Page 9 - 1962-07
P. 9
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. NNIŢI-VĂ r In afenfia
*
.fspmxiEs, corsspomisnfUor
voluntari
şi colaboratorilor Realizările obţinute în între lansarea iniţiativei, calitatea
cerea socialistă în cursul anu produselor noastre s-a îmbună
ziarului lui trecut au dovedit că Ia noi tăţit mult faţă de perioada pri
„Drumul socialismului“ sînt posibilităţi de sporire a melor patru luni ale anului,
producţiei şi de continuă îm apropiindu-se tot mai mult de
Redacţia ziarului „Drumul c bunătăţire a calităţii produse calificativul „sută la sută“. Un
socialismului“ organizează > lor. La început, un număr mic exemplu este semnificativ in
duminică, 8 iulie a. c., la L de muncitoare îşi depăşeau nor această p riv in ţă: în lunile mai
5 orele 10 dimineaţa, o con- ma de calitate. Treptat însă, şi iunie, secţia depănat a asi
S sfătuite cu corespondenţii ' numărul acestora a crescut. gurat secţiei de tricotat bobine
) vo/untari şi colaboratorii > Obiectivul principal al întrece numai de calitatea I-a. Drept
> ziarului, in cadrul consfă- rii socialiste era „cit mai multe urmare, mai multe muncitoare
Anul XIV. Nr. 2341 Joi 5 îuîie 1962 ^ t'uirlî se vor comunica şi re- produse de calitate superioară“. din această secţie, printre care
S zultatele concursului cores Datorită aplicării la timp a Elena Prodea, Guta Ana II, Flo-
i pondenţrilor voluntari orga- unor măsuri tehnico-organiza- vica Petraşcu, Maria Pricop şi
( nizat de ziarul nosti’u. altele, au reuşit
torice corespun-
> COLEGIUL DE REDACŢIE să dea produse
zătoare, produc „Numai p ro d u se numai de cali
Cu planul depăşit ţia în acest an
tatea I-a.
la fofi indicii a crescut sim d e c a lita te a l-a“ Salturi calita-
ţitor. S-a îmbu-
La Industria ceramică din J ™” “ tive s-au produs
Baru Mare lucrează un colectiv nătăţit mult, de
inimos. Lună de lună el a în asemenea, şi calitatea produse şi în alte secţii. S-a ajuns ca 12
Au terminat deplinit şi depăşit sarcinile pla lor. Pe graficul de întrecere au la sută din totalul numărului
recoltatul orzului nului de producţie. Zilele tre apărut nume de fruntaşi a că de muncitori direct productivi
cute, cu prilejul încheierii si ror producţie era numai de ca să dea produse numai de cali
tuaţiei realizărilor pe primul se litatea I-a. Ca urmare a muncii tatea l-a.
Colectiviştii din satul Vinerea, mestru al anului, muncitorii, de popularizare a metodelor Dacă în luna aprilie munci
raionul Orâştie, s-au pregătit tehnicienii şi inginerii de aici aplicate de fruntaşi, muncă des toarea Elisabeta Ilică de la sec
temeinic pentru stringerea la au raportat îndeplinirea planu făşurată cu răspundere de că ţia finisat a Înregistrat un pro
timp şi fără pierderi a recoltei lui producţiei globale şi marfă tre comitetele sindicale din sec cent calitativ de 99,5 la sută, în-
de cereale. Astfel, în zilele aces în proporţie de 105 la sută. Tot ţii, la îndemnul organizaţiilor cepind cu luna mai, calitatea
tea, eînd orzul a dat în pirgă, odată planul fizic global a fost dr partid, numărul acestora a produselor sale este de sută la
la indicaţia inginerului agro depăşit cu 3,5 la sută. crescut. Rezultatele n-au intir- sută. Şi Rozina Szomăr de la
nom al gospodăriei, colectiviştii ziat să apară. Norma de cali secţia lenjerie a ajuns ca in
au început recoltatul. Datorită Concomitent cu acestea colec tate la toate produsele era me luna iunie, la întreaga sa pro
bunei organizări a muncii, pre tivul de aici a reuşit să sporea reu depăşită. Acest lucru ne-a ducţie, să nu fie găsită nici o
cum şi folosirii din plin a tu scă în primul semestru al anu determinat să ne sporim anga defecţiune. Acestea, sînt doar
turor mijloacelor şi a timpului lui productivitatea muncii cu jamentele in întrecerea socialis cîteva exemple. Datorită avîn-
priiiînic pentru lucru, colectiviş 5,4 la sută, iar pe seama redu- tă astfel incit producţia noastră tului cu care munceşte colecti
tii au reuşit să strîngă orzul de ] cerii consumurilor specifice să să fie numai de calitatea l-a. vul fabricii noastre după lansa
pe întreaga suprafaţă, obţinîn- j realizeze o economie suplimen- La începutul lunii mai, am şi rea iniţiativei „Numai produse
du-se o producţie medie de pes j tară la preţul de cost de 123.000 pornit o întrecere susţinută de calitatea I-a“, indicele de ca
te 2.300 kg. la ba. Concomitent I lei. pentru a da viaţă angajamen litate a crescut în lunile mai
cu desfăşurarea lucrărilor de re tului : „Numai produse de cali şi iunie cu 1,53 la sută la cio
coltare, colectiviştii şi-au mobi tatea l-a“. Colectivul nostru de rapi din bumbac şi cu 0,10 la
lizat o parte din forţe şi mij muncitori, ingineri şi tehnicieni sută la tricotaje din bumbac.
loace la strînsul şi transpor este însufleţit de caracterul mo Aceasta înseamnă că începutul
tul paielor de pe cîmp în vede: bilizator al iniţiativei pornite. este bun. Nu ne vom precupeţi
rea începerii arăturilor de vară. El se străduieşte să-şi îndepli însă eforturile pentru înfăptui
După ce au terminat recoltatul nească cu cinste angajamentul rea completă într-o perioadă cit
orzului de pe cele 20 ha., me luat. mai scurtă a angajamentului
canizatorii Sirnion Bobolea, Va- im EEEm W m m w® .llllÍltl§lll In timpul care s-a scurs de la luat.
sile Scurca şi Ilie Farcaş au tre
cut la efectuarea arăturilor pen ¦*/—*r~* r~*r~> Ing. PAVEL AUREL1,
tru a se putea însămînţa po
rumbul pentru siloz. ( .a gospodăria agricolă de stat din Petreştî, raionul Sebeş, campania l şeful secţiei lenjerie;
N. TROFIN ţ de recoltare este în plină desfăşurare. j CONSTANTIN PĂCURARIU,
corespondent IN FOTOGRAFIE: Recolta de orz este adusă din cîmp la magazie, j tehnician tricoter;
Cultivă porumb siloz î Aici se cîntăreşte de către maistrul agronom loan Minea şi apoi se depo-1 GAE ZENOBIE,
, zitează. Bucurie unanim ă: în acest an recolta a fost destul de bogată. 1 lăcătuş — din postul de corespon-'
der.ţi voluntari al ziarului „Dru
O w/txw/v»n' t—JWmF \xwJ vJ UrJU.JtU-iwJWfi—fI u -fv mul socialismului“ dc la fabrica
şi sorg in cultură dublă In Combinatul siderurgic din nînd rezultate deosebit de pro nea reviste,, precum şi cite 400 „Sebeşul“ din Sebeş
Hunedoara, ca de altfel în în de exemplare din broşura „In
In aceste zile au început re Membrii gospodăriei colecti cesare, la îndemnul organizaţiei treaga noastră siderurgie în miţătoare. ajutorul oţelarului“, care se di ra a n H i'a
coltatul orzului şi colectiviştii ve din Gepagiu au semănat din de partid, colectiviştii au hotă- plină dezvoltare, apar noi şi noi Un mare rol în răspîndirea cu fuzează gratuit muncitorilor din
din satul Aurel Vlaicu. Pentru toamnă orz pe o suprafaţă de rît ca pe suprafaţa de pe care Ieri, intr-un cadru festiv,
stringerea la timp a întregii re peste 30 hectare. In scopul strîn. se recoltează orzul să se însă maşini şi agregate din ce în ce noştinţelor tehnice in rîndul ma oţelării. furnaliştii Combinatului side
colte de pe cele 30 ha. cu orz, gerii la timp a recoltei, colecti mânţeze porumb siloz. Pentru a mai perfecţionate, cu caracte rurgic din Hunedoara au primit
colectiviştii sînt ajutaţi i de că viştii s-au pregătit cu rnultă stringe recolta la timp şi fără ristici tehnice tot mai superi selor largi de muncitori îl joa Pentru ca toate aceste cărţi steagul de fruntaşi pe ramură
tre mecanizatorii de la S.M.T. grijă. De aceea, zilele acestea, pierderi, şi totodată pentru a oare. Siderurgiştii, în lupta lor că propaganda tehnică, cartea şi reviste să devină cunoscute, pentru realizările obţinute in
din Orăştie eu 3 combine. La cind inginerul agronom al gos continua lucrările de întreţinere avintată pentru traducerea în şi întreaga documentaţie teh pentru ca ştiinţa lor să devină întrecerea socialistă pe care au
indicaţia organizaţiei de partid, podăriei a constatat că orzul de a culturilor, colectiviştii folo viaţă a sarcinilor trasate de cel nică. La C.S.H. există multiple un bun al fiecărui muncitor, desfăşurat-o anul trecut. In
colectiviştii au hotărit ca pe su pe unele tarlale s-a copt s-a sesc la recoltat cele 3 combine de-al IlI-lea Congres al P.M.R., mijloace pentru desfăşurarea pentru ca ea să servească Ia în 1961 ei au dat patriei, peste sar
prafaţa de pe care se recoltează început recoltatul cu combina. de la S.M.T. obţin cu fiecare zi rezultate tot acestei propagande, există o se deplinirea sarcinilor ce stau în cinile de plan, aproape 28.000
orzul să cultive plante furajere. Pentru asigurarea furajelor ne mai frumoase în perfecţionarea rioasă bază materială necesară faţa muncitorilor, să le uşure tone fontă, au redus declasatele
In scopul asigurării animale V. IONESCU procesului de producţie. Numai muncii cu cartea tehnică în ze şi să le facă mai spornică cu circa 30 la sută sub procen
lor cu cantităţi suficiente şi din l A. C. în cursul acestui an au fost de rindul oţelariîor, furnaliştilor, munca, in combinat au fost tul admis şi au realizat, pe sea
sortimente variate de furaje se corespondent desfăşurate mai ales în ultima ma reducerii consumului de cocs
cultivă porumb pentru siioz şi Pentru colectiviştii din comu puse la cabinetul tehnic al com laminatorilor şi celorlalţi side- vreme numeroase acţiuni de in special, o însemnată econo
sorg în cultură dublă. na Cristur, efectuarea secerişu din Crisfur binatului peste 220 inovaţii şi rurgişti. Numai biblioteca de la popularizare a cărţilor tehnice, mie la preţul de cost.
lui cerealelor păioase la timp raţionalizări dintre care mai cabinetul tehnic dispune ele un de atragere a noi şi noi cititori.
T. NICULESCU şi fără pierderi a constituit o recoltare, sub îndrumarea or fond de cărţi de peste 15.000 S-a pornit prin editarea lunară ooo®ooo
preocupare permanentă. In ve ganizaţiei de bază, colectiviştii mult de 135 au şi fost aplicate volume; alte 7.000 de volume se de către cabinetul tehnic al
corespondent derea respectării termenului de de aici au reparat toate utila în procesul de producţie, adu- unui buletin informativ pentru Veni fu ri
jele, au pregătit sacii necesari găsesc răspindite prin biblio uz intern in care sînt prezentate
T em einic pregătiţi Hflindu-se in plin sezon, mun şi au désinfectât spaţiile de în- tecile secţiilor. toate cărţile noi ce intră în bi din legumicultura
citorii din cadrul fabricii de magazinare. blioteca combinatului sau cele Anul acesta, membrii gospodă
La trupurile Leşnic, Lăpuşnic conserve din Haţeg, dintre care cînd combinatului economii La dispoziţia siderurgiştilor care sînt aici de ani de zile şi riei colective din Sîntandrei au
şi Ilia, aparţinătoare gospodă amintim pe Petru Bocşer, loan rucfe postcalculate în valoare de pes se mai găsesc mii de exemplare sînt mai puţin cunoscute de că cultivat legume pe o suprafaţă
rie; agricole de stat din Mintia, Oazacu, Ana Băltean, Etelea De- te 7.800.000 lei. Este demnă de din reviste tehnice româneşti şi tre cititori. Acest buletin, edi de 43 hectare. De pe suprafaţa
a fost cultivat orzul din soiuri helean şi mulţi alţii, depun o gem de cireşe, 1.500 kg. dulcea evidenţiat propunerea unui grup străine, traduse sau netraduse, tat în 120 de exemplare, este amintită, gospodăria va realiza
de înaltă productivitate pe 180 muncă însufleţită pentru a pro ţă de nuci, 700 kg. dulceaţă de de ingineri de la O.S.M. 1 pri cum ar fi revista românească apoi difuzat în secţiile combi venituri de peste 500.000 lei.
ha. Pentru recoltarea la timp şi duce din noua recoltă de fruc afine etc. vind îmbunătăţirea calităţii oţe „Metalurgia şi construcţia de natului. Au mai fost amenajate Pînă acum colectiviştii au va
fără pierderi a recoltei ce se te diferite sortimente de conser lului necesar pentru fabricarea maşini“ sau revistele sovietice de asemenea vitrine cu cărţile lorificat prin unităţile O.A.D.L.F.
prevede a fi bogată, mecaniza ve. Numai intr-o singură zi a Peste !00 000 lei piuliţelor şi a altor mărci de traduse în rom îneşte: „Indus tehnice nou apărute, expuse Ia şi prin chioşcul pe care gospo
torii de aici s-au pregătit cu lunii iulie, ei au produs 3.000 venituri de la grădină loc vizibil, iar cu prilejul dife dăria l-a deschis la Teliuc, le
deosebită grijă. Cele 7 combi kg. compot de cireşe, 2.500 kg. oţeluri, in acest sens ei au pus tria metalurgică“, „Oţelul^, ori ritelor manifestări cultural-ar gume şi zarzavaturi în valoare
ne care vor intra peste puţin Cultivînd legume pe o suprafaţă tistice de la club se fac scurte de peste 35.000 lei.
de 200 hectare, gospodăria agricolă la punct elaborarea şi turnarea altele netraduse. Lună de lună recenzii ale unor cărţi tehnice.
timp în lanuri, sint reparate şi de stat din Bîrcea Mică a avut po S-au organizat chiar concursuri P. JURCONI
sibilitatea să desfacă pînă acum prin oţelului îosforos, necalmat în Ia biblioteca cabinetului tehnic „Cine ştie cîştigă“ pe teme c a ;
puse în bună stare de funcţio magazinul Gostat din Deva şi prin ..Oţelul oglindit in literatura corespondent
O.A.D.L.F. peste 81.000 kg. de legu ¦lingotiere direct conice, obţi- sosesc cite 185 titluri de aseme- tehnică“ etc. Pentru înscrierea i_ ©_
nare. La punct au fost puse şi me şi zarzavaturi. De pe urma aces unui număr tot mai mare de ci
tora. gospodăria a realizat venituri -=m~ titori, bibliotecarul cabinetului Stafie de radio
mijloacele de transport cit şi băneşti de peste 100.000 lei. Numai tehnic s-a deplasat prin secţii,
din vînzarca cepei şi spanacului s-au ce-a oe-a 88i-a la locul de muncă al cititorilor, amplificare
tractoarele şi plugurile care vor obţinut venituri care se ridică la pes le-a distribuit cărţi, le-a întoc
te 73.000 Ici. a artiştilor plastici amatori mit fişe, a stat de vorbă cu fie pentru mineri
efectua concomitent cu strînsul care despre preferinţele sale.
P. NICULESCU La cercul de artă plastică de la ca şi viaţa nouă a siderurgiştilor Astfel s-a ajuns ca de la înce întreprinderea minieră clin
recoltei arături de vară. clubul combinatului siderurgic Hune hunedoreni. putul acestui an şi pină in pre Deva, a fost dotată cu o staţie
corespondent doara îşi petrec aproape în fiecare zi de radioamplificare. In curind,
=«®= timpul liber zeci de artişti plastici Ca şi tovarăşii lor de la Hunedoa zent numărul celor care citesc după ce aceasta va fi racorda
amatori — siderurgişti, constructori. Ei ra, cei 50 de membri ai cercului de tă, se vor organiza emisiuni zil
lucrează cu migală la realizarea lu artă plastică de la clubul minier Lu- cărţi tehnice să crească la pes nice, în cadrul cărora se vor di
crărilor cu care se vor prezenta la peni se pregătesc cu sîrguinţâ pentru te 1.300. fuza aspecte din activitatea de
cea de-a IlI-a bienală a artiştilor bienală. producţie a colectivului de aici,
In corpparaţie însă cu numă din munca culturală şi obşteas
plastici amatori. Pină acum, ei au In regiunea Hunedoara sc pregă
tesc să participe la cea dc-a IlI-a rul mare de lucrători din com
terminat peste 70 de lucrări de artă bienală 254 de artişti plastici amatori,
membri ai celor 11 cercuri dc la clu
plastică. De cîteva zile, aici s-a or burile şi casele de cultură. Pînă acum
ci au realizat mai mult dc 250 de
ganizat o expoziţie permanentă unde lucrări.
sint expuse lucrări inspirate din mun
ffl
binat numărul cititorilor este că, se vor populariza metodele
L. A. LUCA înaintate de lucru etc.
J. PETRU,
(Gonlinuare în pag. 3-a) corespondent
întreprinderea Fores lui. Cîteva zile dc-a rîn sa. In trei zile canalul Ion Aloman a venit cu
tieră Sebeş avea plani dul a studiat terenul Ia a fost terminal. o nouă iniţiativă. S-a
ficat să construiască . în faţa locului, căutind cea angajat ca noul parchet
primăvara aceasta Ia sec mai avantajoasă posibili — Bine, bine — zi de răşinoase să-l exploa
torul dc exploatare Oaşa tate. Intr-o zi i-a venit ceau unii, o fi el gata teze complet mecanizat.
un jilip (scoc), pe o lun o idee: „Ce ar fi dacă canalul dar să vedem In acest scop şi-a luat
gime dc 1 Inii., pc caro s-ar amenaja „ Valea Pri dacă duce lemnul. sarcina să schimbe pro
să transporte prin plu goanei printr-un canal dc cesul tehnologic prin or
tire o câniitale de 2.000 pămînt, avînd în vedere In ziua următoare, \ toţi ganizarea unei brigăzi
m.c. buşteni dc ruşinoase. că în luna mai debitul cei 20 dc muncitori, îm complexe cu plata în a-
de apă provenit de pc preună cu şeful lor, Ion cortl global dotată cu 5
Scocul era prevăzut să urma topirii zăpezilor era Costişei şi maistrul Ion f e r es l r a i e mecanice
se construiască din masă mare. Chiar aşa“. Seara, A l o in a n, au început ..Drujba“ şi 2 tractoare
lemnoasă, buşteni, care la cabană a împărtăşii transportul. Spre satisfac U.T.O.S., ceea ce va a-
se ridica la 4—600 m.c. această părere celor 20 ţia celor 20 şi satisfacţia duce importante economii
Comunistul Ion Aloman, dc muncitori care sub maistrului Ion Aloman, şi reducerea preţului de
cel mai bătrîn dintre conducerea şefului 'de lucrarea reuşise. In ziua cost cu circa 5 lei la m.c.
maiştri sectorului, cu o echipă Ion Costişei, aveau aceea au transportat a-
activitate de zeci dc ani sarcina să construiască proape 200 m.c., iar după Propunerea şi angaja
în domeniul exploatărilor alte 10 zile, lo(i cei mentul au fost. primite
jilipul. Oamenii s-au în 2.000 m.c. buşteni au fost cu bucurie. In cinând vor
dafi în producţie. S-a prinde viaţă.
doit că propunerea va da economisit material, s-a
forestiere, era de acord rezultate. Maistrul Ion economisit muncă şi bani, Comunistul loan Alo
cu lucrarea, dar ceva îl Alotnan nu s-a dat însă De aceea, în scara ter man mai are doar cîţiva
neliniştea.’II durea inima bătut. A doua zi dimi minării transportului, la' ani pînă iese la pensie,
că trebuie să se iroseas neaţa a ridicat de la ma cabană a fost veselie însă inima lui este mai
că 4—500 m.c. buşteni, gazia sectorului 10 pe pînă lîrziu...
util dc utili în altă par rechi .de cisnic lungi de tânără ca oricând, Ca ni
te. Asta, fără. a mai pune cauciuc şi 10 dintre mun Dc atunci a trecut oa
la socoteală. transportul citori au şi început lu recare timp. La ultima ciodată ghidările lui sint
costisitor a! materialu crul sub supravegherea consfătuire de produc mai agere, mai pline de
ţie, maistrul parchetat iniţiative.
Aspect din cvartalul de locuinţe „23 August“ din oraşul Deva.
C. BODEA'
corespondent
HiOTi-;r3y;^:5Vţnb-;T&>-.'V» *tîvX* •’fi* «k; % ufc, XV- . ’Sk-ţbv- •*».i i Hunpdoava construieşte..*