Page 92 - 1962-07

P8 f .
UM IMELB ş t i e i
Lucrările Comitetului celor 18 state Moi vrem pace şi prietenie
pentru dezarmare
GENEVA 27 (Agerpres). —
In şedinţa plenară din 27 iulie a ®o-
m!toiului celor 18 state pentru dezar­
mare, prezidată de reprezentantul R. P.
Romine, George Macovescu, conducă­
torii delegaţiilor S. U. A., Angliei şi
Italie! şi-au continuat atacurile împotri­ nerală şi totală. Acest document ţine
va măsurilor prevă&te de proiectul so­
vietic de tratat pentru prima etapă a
programului dezarmării. Pretexiul obi-
ecţiunilor lor este că în urma înfăptui­
rii acestor măsuri echilibrul militar va
fi rupt în favoarea U.R.S.S. Ei au sus­
ţinut că programul sovietic al primei
elape a dezarmării ar fi în contradicţie
cu punctul 5 al principiilor adoptate
de comun acord pentru lucrările co-
milctuhii potrivit căruia toate măsurile
pentru dezarmarea generală şi totală
trebuie să fie echilibrate în aşa fel in­
cit în nici una din etapele înfăptuirii
tratatului nici un stal sau grup de state
să nu poată obţine vreun avantaj mi­
litar.
Reprezentanţii Angliei şi S.U.A. —
J. Gobder şi A. Dean — şi-au asumat
sarcina de a demonstra care va fi ra­
portul de forţe dintre Vest şi Est după
prima etapă a dezarmării, dacă ea ar
fi înfăptuită potrivit proiectului so­
vietic. Din spusele lui Dean şi Gobder
reiese că puterile occidentale se vor
pomeni dezarmate în faţa U.R.S.S. şi
a celorlalte ţări participante la Trata­
tul de la Varşovia.
Luînd cuvîntul, reprezentantul R. P.
Romînc, George Macovescu, ocupîndu-
se de divergenţele apărute în cursul
primei părţi a conferinţei în legătură
cu modul de a concepe dezarmarea şi
cu măsurile care trebuie luate pentru a
ajunge la dezarmare, a arătat că un
Pcsilri ® firi
Declaraţiile nitor oameni politici indieni
DELHI 27 (Agerpres) — t a s s
transmite :
La 26 iulie pe aeroportul Pa-
)am din Delhl a sosit cu un
avion „TU-104“ delegaţia india­
nă care a participat la lucrări­
le Congresului mondial pentru
dezarmare generală şi pace. Lo­
cuitorii capitalei indiene au sa­
lutat cu bucurie pe partizanii
păoii, i-au felicitat cu căldură
pentru că şi-au încheiat cu suc­
ces misiunea lor de pace şi
prietenie. La întrebările ziariş^
tilor delegaţii au făcut declara­
ţii în legătură cu lucrările Con­
gresului :
D-na Rameşvari Nehru, lau­
reată a premiului internaţional
Lenin „Pentru întărirea păcii
între popoare“ : Congresul ne-a
însufleţit pe toţi la acţiuni co­
lective în apărarea păcii, la
lupta pentru dezarmare genera­
lă şi totală.
Dr. Tara Ceand, deputat In
parlam ent: ’A fost un congres
istoric. Hotăririle lui vor însu­
Jzvestiaa despre raportul
„Consecinţele economice ale dezarmării“
MOSCOVA 27 (Agerpres). —
TASS transmite :
Ziarul ,,Izvestia“ a publicat în
numărul său din 26 iulie un ar.
ticol semnat de V. Petrov, in care
comenta raportul intitulat ..Con­
secinţele economice ale dezar­
mării'.
Raportul a fost întocmit de o
comisie in frunte cu Emile Bc
noit, profesor la Universitatea
din Columbia. Prof. Benoit este,
de asemenea, consilier al Agen­
ţiei pentru dezarmare şi control
asupra armamentelor.
PetrOv scrie că „acest docu.
ment, s-ar putea spune - ofi­
cial, reflectă ca într-o picătură
de apă făţărnicia şi confuzia in
tenţionată a poziţiei S.U.A. în
problema dezarmării“. In ciuda
titlului său. scrie autorul artico­
lului, în acest raport este ridicată
—ooo—
O declaraţie a C.C.
al P.C. din Germania
BERLIN 27 (Agerpres). — I’ASS
transmite:
Postul de radio german „Freiheits-
sender-904“ a transmis o declaraţie a
Comitetului Central al Partidului Co­
munist din Germania în legătură cu
condamnarea ilegală de către autori­
tăţile judiciare vest-germane a lui Karl
Schabrod, Emil Sandcr şi Wolfgang
Schrodcr.
Condamnarea acestor patrioţi ger­
mani, se spune în declaraţie, este o
nedreptate flagrantă şi este în contra,
dicţie cu noţiunile cele mai elementare
ale legalităţii. Ea dovedeşte că în
R.F.G. sint folosite larg metodele fas­
ciste de guvernare.
6.®. al P.C. din Germania cheamă
populaţia din R.F.G. să-şi ridice gla­
sul pentru eliberarea lui Karl Schabrod
şi a tovarăşilor săi, precum si a tu­
turor partizanilor păcii aruncaţi în în­
chisori, să lupte împotriva militaris­
mului şi dominaţiei monopolurilor.
Redacţia şi administraţia ziarului, str. 6 Martie nr. 9. leleiun; 166, 189, 75, 674, Taxa plătită in numerar conform aprobâru Direcţiei Generate F. 1,1,R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — tiparul: Întreprinderea Foii y,alică „1 Mai” — Deva.
1 :':?.'í'•’ttdMr t-!srra»TO?CT^3fflMSg?ra5g??Zgn^4g5583ai?i^-?T^.?AJ^^ DRVMUE SÖCmUSMULUl
ultimele ş t i r i
pas important pe calea înlăturării aces ţilor occidentali şi a demo'nstrat că ei
tor divergenţe îl constituie documen­ prezintă o situaţie falsă cu totul de­
tul de lucru prezentat de delegaţia R.P.
Bulgaria în vederea redactării artico­
lului 4 al tratatului de dezarmare ge­
seama de toate propunerile considerate
acceptabile pentru a crea condiţii mai
bune în vederea realizării unui acord.
Delegatul romîn a subliniat că tex­
tul bulgar oferă largi posibilităţi de a
se realiza un acord la punctele privind
reducerea forţelor armate şî ale arma­
mentului convenţional; la crearea încă
de la începutul, intrării în vigoare a tra­
tatului a organizaţiei internaţionale de
dezarmare; la prevederile în legătură
cu reducerea riscului de război; la ace­
lea menife să contribuie la asigurarea
menţinerii păcii şi securităţii interna­
ţionale.
George Macovescu a combătut cu
argumente temeinice concluziile trase
în cuvîntările lor de către reprezentan­
ţii Statelor Unite şi Angliei că dacă
se vor distruge toate vehiculele arme­
lor nucleare, se vor lichida toate ba
•/ele militare de pe teritoriile străine
şi se va reduce armamentul clasic cu cei doi preşedinţi să coordoneze textul legaţii. La mitingul în cinstea tea da in orice clipă o ripostă
30 la sută, atunci puterile occidentale articolului introductiv ce stabileşte sar­ acestei aniversări au participat agresorilor.
ar rămîne în inferioritate militară
Delegaţia romînă, a spus George Ma­ a fost discutat în ultimele 'căinţe nle- din toate colţurile ţării.
covescu, insistă ca imediat după ter­ nare. La viitoarea şedinţă nlenară fi­
minarea discuţiilor, cei doi copreşedinţi
să ia în consideraţie prevederile res­
pective din proiectul de tratat sovietic,
din schiţa de tratat american, precum
şi documentul de lucru bulgar pentru ¦
a trece la redactarea articolului 4.
V. A. Zorin, conducătorul delegaţiei
U.R.S.S., a făcut o analiză amănunţită,
obiectivă a tuturor afirmaţiilor delega­
fleţi pe partizanii păcii Ia lup­
ta pentru realizarea visului ce­
lui mai scump ai omenirii — o
lume fără războaie şi arme.
Dr. A. Singh: Nu voi uita
niciodată acest congres. Cu toa­
te deosebirile de păreri şi con­
vingeri politice, delegaţii la
congres au adoptat în unani­
mitate mesajul către popoarele
lumii — manifest măreţ al pă­
cii.
Am constatat personal, a spus
K. Singh că poporul sovietic
obţine succese in toate domenii­
le vieţii şi că năzuinţa fierbin­
te spre pace este trăsătura lui
naţională. Poporul sovietic do­
reşte să deschidă pagina viito­
rului luminos nu numai pentru
el dar şi pentru toate popoare­
le lumii. Visul lui scump este
comunismul şi acestui vis ii es­
te dat să se realizeze.
Cunoscutul medic din Calcut-
ta, Kumar M unshi: Congresul
a indicat calea spre o pace
trainică si îndelungată.
în slavă cursa înarmărilor, se
demonstrează „avantajul ei sau
în orice caz caracterul ei eco­
nomic inofensiv“ pentru popu­
laţia S.U.A. şi chiar pentru...
economia mondială. Prof. E.
Benoit, scrie în continuare Petrov,
este prin funcţia sa „pacifist",
In realitate însă este un adept al
cursei înarmărilor.
-3BL
Berlinul occidental nu trebuie să mal fie o bază tarismului german.
militară a plierilor occidentale
BERLIN 27 (Agerpres). —
Agenţia ADN a transmis in­ statelor neutre sau ale ţărilor miting. Ei au strigai: „Jos dictatura!“
terviul acordat de Otto Winzer, participante la cele două gru­ Polifia a intervenit împrăştiind pe
prim-locţiitor al ministrului afa­ pări europene.
cerilor externe al R.D.G.
Referindix-se la declaraţia lui
Home cu privire la posibilitatea
rezolvării problemei Berlinului
occidental după exemplul regle­
mentării problemei laoţiene, O.
Winzer a spus că unele preve­
deri ale acordului cu privire Ia
Laos sint pe deplin acceptabile
pentru normalizarea situaţiei
din Berlinul occidental. Potrivit
prevederilor acordului, Laosul
nu trebuie să facă parte din
blocul militar imperialist SEATO
Tot aşa, Berlinul occidental nu
trebuie să facă parte din blocul
agresiv NATO. Declaraţia guver
nulul laoţian cu privire la neu
tralitate exclude posibilitatea ea
pe teritoriul ţării să existe baze
militare străine şi să staţioneze
trupe străine. Aplicat la Berli­
nul occidental acest lucru în
seamnă că oraşul nu trebuie să
mai fie o bază militară a puteri
tor occidentale. Ele trebuie să
pună capăt regimului de ocupa
ţie şi să şi retragă de acolo tru.
pele. Securitatea oraşului liber
si neutru Berlinul occidental ar
putoa îi garantată sub steagu.1 ! deswchrului cu arma nucleară şi înves­ centrală a unei zone denuclearizate.
CBOUgiaaat»tW&aäM
ultimele ş t ir i
^É H m
naturata. Totodată, în ce priveşte ac­
tualul raport dintre armamente şi for­
ţe armate, V. A. Zorin s-a referit la da­
tele publicate chiar în ţările occidentale,
inclusiv de Institutul britanic pentru
cercetări strategice. Din această ana­
liză a reieşit că nu există nici un te­
mei să se afirme că după prima etapă
a dezarmării înfăptuite, potrivit proiec-
tiilui sovietic, U.R.S.S. ar căpăta anu­
mite ava'ntaje militare. Mai degrabă
invers: într-o anumită măsură echili­
brul ar fi rupt în dauna U.R.S.S.
Totodată omenirea, ar avea de cîş-
figat înfrucît o dată cu lichidarea mij­
loacelor de transportare a armei nucle­
are, a bazelor militare pe teritorii stră­
ine şi cu evacuarea de pe accsfe teri­
torii a trupelor străine ar fi înlăturată
complet posibilitatea unui atac nuclear
şi s-ar reduce într-o măsură conside­
rabilă posibilitatea unui atac în care
ar fi folosite numai armamentele cla­
sice.
După cuvînlarea Iul V. A. Zorin,
Comitetul a hofărit să însărcineze pe
cinile primei cinne a dezarmării şi care peste 500.000 de cubani, veniţi
xată la 30 !nlie, Comitetul va trece la
discutarea articolului următor al pro­
gramului primei etape a dezarmării.
„Săpfwf&area psielemeiu
j MOSCOVA 27 (Agerpres) —
I TASS transmite:
i In editura de stat pentru li-
• teratura politică a apărut cule-
\ gerea intitulată ,,Sărbătoarea prie­
teniei“, confinînd materiale des­
pre vizita în R. P. Romînă a
delegaţiei de partid şi guverna­
mentale sovietice în frunte cu
AL S. Hruşciov, prim-sccrctar al
C.C. al P.C.U.S., preşedintele Con­
siliului de Miniştri al U.R.S.S.
Materialele publicate relatează
despre vizitele delegaţiei în tară,
despre numeroasele mtîlniri cor­
diale cu oamenii muncii din Ro-
E v o lu ţia e v e sB lm e su íe lo a 0
di
PARIS 27 (Agerpres). —
Corespondentul agenţiei France Pre-
sse relatează din Alger că Ben Kliedda,
preşedintele GPRA, şi alţi cîţiva lideri
algerieni „manifestă optimism“ în le­
gătură cu evoluţia evenimentelor din
Algeria în ultimele 24 de ore. Minis­
trul armatei Abdelhnfid Boussouf, îna­
poiat Ia 26 iulie în Alger după o scurtă
vizita la Tizi Oiizoii şi-a exprimat spe­
ranţa că „pericolul războiului civil“ va
scădea şi că în cele din urmă „totul V3
fi bine“. Sorespondentul relatează că
Ia 26 iulie au sosit în Alger de la Con­
stantine, Bitat, unul din adepţii lui
Ben Bel Ia şi Ben Tobbal, miniştri fără
portofoliu. La 27 iulie se aşteaptă so­
sirea la -Alger a lui Mohammed Yazid,
ministrul informaţiilor. In felul acesta,
o iumătafe din membrii GPRA se vor
afla din nou în capitală.
După cum relatează corespondentul
agenţiei Reuier. la 26 iulie a sosit la
Orari. Ben Bella şî unii membri ai Bi­
roului Politic. Cercurile apropiate de
Beii Bella au relalat la 26 iulie că în
principiu a fost adoptată hotărîren ca
Biroul Politic să fie mutat la Alger,
însă dala precisă a mutării nu a fost
încă stabilită. Reprezentanţii acestor
cercuri au relatat că Ben Bella si Bi-
O.N.U. de forţe poliţieneşti ale ca 500 de studenţi au organizat un
în încheiere. O. Winzer a sub­
liniat necesitatea Imperioasă ca
în interesul asigurării păcii să
ss pună capăt provocărilor din
Berlinul occidental împotriva
R.D.G., să se încheie tratatul de
pace german şi să se normali­
zeze situaţia în Berlinul occi­
dental.
Un nou discurs militarist al lui Strauss
BONN 27 (Agerpres). —
Ministrul de război vest-germnn
Strauss a rostit la Miinehen un nou
discurs militarist. In acest discurs el a
considerai necesar să-şi asigure în pri­
mul rîn-l auditorii că numirea genera­
lului american Lemnitzer în funcţia de
comandant suprem al torţelor armate
ale NATO, nu înseamnă o schimbare
a politicii S.U.A. în domeniul înarmă­
rilor afpmice. Se ştie că în persoana
generalului Norstad care a deţinut în
trecut această funcţie, Strauss avea un
aliat de nădejde în ce priveşte reali­
zarea planurilor de înzestrare a Bun-
ultimele ş t ir i ultimele ş t i r i
cy toate popoarele
Cuvîntarea lui Fidel Castro la mitingul
de la Santiago de Cuba
HAVANA 27 (Agerpres). —
TASS transmite :
La 26 iulie întregul popor cu-
ban a sărbătorit într-un ca­
dru festiv cea de-a 9-a aniver­
sare a asaltului fortăreţei mi­
litare Moncada din oraşul San­
tiago de Ouba, eveniment care
a constituit începutul luptei ar­
mate a poporului cuban împotri­
va odioasei dictaturi a lui Ba­
tista. In anii de după victo­
ria revoluţiei, în oraşul Santia­
go de Cuba şi în întreaga repu­
blică au avut Ioc prefaceri uria­
şe. Ca un simbol al acestor
prefaceri, fostele cazărmi mili­
tare din Moncada au fost tran­
sformate într-un orăşel şcolar.
Anul acesta ziua de 26 iulie
s-a sărbătorit pentru prima
oară în oraşul Santiago de Cu­
ba, leagănul revoluţiei cubane.
De pe cele cinci continente ale
lumii au sosit peste 20 de de­
Asistenţa a intimpinat cu pentru pace. a subliniat Fide:
aplauze furtunoase, prelungi
apariţia la tribună a lui Fidel
Castvo, a lui Osvaldo Dorticos,
mînia frăţească. Culegerea cuprin- ,
de textele cuvîntărilor rostite de (
membrii delegaţiei de partid şi (
guvernamentale a U.R.S.S. şi de ]
conducătorii de partid şi de stat
romîni.
Culegerea cuprinde Comunicatul
comun sovieto-romîn, textul cttvîn-
lării tovarăşului /V. S. Hruşciov
la posturile de radio şi televiziu­
ne la 2 iulie 1962 „Despre vizita ^
delegaţiei de partid şi guverna­
mentale sovietice în Republica
Populară Romînă" şi alte mate- f
riale. t
it»
roul Politic vor rămîne Ia Oran timp
de clteva zile.
Sorespondentul din Oran al agenţiei
France Presse, relatează că unul din
liderii Frontului de Eliberare Naţiona­
lă, Boumer.djel, care sprijină pe Ber;
Bella, a declarat Ia 26 iulie într-o con­
vorbire cu ziariştii: „Biroul Politic a
interzis ţoale dislocările de trupe din-
tr-un district militar în altul. Această
măsură urmăreşte să preîntimpine orice
fel de incidente între districtele milita­
re care nu au ajuns încă la o înţelege­
re politică între ele". Referindu-se Ia ac­
tivitatea Biroului Politic Boumendje!
a declarat că Ben Bella „a comunicat
oficial însărcinatului cu afaceri al Tu
nisieî că Biroul Politic a luat asupra
sa toate problemele stalului algerian“.
Pe scurt © Pe scurt
DELIU. — La sfîrşitul acestui jgn.
primul ministru al Indiei, Jawaharlal
Nehru. va vizita Gkana şi Nigeria.
PARIS. — La chemarea adresată
parizienilor cu prilejul celei de-a lS-a
aniversări a eliberării Parisului de sub
ocupaţia germano-fascistă, Comitetul
parizian al eliberării arată că parti­
cipanţii la mişcarea de rezistentă,
care au învins pe hitlcrişti, cer să
se ia măsuri împotriva renaşterii mili­
LIMA. — In capitala Perului o
avut loc o nouă manifestaţie de pro­
test împotriva loviturii de stat. Cir­
manifestanţi.
DAR ES SALAM. — Anglia este
singura vinovată de amînarea acor­
dării independentei Rliodesiei de sud.
a declarat Joshua Nkkoma, preşedin­
tele partidului Uniunea Poporului A-
fricaii. la întoarcerea sa de la Lon­
dra. Poporul din acest teritoriu, o
continuat el, este hotărit să lupte
pentru a dobîndi cit mai repede in­
dependenta.
tirea foştilor generali hitlerişti care con­
duc Bundeswehrul cu dreptul de n re­
zolva problemele folosirii acestei arme.
Reafirmîndu-şi poziţia în favoarea aşa-
zisei „asociaţii atomice“ în cadrul
NATO, Strauss a lăsat din nou să se
înţeleagă că a sosit timpul ca şi ar­
mata vest-germnnă să fie înzestrată cu
această armă. 1
In discursul său Strauss şi-a de.
monstrat din noii atitudinea negativă
faţă de orice propuneri în favoarea
slăbirii încordării din Europa, şi în­
deosebi faţă de ideea creării în Europa
ii.uii iwi.i Hifi..........
preşedintele republicii, a mem­
brilor guvernului. Revoluţia, a
spus Fidel Castro, a dat poporu­
lui părnînt, fabrici, uzine, tot
ceea ce este necesar pentru con­
struirea unei vieţi noi. Poporul
nu va permite ca cei ce-i stă-
pineau în trecut pămîntul său
să se reîntoarcă în ţară. A’oum
totul aparţine poporului.
Referindu-se Ia sarcinile care
stau în faţa poporului cuban,
Fidel Castro a arătat că este
necesar să se depună toate efor­
turile pentru a spori producţia
industrială şi agricolă şi a li­
chida greutăţile care stau în
faţa ţării. Singura soluţie pen­
tru a lichida greutăţile este
munca noastră comună.
Ştim că imperialismul ameri­
can nu a renunţat la intenţia
de a distruge revoluţia noastră
şi de aceea trebuie să fim în­
totdeauna vigilenţi pentru a pu­
Noi construim socialismul, iar
ţările socialiste vor pace, luptă
Castro. Noi nu vrem război, cl
vrem pace şi prietenie cu toate
popoarele. Pe aceasta se bazea­
ză politica noastră externă. Dar
sîntem siliţi să ne întărim ca­
pacitatea de apărare. Şi o fa­
cem. Agresorii nu ne vor lua
niciodată prin surprindere. Cu­
ba este invincibilă deoarece po­
porul ei este invincibil.
Noi sîntem marxişti-leninişti.
a spus în încheiere Fidel Cas­
tro, şi marxism-leninismul este
steaua noastră călăuzitoare spre
un viitor mai bun.
Conferinţa femeilor
din întreaga Africă
DAR-ES-SA L AM 27 (Agerpres). —
La 27 iulie în clădirea parlamen­
tului statului Tanganica s-au deschis
lucrările Conferinţei femeilor din în­
treaga Africă. La conferinţă au sosit
reprezentate din 19 ţări ale Africii
printre care Ghana, Guineea, Zanzi-
bar. Midi, Liberia. Kenya. Nigeria,
Republica Sud-Africană. Togo, Gui­
neea portugheză ele. Lucrările con­
ferinţei vor dura pină la 1 august.
Pe ordinea de zi figurează exa­
minarea problemelor privind rolul fe­
meilor în lupta pentru independentă
a ţărilor africane.
Siruafia din Irianul
de vest
HAGA 27 (Agerpres). —
In irianul de vest se intensifică
evacuarea populaţiei olandeze. Cores­
pondentul ziarului „Hct Vrije Volk“
anunţă din Holiandia (centru adminis­
trativ al Irianului de vest) că vasul dc
pasageri „Zuiderkreis“ care se află
acolo, a îmbarcat deja 826 de olan­
dezi. La începutul lunii august va
pleca un nou mare grup de evacuaţi.
După cum a declarat în cadrul unei
conferinţe de presă la Holiandia, con­
traamiralul Riser, comandantul trupe­
lor coloniale olandeze în Irianul de
vest, „evoluţia evenimentelor din Iri­
anul dc vest ponte duce la situaţia că
peste cîtcva luni olandezii vor tre­
bui să sc evacueze în grabă şi în
condiţii cît se poate de nefavorabile“.
Consiliu! de Securitate receianáa admiterea
Iu OilJ . a noilor state Ruanda şi Burundi
NEW YORK 27 (Agerpres). —
La 26 iulie, Consiliul de Secu­
ritate a examinat cererile rega­
tului Burundi şi Republicii Ru­
anda cu privire la primirea lor
ca membre ale Organizaţiei Na­
ţiunilor Unite.
Luind cuvîntul P. D. Moro-
zov, delegatul Uniunii Sovieti­
ce, a sprijinit propunerea cu
privire la primirea noilor state
africane ca membre ale O.N.U.
subliniind că in prezent prin­
cipala condiţie pentru asigura­
rea unei adevărate independen­
ţe a statelor Burundi şi Ruan­
da constă în îndeplinirea la
timp de către Belgia a hotărî-
rllor Adunării Generale cu pri­
vire la evacuarea trupelor stră­
ine de pe teritoriile acestor ţări
pina la 1 august. Delegatul so­
vietic a cerut Belgiei să înde­
plinească hotăririle Adunări)
Generale arătînd că rămînerea
în continuare a trupelor bel­
giene în Burundi şi Ruanda
prezintă un pericol serios pen­
tru pacea continentului african.
Reprezentanţii R.A.U. şi Gha-
nei au exprimat neliniştea po­
poarelor lor în legătură cu fap-
i itw»ii i ii ui.......i «nurul . 11 ¦ ..............
Desch
de folclor al ţărilor balcanica
şi din zona Mării Adrialice
In sala Teatrului G.G.S. din Capii
tuia a avut loc vineri la amiază des­ al Comitetului Executiv al Sfatului
chiderea Festivalului de folclor al ţă­ Popular al Capitalei a adresat un sa­
rilor balcanice şi din zona Mării Adria- lut prietenesc de bun venit participan­
tice. ţilor la festival.
La festivitatea de deschidere au par­
ticipat D. Popescti, vicepreşedinte al Gherbuliez, vicepreşedinte al Comitetu­
Somitetului de Stat pentru cultură şi
Artă. AI. Buican, vicepreşedinte al In­
stitutului romîn pentru relaţiile cultu­
rale cu străinătatea, reprezentanţi ai
Ministerului Afacerilor Externe, ai al­
tor instituţii centrale şi organizaţii
obşteşti, membri ai Consiliului interna­
ţional de muzică populară (G1MP)
care ne viz’tează ţara, folclorişti ro­
mîni şi străini, precum şi formaţiile
folclorice participante la festival din
R. P. Romînă, R. P. Bulgaria, R. P.
Albania, grupul Uniunea asociaţiilor
folcloriştilor din R. P. F. Iugoslavia,
Asociaţia de cmtccc şi dansuri popu­
lare „Panegyris“ din Grecia, forma­
ţia lolclorică Edon din Gipru, grupurile
„Scurtă înfăţişare a mişcării muncito­
reşti din halta in perioada 1900-1962“
şi „Ganferini Romagnoli“ din Lugo di
R.omagna (italia).
Din prezidiul şedinţei inaugurale au
făcut parte reprezentanţi ai Consiliu­
lui internaţional de muzică populară
(G1MP), folclorişti romîni şi străini
etc.
Şedinţa a fost deschisă de prof. Mi-
liai Pop, director adjunct al Institutului
de folclor din R. P. Romînă.
C a ld a p r im ir e f ă c u tă s©lil©*°
tin e re tu lu i rom în în ©raşatt g a x ia
al festivalului
HELSINKI 27 (Agerpres).
Trimişii speciali Agerpres M.
Ionescu şi C. Oprică, transmit:
Vineri, ’ delegaţia tineretului
din R. P. Romînă la cel de-al
Viil-lea Festival Mondial al Ti­
neretului şi Studenţilor, condu­
să de Virgil Trofin, prim-secre-
tar al C.C. al U.T.M., a sosit
tn oraşul gazdă al festivalului
— Helsinki. Pe aeroportul ca­
pitalei Finlandei, solii tineretu­
lui din R. P. Romînă au fost în-
timpinaţi de Ossi Sjoman, se­
cretarul Comitetului naţional’
finlandez pentru pregătirea ce­
lui de-al Vlll-lea Festival Mon­
dial al Tineretului şi Studen­
ţilor, Paavo Kivikoski, secretarul
Asociaţiei Finlanda-Romînia, de
membri ai Comitetului interna­
ţional de pregătire a festivalu­
lui, al Uniunii Democrate a Ti­
neretului din Finlanda, de ti­ Petrucci la seminariul pentru proble­
neri finlandezi.
A1 fost de faţă Ionel Crişan, drul cehii de-al V lll-lea Festival
însărcinatul cu afaceri al R. P ¦Mondial al Tineretului şi Studenţilor.
Romine la Helsinki, şl membri El va pleca la Festivalul de la Hel-
ai legaţiei.
Un ansamblu artistic de ti neri amatori din R. P. Bulgaria..
tul că Belgia ignorează hotări­
rile Adunării Generale.
Reprezentantul R. P. Romine,
M. Haşeganu a subliniat că Re­
publica Populară Romină s-a
găsit întotdeauna de partea po­
poarelor colo niale şi oprimate
şi a sprijinit cu consecvenţă
dreptul lor la autodeterminare şi
Independenţă.
Primirea a două noi state
africane în O.N.U. va întări, fă­
ră îndoială, capacitatea aceste!
organizaţii şi, în primul rinei,
forţele care luptă pentru eli­
berarea popoarelor coloniale
oprimate.
In acelaşi timp, delegaţia ro­
mînă consideră că nu trebuie să
ti1ecern cu vederea greutăţile po
care cele două state le mai au
de înfruntat pentru consolida­
rea din punct de vedere econo­
mic a statelor lor. Pe teritoriul
acestor state se află Încă trupe
colonialiste a căror prezenţă,
după cum a arătat Istoria, con­
travine intereselor unei depline
suveranităţi naţionale.
Salutînd şi felioitînd Încă o
dată popoarele şi guvernele Ru-
andei şi Burumdi cu ocazia pro­
clamării independenţei lor, no
Nr. 2361
rtaeusfi -i<i!ax w tm m 9 x ittKC3ammm!L-Kr^fí--.TKmaBKZ)ra
UiereuFestivalului
Victor Gonstantinescu, vicepreşedinte
A luat apoi cuvîntul prof. dr. A. E.
lui executiv al GJMP.
In numele Comitetului naţional ro,
min pentru CIMP a vorbit maestrul
emerit al ariei Ion Dnmitrescu. După
ce a arătat scopul acestei manifestări
culturnl-artistice, el a declarat deschis
festivalul şi a urat succes deplin tutu­
ror participanţilor.
Vineri după-amiază, prin faţa a nu­
meroşi bucureşfeni, membrii formaţii­
lor participante la Festivalul de folclor
al ţărilor balcanice şi din zona Mării
Adriatice au defilat de-a lungul B-dului
6 Martie. In primele rînduri păşea un
grup purtînd insigna festivalului, ur­
mat de tineri şi tinere ce fluturau stea­
gurile ţărilor oare iau parte la această
manifestare. Îmbrăcaţi în pitoreşti cos­
tume naţionale, membrii formaţiilor fol­
clorice, acompaniaţi de tradiţionale in­
strumente populare, au cîntat şi au dan­
sat, culegînd ropote de aplauze.
In seara aceleiaşi zile au avut loc,
simultan pe trei scene în aer liber din
©apitală, primele spectacole din cadru'
festivalului.
La sosirea In cantonament,
delegaţiei tineretului nostru
i s-a făcut o caldă primire. Ti­
neri finlandezi au intimpinat pe
solii tineretului romîn cu flori
şi cintece populare finlandeze
O plăcută impresia, a produs-o
interpretarea în limba finlan­
deză, de către membrii delega­
ţiei romine, a unui cîntec popu­
lar din ţara gazdă a festivalului.
Savanta! italian
Daniele Petfrucci —
delegai la fe siiva l
ROMA 27 (Agerpres). —
„Ce crede ştiinţa despre viata om ¦-
lui în secolul X X “ este titlul ra­
portului pe care îl va prezenta cu­
noscutul om de ştiinţă italian Daniele
mele biologice ce va avea loc in ca­
i sinki în cadrul delegaţiei italiene.
exprimăm speranţa că efortu­
rile comune ale celor două po­
poare, sprijinite de toate po­
poarele iubitoare de pace, vor
duce la consolidarea deplină a
independenţei lor polilice şi eco­
nomice, la progresul lor mate­
rial şi spiritual, ceea ce va co­
respunde intereselor generale
ale păcii şi colaborării interna­
ţionale.
Este semnificativ că reprezen­
tantul belgian care a prezen­
tat in culori roze „binefacerii: “
aduse de colonialişti în foste e
teritorii de sub tutelă, nu a
făcut nici un fel de aluzie la
hotărirea 'Adunării Generale cu
privire la evacuarea trupelor
străine din aceste ţări. Această
poziţie a delegaţiei belgie-e a
provocat surprindere şi neliniş­
te în rîndurile delegaţilor ţări’or
afro-asiatice care consideră at -
tudinea Belgiei ca o nouă în­
cercare de a-şi permanentiza cu
ajutorul baionetelor dominaţia
colonială în Burundi şi Ruanda.
Consiliul de Securitate a ado p­
tat în unanimitate hotărirea do
a recomanda Adunării Genera e
ca Burundi şi Ruanda să fio
primite membre ale O.N.U.