Page 91 - 1962-07

Nr. nm o kümvl 'soüm irsM üw t Ws

EBSZ28^Sra$ttSL» . WRSmaiSyu&SCii uHMWRttstttMKtâUOUK»

S u c c e s e d e s e a m ă 'în C O T s fru e fia Va lori fi car ea

rezervelor interne-

fu rn a lu lu i d e 1 .0 0 0 m . c. Szvor n esecat

Constructorii siderUrgişti clin viteza_ zilnică de avansare în de peste 5.000.000 lei. Amintesc de econom?!

Hunedoara desfăşoară în aces­ înălţime a fost de 3,71 m., în­ faptul că la turnul de răcire, (Urmare din pag. l-a )

te zile cu tot mal multă insufle treaga lucrare fiind executată in urma aplicării metodei de
care am vorbit înainte, în loc
ţire întrecerea socialistă pentru numai în 14 zile faţă de 3-4 luni de 14.000 m.p. cofraje am folo­ Datorită măsurilor politice şi
a da în funcţiune în cel mai cît ar fi durat după metoda cla­ sit numai 237 m.p., faptul că tehnico-organizatorice luate de
scurt timp furnalul de 1000 m c., sică (acest ritm rapid s-a da­ grinzile prefabricate de la via­
furnalul nr. 7. In această în­ torat folosirii cofrajelor glisan­ duct s-au turnat la faţa locu-, comitetul de partid şi condu­
trecere constructorii, mentorii,' te şi pompelor hidraulice) ; la lui reducindu.se astfel simţitor
instalatorii, electricienii, obţin estacada de beton se montează cheltuielile de manipulare, că la cerea fabricii şi muncii pline de
cu fiecare zi noi şi noi succese. în 10 zile circa 200 bucăţi grin­ propunerea montorului Traian abnegaţie a muncitorilor, ingi­
In dorinţa de a face mai bine zi grele de 6-11 tone. Voicu a fost executat pe şan­
cunoscute munca şi realizările tier un funicular pentru susţi­ nerilor şi tehnicienilor noştri,
acestui colectiv am avut zilele — In ce priveşte calitatea lu­ nerea podului înclinat al schi- planul de producţie pe primul
trecute o convorbire cu tov. crărilor ce ne-aţi putea spune ? pului, ceea ce a dus pe lingă semestru al anului a fost rea­
ing. Francise FOltiCSkâ, director creşterea productivităţii muncii
genera! al I.C.S. Hunedoara. — Că avem realizări frumoase la această lucrare de circa două lizat la 11 iunie. Producţia glo­
şi în această direcţie. De altfel ori şi la o însemnată economie bală a fost depăşită cu 15,02 la
— Congresul al Ill-lea al Parti­ unul din principalele obiective de material lemnos. sută, producţia marfă cu 13,95
dului Muncitoresc Romîn a pus la sută, productivitatea muncii
în faţa constructorilor siderur- Convorbire cu Sov. In cuvinte frumoase, tov. di­
gişti din Hunedoara, printre al­ a crescut cu 12,9 la sută, faţă
tele, sarcina de mare răspun­ Imj. Francise Foîilcska, rector general a vorbit despre
dere de a înălţa o nouă secţie cei care au obţinut aceste suc­ de plan, iar preţul de cost a fost
redus cu 10,75 la sută. Planul de

investiţii a fost realizat in pro­
porţie de 141,2 la sută.

Angajamentul antlăl privind
realizarea de economii a fost

de furnale de mare capacitate d ire c to r genera! al 3. C. S. cese. îndeplinit şl depăşit. Valoarea
— ne spunea tov. Folticska. Tn Hunedoara — Meritul pentru rezultatele economiilor realizate peste plan
curînd, primul furnal din cele
care se vor construi aici, va da ale întrecerii colectivelor şantie­ obţinute la înălţarea acestui In sectorul turnătorii de la U. M. Cugir s-a trecut la turnarea de 'precizie a unor repere pentru maşina se ridică la 1.990.000 lei, iar be­
prima şarjă, raptul Că în pre­ mare agregat revine oamenilor. 'de cusut şi pentru maşinile unelte. Prin aplicarea acestei metode se în lătură multe operaţii de prelucrare neficiile pe cinci luni la peste
zent sîntem avansaţi cu lucră­ relor care au lucrat şl lucrează Este foarte greu să numim pe şi ajustare, se eliberează un mare nu măr de maşini care pot fi utilizate pentru urinarea altor piese şi sa mă­
rile se datoreşte unor măsuri cel mai buni, deoarece toţi con­ reşte simţitor productivitatea muncii. La o singură turnare se obţin zeci de piese de bună calitate. un milioh de lei. Economiile şi
*lGa rifjuarnfaalţ ăesdtee tocmai calitatea. structorii s-au străduit să mun­ beneficiile realizate se datoresc
tehnice şi organizatorice de această proble­ cească bine, ou toţii au obţinut In clişeu: maistrul Alexandru Şipoş explică muncitoarelor cum se face înciorchinarea corectă a mode- creşterii producţiei şi producti­
realizări frumoase. Pentru a da lelor pentru turnarea pieselor.
mare eficacitate, luate încă de mă, efectuarea recepţiei pe p ar­ o imagine a ceea ce s-a făcut vităţii muncii, îmbunătăţirii ca­
la acest furnal amintesc cei lităţii produselor, reducerii con­
la data începerii lucrărilor, rit­ cursul lucrărilor, au făcut ca
sumurilor specifice, a costurilor
mului intens cu oare s-a desfă­ organele de recepţie a beneficia­ principale de fabricaţie ale sec­
ţiilor şl a cheltuielilor gene­
şurat munca, introducerii pe
rale ale fabricii.

scară largă a tehnicii noi. rilor să califice lucrările execu­ 600.000 m.c. volum de pămint In vizită prin oraşul Cugir Punînd în valoare noi surse
Subliniez în acest Sens con­ tate ca fiind de bună calitate. excavat, 960.000 m.c. beton tu r­
nat, cel 180.000 m.p. cofraje exe­ Cind am ajuns în Cugir, pri­ tea şi universitatea muncito­ — deocamdată — cu „Ro- de creştere a producţiei şl pro­
struirea unei moderne fabrici — Fără îndoială, au fost ob­ cutate. S au montat peste 8.000 virile mi-au fost atrase de noul rească, o spaţioasă şi modernă dioa“, o maşină de cusut com­ ductivităţii muncii, de îmbună­
de betoane, folosirea din plin a ţinute realizări frumoase şî în tone construcţii metalice şi blin­ in care se îmbracă zi de zi acest sală de spectacole, săli pentru tăţire a calităţii produselor, de
macaralei Derrik, a cofrajelor creşterea productivităţii muncii daje, s-au înzidit aproape 7.500 mic oraş industrial al regiunii repetiţiile orchestrei de muzică plexă şi modernă. Vezi aici şi reducere a consumurilor speci­
glisante, dotarea şantierelor cu şi reducerea preţului de cost ? tone cărămidă refractară. noastre. uşoară şi a tarafului de muzică pe cei care prin strădania lor fice şi de utilizare mai bună a
maşini de tăiat cărămizi de şa- populară. Pe lingă toate aces­ de zi cu zi (muncitori, ingineri, timpului de lucru şl a forţei de
motă cu discuri abrazive, asam­ — Bineînţeles. Folosirea pe Toate acestea sînt rodul mun­ Deşi nu pornisem la drum cu tea, în cadrul clubului mai func­ tehnicieni şi maiştri) contribuie muncă, vom obţine în viitor
blarea pieselor metalice la sol. scară largă a tehnicii noi la cii entuziaste a întregului co­ Intenţia de a scrie ceva despre ţionează şl o bibliotecă dotată la ridicarea nivelului tehnic al rezultate şi mai bune, Aceasta
Folosind din plin tehnica nouă, toate lucrările a avut darul să lectiv, în frunte cu oameni ca acest oraş, totuşi, văzîndu-1 cu un număr de 30.000 de vo­ producţiei prin inovaţii şi raţio­
metodele noi de muncă, am reu­ ducă la creşterea productivi­ Francise Laszlo, Eugen Deak, m-am decis să scriu. lume din toate domeniile şi sală nalizări, aducând uzinei econo­ este dorinţa colectivului nostru
şit să realizăm un ritm de lu­ tăţii muncii. La şantierul de Alexandru Roşea, loan MUrin, de lectură, precum şi un cine­ mii de milioane. care analizîndu-şl posibilităţile
cru rapid. Este suficient în acest construcţii, bunăoară, producti­ îmi este greu să mă hotă­ şi-a sporit angajamentul anual
sens să amintesc că fundaţia vitatea a crescut cu 8 la sută Alecu Lungu, loan Malaleia, Ni- răsc, acum, cu ce să încep, pen­ matograf dotat cu cele mai mo­ După ce i-am mulţumit tov. la economii cu încă 900.000 lei.
furnalului a fost turnată în nu­ faţă de realizările anului 1960. colae I.upu, Zaharia Puşcaş şi tru că la coborîrea din tren derne aparate de proiecţie fa ­ Rusu pentru că mi-a prezentat
mai 12 zile faţă de peste trei Un succes de seamă am obţinut alţii, care prin faptele lor au m-a intîmpinat un oraş de ne­ bricate în ţara noastră. Acestea acest minunat loc al oraşului Succesele obţinute în primul
luni cit a durat această lucrare în ce priveşte reducerea preţu­ constituit un exemplu pentru recunoscut faţă de cel pe eare-1 sint fapte şi ele na pot fi igno­ Cugir — lăcaşul culturii — con­ semestru sînt pentru muncitorii,
la furnalul de 700 m.c. Un alt lui de cost. De la data începerii toţi ceilalţi constructori. cunoşteam eu cu câţiva ani în rate de nimeni. struit în anii puterii populare, inginerii şl tehnicienii noştri un
lucrărilor şi plnă în prezent, la urmă. Tot gîndindu-mă despre şi după ce am asistat la spec­ imbold puternic in muncă. Sar­
STAN GAFTONIE ce să scriu am ajuns în noul Acest minunat edificiu al tacolul dat de Opera de stat din cina noastră constă în a crea
oraş — oraşul muncitoresc. culturii din oraşul Cugir este Cluj, spectacol ce a fost primit în toate secţiile o atmosferă de
continuă căutare, de spirit ino­
vator care să aibă drept rezultat

exemplu: la turnul de răcire furnal s-a realizat o economie corespondent*I. Aici, mă întâmpinară peste tot dotat cu toate materialele ne­ cu multă căldură de publicul atragerea întregului colectiv la

afişe mari oare anunţau că în cesare desfăşurării unei intense cugirean. mă gîndeam : Cum o participare tot mai activă în

oraş se află în turneu Opera de activităţi în cadrul tuturor cer­ să nu scrii despre aceste mi­ lupta pentru calitate şi econo­

T IN E R I C U C A R E N E M IN D R 1M stat din Cluj, avlnd în program curilor precum şl pentru for­ nunate realizări ale oamenilor mii. Sub îndrumarea organiza­
operele „Traviata“, „Bărbierul maţiile artistice cum s în t: co­ muncii din Cugir, despre tu ­ ţiilor de plartid colectivul nos­

din Sevilla“, operetele „Lăsaţi- rul alcătuit din 120 de persoane, multoasa şi bogata lor viaţă, tru va fi mobilizat şi mai mult

Lăcătuşul loan Calotă i mă să cînt“ şi „Ana Lugojana“. formaţia de teatru, care a p ar­ despre tot ceea ce este nou şi, pentru a îmbina lupta pentru
I Splendid, mă gîndeam. Pe lin­ cum să nu aduci pe această cale
% I ticipat la faza regională al ce­ un cald omagiu grijii deosebite realizarea sarcinilor de plan
in gă tot ce este nou în acest oraş lui le-al ill-lea festival bienal cantitative cu o muncă mai sus­
A- La depoul de locomotive din Planul de producţie îl indepii- este tlnărul Calotă. Un exem- I — complexul şcolar mediu, cu pe care partidul şi guvernul nos­ ţinută de îmbunătăţire a cali­
% Simeria lucrează aproape 150 mim şi îl depăşim in fiecare piu demn de urmat şi pentru săli spaţioase şi luminoase, spi­ de teatru „I. L. Caragiale“ cu tru o poartă oamenilor muncii tăţii, de sporire a productivită­
i(J de tineri. Toţi muncesc cu elan lună, iar calitatea reparaţiilor alţi tineri. talul unificat, o clădire impu­ pentru a le face viaţa şi mai ţii şi de utilizare mai chibzuită
N şi îşi aduc un aport însem.nat este la nivelul cerinţelor. Ti- Anul ţrecut, comuniştii din piesa „Oameni care tac“ de Al. frumoasă şi mai plină de bucu­ a materiei prime şi a materia­
nătoare, policlinica şj, noul edi­ Voitin, brigada artistică de agi­
taţie, fanfara, orchestra, de mu­

C in lupta pentru îndeplinirea şi nărui Calotă ştie să-şi organi- depoul nostru apreciindu-i ca- $ ficiu al culturi] dlpuLcest oraş zică uşoară, taraful de muzică rii. Animat de această dorinţă, lelor în scopul reducerii con­
$ — clubul — am şi posibilitatea populară, formaţia de dansuri am scris rîndurlle de faţă. tinue a preţului de cost şi a
îlj depăşirea planului de producţie, zeze bine lucrul, iar lucrările nţăţlle politice şi profesionale de a vedea spectacole de operă. populare, un mare număr de so­ realizării planului de producţie
lişti vocali şi instrumentişti, re­ MINAI MOTORGA la toţi indicii.
v Am poposit într-una din zile ce i se încredinţează le exe- i.au primit în rîndul candida- f Şi, cura pînă la ora începerii citatori şi cititori artistici, care corespondent
au prezentat numeroase spec­
ky. în sectorul de reparaţii a lo- cută la un nivel calitativ înalt. ţnorj iar anul acesta în rînău- $ spectacolului ce urma să-l pre­ tacole în comunele şi satele re­
giunii şi raionului, bucuvîndu-se
comotivslor. Aici am întîlnit Este un tînăr cu care mă mîn- rile membrilor de partid. Aces- zinte Opera de stat din Cluj de aprecieri unanime din par­
mai erau cîteva ore, tovarăşul tea spectatorilor.
•(l un tînăr dc statură mijlocie şidrese. E sîrguincios şi îi pla- ţea au f 0sţ ^!e de cea mat I
Impresionat rămîi de blocu­
cu părul castaniu care nu are ce să studieze mult. mare bucurie pentru el, dar Ioan Rusu, membru în comite­ rile svelte care se încheagă in­ Întrecere însufleţită— roade bogate
tr-un frumos complex arhitec­
J• nici 20 de ani. Să-l cunoaştem. Acum, la încheierea anului şi pentru noi, cei care l-am { tul sindicatului de la U.M. Cu­ tonic şi în care oamenii muncii
locuiesc în condiţii confortabile.
(y Are un nume simplu. II chea- şcolar in învăţămîntul de stat, crescut şi educat. II gir, m-a însoţit prin club pre- O impresie puternică îţi provoa­
zentîndu-mi-1. că şi exponatele din cadrul ex­
j(ţ mă Ioan Calotă şi lucrează In am avut o mare bucurie, tină- Acesta este tlnărul Ioan Că­ poziţiei de la club care repre­ Ne aflăm la depoul C.F.R. din de remofeare a trenurilor cu
di echipa de reparaţii condusă rul Ioan Calotă, numărinău-se Teiuş. In secţii şi ateliere se tonaj sporit, îngrijind şi întreţi-
îjj de comunistul Constantin Gri- printre cei mai buni elevi ai Iotă, tînăr al zilelor noastre Este poate greu să crezi că în zintă progresul înregistrat de munceşte de zor. La lumina ce nînd bine locomotivele ei au reu­
noi — luminoase — cu care muncitorii din Cugir în fabri­ emană din tuburile fluorescente şit să reducă consumul specific
}i- goraş. Echipa din care face şcolii medii serale din Sime- echipa, conducerea depoului şl acelaşi oraş în care regimul bur- carea maşinilor de cusut. Aici de curînd instalate în atelierul şl să realizeze în primul semes­
pot fi văzute maşini începind mecanic, strungarii H. Francise, tru al anului o economie de
1 parte a reparat o locomotivă ria. noi toţi ne mîndrim. Şi ca el ghezo-moşieresc lăsase ca moş­ T. Bîrluţ şi P. Munteanu, lu­ 1.722,20 tone de combustibil con­
peste planul semestrial. Pentru Fiind — ne-a spus tov. Constantin crează cu atenţie la strunjirea
apreciat de către ti- I tenire o sală de spectacole ca venţional. Cu combustibilul eco­
I val de lume şi o bibliotecă cu un unor piese importante pentru nomisit se pot remorca 303 tre­
a-l cunoaşte mai bine ne-am neri ei l-au ales in comitetul Qriaoras slnt mulţi tineri mic număr de volume, există locomotivele intrate în reparaţie nuri de marfă ou tonaj maxim
adresat şefului de echipă. El U.T.M. ’Atent faţă de tovarăşii generală. pe distanţa Teiuş — Tîrgu-Mu-
ne-a spus: săi de muncă, săritor şi gata în depoul nostru. $ astăzi un modern edificiu al cul­ reş şi retur. Aportul cel mai de
turii prevăzut cu săli pentru cer­ Turnătorul Simion Cristea
— Cu asemenea tineri ca oricînd să ajute pe cei cu mal I. PRICOP i curile de artă plastică, balet,

j(f aceia care lucrează în echipa puţină experienţă în muncă, B. C. NELUŢU dansuri populare, vioară, acor­

ţj mea, e o plăcere să munceşti, disciplinat şi conştiincios, aşa corespondenţi deon, croitorie, sală de conferin­

ţe, unde îşi desfăşoară activita­ cu „Ileana“ şi terminînd este vesel şi se simte bine în seamă In remorcarea trenuri­
noul atelier dotat cu o instala- lor cu tonaj sporit şi în reali­
laţie modernă de ventilaţie, cu zarea de economii de combusti­
aparate şi un cuptor special bil l-au adus mecanicii de loco­
In trecut se folosea deseori zincile, panourile, afişierele, vin pentru topit materialul de anti- motivă Iuliu Crişan, Gligor Me-
proverbul „Parcă ai fi crescut Pentru muncitorii forestieri să întregească munca politică fricţiune. Am intrat in vorbă cu
în pădure“. Şi intr-adevăr, acest de masă pentru mobilizarea tu ­ dînsul. drea, Mihai Ignea, Eugen Man,
Ioan Seealată, Iacob Conţ şi
proverb oglindea fidel felul în turor Salariaţilor în procesul de — In asemenea condiţii — alţii, împreună cu fochiştii lor.

care munceau şi trăiau munci­ torilor forestieri, care capătă lor de bază au luat măsuri ca In primul semestru al acestui producţie precum şi în alte ac­ ne-a spus tov. Cristea — ţi-e Roadele muncii culese în p ri­
torii forestieri în anii regimului acum un caracter din ce în ce ziarele şi revistele să fie trans­ an au fost expuse în faţa mun­ tivităţi cu caracter politic, ideo­ mai mare dragul să lucrezi. mul semestru sînt un imbold
burghezo-moşieresc în ţara noa­ logic şi cultural. Munca e mai uşoară, iar roa­ spre noi succese în viitor. Acum
stră. Viaţa mizeră dusă de aceş­ mai auxiliar. Prin marile inves­ portate şi distribuite la timp de citorilor forestieri un număr de dele ei sînt mai mari. Acum pot colectivul depoului C.F.R. din
tiţii făcute în utilaje s-a ajuns către personalul din transpor­ In cadrul întreprinderii fores­ să torn un număr mai mare de Teiuş desfăşoară o întrecere şi
tia în colibe, unde aveau ca aş­ ca începind cu acest an, la în­ turile auto şi cel de la calea 22 conferinţe cu caracter poli­ tiere Petroşani se desfăşoară o cuzineţi pentru osie şi bielă la mai însufleţită pentru ca in se­
ternut doar cetina de brad, hra­ treprinderea noastră să avem o ferată forestieră şi ca materia­ tic, tehnic şi de cultură gene­ activitate tot mai susţinută pri­
na slabă datorită cîştigului mic, exploatare — Polatiştea — unde lele despre principalele eveni­ rală. Au fost ţinute conferinţe vind ridicarea conştiinţei socia­ locomotive şi pe lingă aceasta mestrul II să culeagă roade şi
lipsa posibilităţii de a citi un toate operaţiile grele şi cu vo­ mente interne şl internaţionale politice oa: „Bunăstarea poporu­ liste a muncitorilor, evidenţiin- calitatea lor s-a îmbunătăţit mai bogate.
ziar, o carte, de a viziona un lum mare de muncă (doborîtul, să fie citite în colectiv. După lui — ţelul suprem al politicii du-se organizaţiile de bază de mult faţă de trecut.
film, fără a vorbi de audiţia fasonatul, transportul pînă la servirea mesei sau seara, la ca­ P.M.R.“, conferinţe ştiinţifice la sectorul mixt Lonea, Cîmpu! ADRIAN OŢOIU
unui aparat de radio, ii aducea rampa de încărcare), sînt com­ bane sau la sălile de cultură, Iui Neag şi centrala I.F., care Mari succese in muncă înre­
pe muncitorul forestier intr-o plet mecanizate. poţi vedea pe agitatorii Ser- despre fenomenele naturii şi au îndrumat şi ajutat mai con­ responsabilul subredacţiei
giu Ioana, de la Cîmpu lui cret comitetele sindicale de sec­ gistrează mecanicii şi fochiştii , noastre voluntare din Teiuş
stare de înapoiere cumplită.’ De Aceasta este o mare reali­ Neag. Constantin Onciu, de la combaterea misticismului sau ţii în activitatea lor. Totuşi, mai acestui depou. Aplicînd metode
altfel, regimul burghezo-moşie­ zare 1 despre problemele economiei fo­ există şi anumtie deficienţe în
resc avea şi interesul de a ţine sectorul Lupeni, Ioan Gorci, restiere şi protecţia muncii. special in munca cu cartea (nu­ 3H=
pe oamenii muncii în această Realizări la fel de importan­ de la gaterul 2-3 Lonea. Ioan Acestea au fost expuse atit de mărul cititorilor fiind încă mic
stare. te s-au obtinut şi în ce pri­ membri ai comitetului de partid
veşte îmbunătăţirea cazării mun­ Lazăr de la C.F. Lonea şi mulţi cît şi de alţi tovarăşi cu pregă­
tire corespunzătoare, precum şi
Astăzi, proverbul mai sus ară­ citorilor noştri. Ei nu mai dorm alţii, citind ziarele în faţa mun­ de lectorii comisiei orăşeneşti faţă de posibilităţi, iar cărţile
tat şi-a pierdut -complet vala­ în colibe pe cetină de brad, aşa citorilor forestieri. Petroşani pentru răspândirea cu­ de la bibliotecile volante nu se
bilitatea. Grija faţă de om este cum se întîmpla pe timpul re­ O altă activitate care vine să noştinţelor de ştiinţă şi cultură. înprospătează la timp), in acti­
una din preocupările principale gimului burghezo - moşieresc. satisfacă cerinţele culturale ale Cele 2 brigăzi artistice de agi­ vitatea brigăzilor artistice de
ale partidului şi statului nostru Pentru ei au fost construite în
democrat-popular , muncitoru­ ultimii ani. 45 de cahane spa­ muncitorilor forestieri este mun­ taţie, create In cadrul între­ agitaţie şi altele Asupra acestor
ca cu cartea. Cele 6 biblioteci prinderii noastre, prin progra­ lipsuri comitetul de partid şi
lui creindu-i-se condiţii tot mai ţioase. înzestrate cu tot ce este fixe şi 16 volante create în ca­ mele prezentate, popularizează organizaţiile de bază îşi vor con­
bune de muncă şi de trai. Vor­ necesar pentru o odihnă ome­ drul exploatărilor, dotate cu pes­ realizările regimului democrat- centra atenţia ca şi acestea să
bind despre muncitorii fores­ nească. cabane dintre care une­ te 16.000 volume, sînt frecven­ popular, precum si realizările şi fie grabnic remediate, pentru a
tieri, acestora li s-au creat con­ le putem smune că rivalizează tate de către salariaţi care îşi lipsurile manifestate în cadrul contribui mai mult Ia ridica­
diţii corespunzătoare de trai, cu cabanele turistice în ce p ri­ pot alege cărţile preferate. Pe întreprinderii. In prezent, for­ rea conştiinţei socialiste a mun­ ,J1 1 1 1

construindu-se cabane care sînt veşte construcţia şi confortul. lingă cărţile existente în biblio­ maţia de teatru face repetiţii citorilor forestieri in vederea
dotate cu paturi şi cazarma- tecile comitetului sindicatului, ducerii la Îndeplinire a măre­
ment necesar şi creîndu-se punc­ Transformări profunde au muncitorii,, inginerii şi tehnicie­ pentru a pune în scenă piesa ţelor sarcini,trasate de cei de-al
te alimentare în apropierea lo­ avut loc si în viata culturală a nii sînt îndrumaţi de a-şi crea „A furat-o pădurea“ de Leon- Ill-lea Congres al partidului.
cului de muncă. Cărţile, ziarele, muncitorilor forestieri, care în biblioteci personale, proeurîn- tin Leonard, piesă inspirată din
aparatele de radio au pătruns trecut erau anroane în între­ du-şi cărţi atit de la standuri viaţa forestierilor. Cele 5 săli ...Astăzi, muncitorul forestier
larg în inima munţilor. Radi­ gime analfabeţi. Astăzi, in fie­ de, vînzare ce se organizează în de lectură existente, unde mun­ s-a apropiat, mult în ce priveşte
c a l s-au schimbat şi condiţiile care zi, la cabanele din munţi, întreprindere, cît şi de la li­ citorii îşi petrec timpul liber condiţiile de muncă, nivelul de
lor de muncă prin introducerea la depozitele de sortare şi chiar brării. sînt dotate cu material cultural - trai şi cultural de restul oame­
mecanizării. în exploatări, sosesc ziare şi re­ sportiv. Aici se găsesc mese de nilor muncii din economia na­
viste. Prin munca nolitică des­ Comitetul sindicatului, Îndru­ tenis de masă, şah, table, remi
La fe! ca in întreaga ţară şi făşurată de organizaţiile de mat de către comitetul de etc., ce sînt puse la dispoziţia ţională. El a lichidat cu neştiin­
ţa de carte, trăieşte în condiţii
în munca şi viaţa muncitorilor
forestieri din cadrul întreprin­ partid, de agitatori şi organi­ partid, a procurat şi dotat caba­ muncitorilor forestieri. v omeneşti, munca îi este tot mai Oraşul Brad, ca şi celelalte oraşe ale regiunii noastre, îşi
zaţiile de masă, sub Îndrumarea nele muncitorilor din pădure cu mult uşurată. Şi toate acestea schimbă înfăţişarea. El devine din an in an tot mai frumos
derii forestiere Petroşani au un număr de 9 aparate de ra­ Cele cinci gazete de perete din datorită grijii părinteşti a parti­ prin construcţiile de blocuri, moderne şi confortabile, amenaja­
avut Ioc transformări în anii comitetului de partid, s-a ajuns dio, dintre oare 2 portative. cadrul centralei noastre şi de dului, care se răsfrânge în egală rea de parcuri şi zone verzi.
să existe în cadrul I.F. Petro­ Aceasta face să fie asigurată la sectoare, vorbesc despre; rea­ măsură asupra întregii clase
de democraţie-populară. Fjţgrăs- şani peste 1.100 abonamente la audierea diferitelor ştiri, a se lizările muncitorilor, lipsurile ce muncitoare. Clişeul de faţă reprezintă un nou bloc dat de curînd în
traiele mecanice, instalaţiile de ziare si reviste, adică în medie asculta muzică, precum şi orga­ se mai manifestă, făcând şi re­ folosinţă oamenilor muncii din acest oraş.
scos-aproo tat, tractoarele, ma­ un abonament la fiecare sala­ nizare^, de audiţii colective. comandările necesare pentru în­ BUCUR VASILE
şinile de cojit, Înlocuiesc tot mai riat. Centru a asigura o largă lăturarea lor. De asemenea, cele
ră.Sinîndire a presei, comitetul de O atenţie tot mai mare se dă 4 panouri de onoare populari­ Ioc(iitor al secretarului
mult joagărul, ţapina şi alte
unelte tradiţionale ale munci- partid şi birourile organizaţii­ şi propagandei prin conferinţe. zează fruntaşii în producţie. Lo- comitetului de partid

I. F. Petroşani