- caraderul înşelător al legii cu privire
genţă. considerabil“ faţă de politica S.U.A. în, Gongoului şi a asigura integritatea sa NEW YORK 26 (Agerpres). — raklion. In fata prefecturii, manifes Ia reforma agrară promulgată de către
Costul vieţii în Statele Unite conti tanţii au fost atacaţi cu brutalitate Betancourt. El subliniază că este ne
rSfi- Congo. Amănuntele care au ieşit Ia teritorială, secretarul general provizo nuă să crească. Ministerul Muncii al de jandarmi. Numeroşi manifestanţi au cesar ca în loc de a repeta prin viu
S.U.A. . a comunicat că în luna iu fost răniţ: grai şi în scris diferite formule, să se
iveală, arată, insă, o dată în plus, că riu a cerut părerea Comitetului con procedeze la aplicarea practică şi ime
diată a linei adevărate reforme agrare-
franceză comentează numirea luiPresa acest sprijin se referă la acea prevedere sultativ dacă O.N.U. trebuie să recurgă
a planului american care urmăreşte ex
în ultimă instanţă la forţă pentru a
Lemnitzer în postul ocupat de Norstad cluderea folosirii forţei împotriva scce- nie costul vieţii a atins „un nivel
sioniştilor kafanghezi. Sîţ priveşte ve readuce Katanga în cadrul Republicii
fără precedent de înalt“, în special în Japonia: Peste 300-000 suferinzi
PARIS 26 (Agerpres). — a declarat de Gaulle, cînd i s-a co chile contradicţii dintre monopolurile Congo. Cu toate acestea, puţin după ca urmare a creşterii preţurilor la de boala actinică
Totul s-a petrecut ca şi cum ar li municat că Lemnitzer îl va înlocui americane şi cele europene (în special produsele alimentare.
existat intenţia de a pune ţările mem pe Norstad, arată ziarul. Calificînd belgiene şi engleze) în Congo ele au şedinţa Comitetului consultativ un pur
bre ale Pactului Atlantic în faţa unui atitudinea S.U.A. faţă de aliaţii săi rămas nesoluţionate ceea ce explică tător de cuVînt al secretariatului gene Totodată, după cura anunţă ace TOKIO 26 (Agerpres). — numai 250.000 de persoane. Ceilalţi hi
fapt împlinit, scrie ziarul francez „Pa drept „lipsită de tact“, ziarul amin faptul că între puterile occidentale amin laşi minister costul asistenţei medi
ris Presse L’Intransigcant“, comentînd teşte că tocmai Lemnitzer a fost ini tite nu a intervenit încă un acord. ral O.N.U. a dezminţit că U Thant ar
numirea generalului american Lemni ţiatorul militar al intervenţiei din Cu cale în spitale a crescut cu 6 la sută Feste 300.000 de persoane suferă in ascund boala de teamă că îşi vor pierde
tzer, comandant suprem al forţelor ba care a eşuat. Este evident că în ciuda sprijinului ti menţionai folosirea forţei ca mijloc in comparaţie cu anul trecut iar cos Japonia din cauza urmărilor bombar slujba. In prefectura Hiroşima şuieră
armate ale N.A.T.O. în Europa. pe care l-ar fi găsit Williams în Euro de restabilire a unităţii Gongoului. tul asistenţei medicale, în genere, a damenteior atomice americane asupra de boala actinică 163.624 dc oameni.
De Gaullc nu este cîtuşi de puţin Ivennedy dispune de funcţiile din pa, monopolist» belgieni şi englezi au crescut îp această perioadă cu 3,2 oraşelor Hiroşima şi Nagasaki. Din Aceste date au fost făcute cunoscute dc
satisfăcut de felul în care s-au petre N.A.T.O. ca de cele din propria sa în Congo propriile lor planuri în care Pe scurt ® Pe scurt numărul total al celor care suferă de Ministerul Ocrotirii Sănătăţii şi Asigu
cut lucrurile, arată ziarul. El consi armată, scrie săptămînalul „France Ghombe ocupă un loc însemnat. Săp-
deră de altfel că numirea lui Lemnit Observateur“. „N.A.T.O. în forma sa tămînalu! englez „Tribune“ scrie că HAVANA. — La 22 iulie trupele la sută. boala actinică sînt înregistrate oficial rărilor Sociale din Japonia.
zer a fost oarecum pripită. De fapt, actuală, arată săptămînalul, nu repre provocările recente ale secesioniştilor americane aflate la baza Guantanamc
scrie ziarul, această numire a fost zintă dccît un comandament ameri împotriva forţelor O.N.U. au avut un au deschis de şapte ori focul asupra
extrem de pripită: în momentul în can camuflat. Chiar de Gaullc nu preludiu puţin cunoscut. La sfîrşitul lui posturilor cubane de pază. Ministerul
s-a aşteptat probabil ca observaţiile iunie, arată revista, s-a întrunit la lo Forţelor Armate Revoluţionare al Cu
care un ziar parizian anunţa că Nors cuinţa unuia din directorii societăţii bei a informat la 25 iulie despre acest
tad (fostul comandant suprem — N.R.) nou act provocator al cercurilor impe
demisionează} la Washington a- şi fost sale critice la adresa actualului sistem Union Miniere din apropiere de capi rialiste din S.U.A.
Ja! Uniunii Atlantice şi a colaborării tala katangheză o curioasă adunare la
anunţată numirea lui Lemnitzer. „Lem dintre aliaţi, să fie confirmate atît care au participat vreo 30 de persoane.
nitzer ? Nu cunosc această persoană“, de elocvent de Washington“. Această adunare a prilejuit o consul-
—OOO—
Condamnarea unor bandifi O .A.S,-işii A. Arinos: Politica PARIS. — Batiscaful francez „Archi-
externă a guvernului inedi“ care efectuează cercetări subma
în Franja brazilian va râmine rine în apropierea coastelor Japoniei
a coborit la adîncimea de 9.400 metri
neschimbată în regiunea depresiunii Kurdelor.
PARIS 26 (Agerpres). — dar în contumacie. Voisin se ascunde. RIO DE JANEIRO 26 (Agerpres). - BRUXELLES. — Potrivit datelor ofi
Timp dc cîteva zile la tribunalul Pe banca acuzaţilor s-a aflat Engel- Intr-un interviu acordat unui,cores ciale, la 31 decembrie 1961 populaţia
militar special a fost judecat un grup man, asasinul unui ofiţer englez ; el pondent al revistei „Manchete“ Afonso Belgiei era de 9.228.729 locuitori.
dc bandiţi O.A.S.-işti, prinşi în fla a fost condamnat doar la cîţiva ani Arinos, noul ministru al afacerilor ex
grant delict în cursul unei razii poli închisoare. Un alt O.A.S.-ist a fost terne al Braziliei a declarat că poli BAGDAD. — In localitatea Abu-
ţieneşti. Teroriştii, care făceau parte condamnat la cinci ani detenţiune; doi tica externă a guvernului va rămîne Greibl în apropiere de Bagdad a fost
din grupul clandestin „Delta“ (a că au fost condamnaţi cu suspendarea neschimbată. inaugurată; într-nn cadru festiv, sta
rei căpetenie Dcgueldre a fost exe pedepsei şi au şi fost puşi în liber Referitor la relaţiile comerciale cu ţă
cutat nu de mult), au săvîrşit 11 asa- tate. rile lagărului socialist Arinos a subliniat ţiunea experimental-demonstrativă ,de,
că Brazilia „este interesată în spori stat pentru închirierea maşinilor. In
;inate. Presa franceză democrată a primit rea volumului schimbului de mărfuri cu
Cu toate acestea, asasinii din gra ţările socialiste“. conformitate cu planul dezvoltării eco
cu indignare sentinţa atît de îngă nomice şi avtntului agriculturii,’ în di
iul „Delta“ au scăpat relativ uşor.
Doar unul dintre ei — un anume Voi duitoare pronunţată împotriva teroriş ferite provincii ale Irakului au fost
ai — a fost condamnat la moarte,
tilor O.A.S.-işti. create, cu ajutorul Uniunii Sovietice, Din cauza chiriilor prea m ari şi a crizei de locuinţe, această, familie din Roma a dormit
doi ani in galeriile muzeului „Capitoliu“.
17 staţiuni de acest fel,. , I
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie ur. 9. leleton; 188, 189, 75, 674. Taxa plătită in numerar conform aprobăm Direcţiei Generale P.T.T.R. ur. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — tip aru l; Întreprinderea Foii gratiei „1 Mat“ — Deva.
