Page 93 - 1962-07
P. 93

PRÔ LitARI TT® TOATE TARI IT. W W - V M                                                                                  G. A. C. Postul de corespondenţi

                                                                                                                                                              • HOLERA — nuvelă de                GÎRBOVA voluntari ne comunică:
                                                                                                                                                           Petre Ţîrăti
                                                                                                                                                                                                  O bţinem producţii mari de g n u
                                                                                                                                                                                      (pag. 2-a)
                                                                                                                                                             « Viaţa soţiei mele a fost             Deşi timpul nu a fost destul                cu combina, produţia medie ob­
                                                                                                                                                           salvată                                                                              ţinută este de 2.607 kg. la hec­
                                                                                                                                                             • Comuniştii, militanţi activi       de prielnic în acest an, totuşi               tar. La strângerea recoltei de
                                                                                                                                                           pentru dezvoltarea gospodăriei         datorită faptului că am insă-                 grîu se evidenţiază colectiviştii
                                                                                                                                                           colective                              mlnţat griul in teren bine pre­               Gheorghe Albu, Mihai Zeck,
                                                                                                                                                                                                  gătit şi îngrăşat, că am folosit              ’Augustin Ghibu, Mihai Fielker
                                                                                                                                                                                      (pag. 3-a)  seminţe de calitate şi că am
                                                                                                                                                              • De peste hotare                   întreţinut bine culturile, am                 şi Constantin Suciu.
                                                                                                                                                                                                  reuşit ca acum, la recoltare, să
                                                                                                                                                                                     (pag. 4-a)   obţinem producţii mari. De pe                                       ILIE COMŞA
                                                                                                                                                                                                  primele 30 ha. de gîrlu recoltat
                                                                                                                                                                                                                                                                           brigadier de cimp

Să realizăm în mod exemplar                                                                                                                                                                           Am însăm înţat porum bul furajer

                                                                                                                                                                                                  In gospodăria noastră, după sămtnţarea porumbului furajer

                                                                                                                                                                                                  recoltarea orzului, s-a Insămin- se evidenţiază V. Iile, şef ds
                                                                                                                                                                                                  ţat în mirişte, aşa cum a fost echipă, M. Depner, tractorist şi
sarcinile de plan la toti indicii                                                                                                                                                                 planificat, 30 ha. cu porumb fu­ A. Borza, conductor de atelaje.
                                                                                                                                                                                                  rajer. Porumbul a răsărit uni­
  Oamenii muncii din regiune pundere pentru aplicarea măsu­ lui rau şi-au îndeplinit sarci­                                                                                                       form şi promite o recoltă bună.                           IOAN ALBU
au încheiat cu puţin timp în rilor tehnico-organizatoTice sta­ nile de plan in mod ritmic, cum                                                                                                    Prin contribuţia adusă la în-
                                                                                                                                                                                                                                                           brigadier de cîmp

urmi bilanţul activităţii desfă­ bilite la începutul anului, unde sint exploatările miniere Teliuc                                                                                                L ucrări la porum bul p e n tru 5.000 kg.
şurate in primul semestru. Suia S-a luptat cu consecvenţă pen­ şi Ghelar, secţia I-a furnale,
conducerea organizaţiilor de tru Introducerea tehnicii şi teh­ Oţelăria Martin nr. 2 de la Hu­
partid, muncitorii, inginerii şi nologiei înaintate, unde s-a dat nedoara şi altele să se la mă­                                                                                                  Paralel cu lucrările de recol- ţă. Cultura se prezintă foarte

tehnicienii din numeroase în­ toată atenţia cuvenită organi­ suri pentru folosirea deplină a                                                                                                      tare a păioaselor noi acordăm bine şi promite a depăşi pro­

treprinderi au continuat în zării mai bune a procesului de tuturor posibilităţilor, pentru                                                                                                        o mare atenţie executării lu­ ducţia planificată. La întreţine­

această perioadă seria succese­ producţie, rezultatele n-au întîr- recuperarea rămînerii în urmă,                                                                                                 crărilor de Întreţinere a porum­ rea porumbului şi-au adus o

lor obţinute în anii trecuţi. Rea­ zlat să se arate.                     pentru Îndeplinirea în întregime                                                                                         bului de pe cele 20 ha. desti­ contribuţie importantă tov. Gh.

lizări importante au obţinut în                                          a angajamentelor luate în în­                                                                                            nat pentru a obţine o produc­ Rütnler, loan Opriş şi Maria
primul semestru şi in luna iu-                                           trecerea socialistă.
lie minerii din Uricani, Lupeni.       Clnd a păşit în anul acesta,                                                                                                                               ţie de 5.000 kg. porumb boabe                 Dragomir.
 ’etrlla şi de la celelalte exploa­  colectivul sectorului n al minei      O mare răspundere revine în                                                                                            în teren neirigat. Zilele trecute
tări miniere din Valea Jiului.       Lonea, spre exemplu, nu se prea     această privinţă organizaţiilor                                                                                          s-a terminat de exeoutat pva-                            IOAN MUNTEAN
Colectivele de muncă din cadrul      mindrea cu rezultatele obţinute.    de partid, comuniştilor, tuturor                                                                                         şila în -a pe întreaga suprafa-
Combinatului carbonifer Valea        Din cauza greutăţilor create de     muncitorilor, inginerilor şi teh­                                                                                                                                                 brigadier de cîmp
Jiului au extras peste plan în       presiunea din subteran, multe       nicienilor din întreprinderile ca­
primele 6 luni ale anului 66.600     brigăzi nu-şi realizau sarcinile    re concură la sporirea produc­                                                                                           C o n stru cţîlle planificate sîn t p e te rm in a te
tone cărbune cocsificabil şi ener­   de producţie. Prin aplicarea ho-    ţiei siderurgice. Fiecare îşi dă
getic. Furnaliştii din Călan, des­   tărîtă a unor măsuri tehnico-       seama cit este de important ca           La Hunedoara constructorii stderurgişti înalţă pentru oţe-                        In anul acesta am planificat                răian, Ilie Grozav, Pavel Gheor­
făşurând larg întrecerea socia­      organizatorice bine chibzuite,      economia naţională să primeas­                                                                                           să construim o maternitate pen­               ghe, care au transportat lem­
listă sub lozinca „Să realizăm şi    luate la începutul anului, s-a      că în întregime şi la timp În­           lari un nou melanjor. Fotografia noastră prezintă un aspect al                  tru 50 scroafe, un grajd cu o                 nul din munte, iar din brigada
să depăşim in 1962 indicii de        reuşit ca în primul semestru        treaga cantitate de metal de ca­                                                                                         capacitate de 100 capete vite şi              de construcţii loan Leister, bri­
utilizare prevăzuţi pentru anul      peste 90 la sută din brigăzi sâ-    re are nevoie. Numai aşa se              noii construcţii.                                    F oto: V. ONOIU            o uscătorie de tutun ou o ca­                 gadier, Petru Radu, loan Cor-
1965“ au dat peste plan în pe­       şi depăşească simţitor sarcinile    poate asigura ca industria con­                                                                                          pacitate de 18.000 kg. Munca                  nea, Simian Depher, loan La-
rioada aceasta mai bine de           de producţie. In acest sector s-a   structoare de maşini, colective­                                                                                         fiind bine organizată, colecti­               zăr, Mihai Herbert şi loan Cioca.
11.300 tone fontă, au sporit in­     acordat o mare atenţie Îmbună­      le întreprinderilor care produc
dicii de utilizare cu circa 50       tăţirii organizării brigăzilor de   strunguri, utilaj petrolifer şi                                                                                          viştii care lucrează la aceste                                       IOAN OULŢAN
la sută faţă de anul 1959 şl au      mineri, repartizării lor' raţiona­  minier, maşini agricole etc. să-şi                                                                                       construcţii au reuşit să dea In
realizat economii suplimentare       le şi permanentizării pe locuri     poată îndeplini planul de pro­                                                                                           folosinţă maternitatea pentru                                                  colectivist
la preţul de cost de 2.681.000 lei.  de muncă şl creării condiţiilor
Cantităţi importante de produse      tehnice necesare pentru îndepli­    ducţie, să dea la rinidul lor,                                                                                           scroafe şi uscătoria de tutun la              Unde mergem azi?*•
au dat peste plan colectivele de     nirea ritmică a planului de pro­    economiei naţionale cantităţile                                                                                          care acum se fac lucrările de
muncă de la exploatarea minie­       ducţie. Prin introducerea unor      de maşini şi utilaje planificate.                                                                                        finisaj. Grajdul a fost ridicat                     o Astăzi la ora 9, pe te­
ră Deva, de la aglomerator şi        metode noi de exploatare, cores­                                                                                                                             in roşu şi acum maiştrii dul­                     renul de volei al Şcolii pe­
cocseria C.S. Hunedoara, de la       punzătoare condiţiilor concrete       In fiecare întreprindere comu­                                                                                                                                           dagogice din Deva are loc
fabricile „Sebeşul“, „Ardeleana“     ale zăcămîntului de cărbune, s-a    niştii trebuie să fie în primele                                                                                         gheri lucrează la acoperiş. La                    întrecerea pentru califi­
şi altele.                           înlăturat presiunea şl greutăţile                                                                                                                            sfîrşitul lunii august va fi dat                  care în categoria A la vo­
                                     create de aceasta. S-a reuşit ast­  rlnduri ale luptei pentru desco­                                                                                         în folosinţă şi acest grajd. In                  lei între echipele Corvinul
   Aceste succese riu sînt intim,    fel ca din acelaşi număr de aba­    perirea şi punerea in valoare a                                                                                          realizarea planului de construc­                  Deva şi Ş.S.E. Oradea.
plătoare. Ele sînt rodul luptei      taje să se extragă o producţie      tuturor rezervelor interne, să                                                                                           ţii se evidenţiază în mod deo­
entuziaste pe care oamenii mun­      de cărbune aproape dublă, să se     lupte cu perseverenţă pentru fo­                                                                                         sebit tov. Vasile Albu, loan Pă-
cii din regiune, în frunte cu or­    sporească vitezele de înaintare     losirea tuturor posibilităţilor de
ganizaţiile de partid, cu comu­      cu peste 30 la sută şi să se mă­    sporire a producţiei, de îmbună.                        ŞTIRILEZ                                                                                                         o Tot pentru califica­
niştii, o desfăşoară pentru În­                                          tăţire a calităţii produselor, de                                                                                                                                      re în categoria A se dis­
făptuirea sarcinilor trasate de      rească simţitor randamentele.       reducere a preţului de cost. Nu­         r A 6.000-a tonă cărbune                              Prin contrlDuţla             Cărţi pentru şcolari                       pută la ora 10 şi întîlni-
Congresul al in-lea al partidu­                                          mai printr-o luptă sistematică,               cocsificabil p e ste plan                         cooperatorilor                                                         rea de baschet M'uveful
                                        Printr-o muncă bine organiza­    neîntreruptă, pentru folosirea                                                                                             Zilele acestea, a sosit la librăria         Deva — Proiectantul Pi­
lui, pentru desăvîrşireă con­        tă, prin luptă dirză şi perseve-    deplină, chibzuită a utilajelor, a         Minerii din sectorul II al E. M. Lupeni,             In satul Ostrov          „Al Sahia“ din Deva un important              teşti.
strucţiei socialiste In patria                                           materiilor prime, a timpului de          printre care cei din brigăzile conduse de            din raionul Haţeg          stoc de cârti pentru elevii claselor
noastră.                             rentă au reuşit şi furnaliştii din  lucru, pentru aplicarea propune­         Koos Ladislau şi Marton Dionisie, desfă­             a fost amenajat un         VIII—XI, în valoare de 117.000 lei.             0 Finala campionatului
                                                                         rilor valoroase ale muncitorilor         şoară în aceste zile o însufleţită întrecere         magazin mixt cu o          Acest stoc cuprinde toate manualele           rep'ublican Ie volei juniori
   In acelaşi timp, ele sînt ro­     Călan să întreacă pe furnaliştii                                             pentru sporirea producţiei de cărbune şi             suprafaţă comer­           de bază din învăţămîntul mediu, a             şi junioare continuă astăzi
dul unei mai bune activităţi a                                           şi tehnicienilor, pentru genera­         îmbunătăţirea calităţii acesteia. ¦Folosind          cială de 60 m.p. La        şcolilor tehnice, profesionale şi de          la Alba Iulia. Participă e-
organizaţiilor de partid, condu­     din Hunedoara cu toate că aceş­     lizarea experienţei înaintate se         raţional utilajele şi timpul de lucru, mi­           amenajarea acestui         perfecţionare tehnică.                        chipele Rapid Bucureşti,
cerilor întreprinderilor, organi­                                        pot obţine succese din cele mal          nerii din acest sector au extras zilele tre­         local contribuţia                                                        Ş.S.E. Buzău, Ş.S.E. [Alba
                                     tia din urmă dispuneau şi dis­      bune, iată de ce organizaţiile           cute cea de a 6.000-a tonă de cărbune                cooperatorilor a fost         Distribuţia volumelor sosite în li­        Iulia, I.C. 'Arad, la băieţi,
zaţiilor de sindicat şi U.T.M.                                           de partid sint datoare să desfă­                                                              de 15.000 lei. Merită      brărie va începe în ziua de miercuri,         şi Ş.S.E. Ploieşti, Ş.S.E.
pentru mobilizarea tuturor for­      pun de agregate, mai moderne.       şoare o temeinică muncă poli­            peste plan.                                          să fie .evidenţiaţi        1 august a.c„ pentru elevii tuturor şco­      Deva, Ş.S.E. nr. 2 Bucu­
ţelor Ia îndeplinirea sarcinilor                                         tică şi organizatorică pentru                                                                 Iov. 1. Iacob, T.          lilor de zi şi serale din raza oraşului       reşti şi Ş.S.E. Piatra Neamţ
de pian şi a angajamentelor lua­     La Qălan s-a acordat o mare         mobilizarea fiecărui colectiv la         N © î b lo c u ri paEtîrw © a m e ţii m u n c i      Zgîrcca, I. Răilă,         Deva.                                         la fete.
te în întrecerea socialistă. în ­                                        îndeplinirea planului in mod rit.                                                             Gh. Bojiu, V. Dum­
treaga activitate din anul acesta    atenţie ridicării temperaturii      mic şl la toţi indicii. In frunte cu        In ultimul timpi la     dă. s-au început -lucră-  bravă, I. Toader şi           Intre volumele sosite se numără şi            « Timp de drfuă săptă-
a fost mai bine pregătită. Ci­                                           comuniştii, muncitorii, inginerii,                                  rile dc săpături la două  alţii.                     cărţi destinate orelor de cunoştinţe          mîni Teatrul de stat de
frele planului de producţie pe       aerului insuflat In furnale, în­    tehnicienii din fiecare întreprin­       Hunedoara s-au dat în      blocuri tip O, a cîte 24                             practice ale elevilor, cum sînt cele in­      estradă din Deva a pre­
anul în curs au fost cunoscute                                           dere să fie antrenaţi la muncă           folosinţă noi blocuri de   apartamente fiecare,          V. TURDEANU            titulate „Scule şi maşini unelte" (cla­       zentat în faţa minerilor
'din timp de către conducerile       tocmirii judicioase a reţetelor     însufleţită in aşa fel Incit în          locuinţe. Printre acestea  două blocuri H, a cîte                               sa VlII-a), „Maşini unelte“ (clasa
tehnieo-admlnlstratlve. Ele au                                           fiecare secţie, în fiecare sector,       amintim blocul T 4 cu      53 apartamente fiecare                               !X-a), „Automobilul" (clasa X-a), „Ma­
avut astfel posibilitatea ca, sub    de dozare, respectării graficelor   în fiecare atelier. îndeplinirea         68 apartamente . predat    şi un bloc E, cu 60 a-                               şini şi aparate electrice“ (clasa Xl-a).
îndrumarea organelor şi organi­                                          planului de producţie să devină          dc rurînd. Dar con­
                                     de evacuare, întreţinerii în bu-                                             structorii nu şi-au în­                                                                                           N. TURGU .
                                                                         o cauză a tuturor.
                                     ne condiţii a agregatelor etc.

                                        Experienţa acestor colective şi

                                     a altor colective fruntaşe arată

                                     cit este de necesar să se ducă

                                     o luptă permanentă, susţinută

                                     pentru crearea de condiţii de

zaţiilor de partid, să dezbată te­ muncă optime, să se ia toate          In lumina învăţămintelor ca­             cetat activitatea. De pil- partarnente.                         corespunderii   corespondent                                  din bazinul carbonifer Va­

meinic cu colectivele de muncă       măsurile menite să asigure creş­    re se desprind din activitatea               Panula modei                             conferinţă despre         Cadre coi pentru şantierele                            lea Jiului spectacolul inti­
sarcinile ce au revenit fiecărei     terea gradului de folosire a ca­    desfăşurată în primul semestru                                                                                             de construcţii                              tulat „La drum cu... re­
secţii şl sector, să identifice noi  pacităţilor de producţie. Succe­    trebuie să acordăm o mare aten­            U.R.C.M. Deva a organi­                       cosmonautică                                                                  vista“. Ultimul spectacol
rezerve Interne şl să Ia cele mal    sele obţinute de colectivele frun­  ţie prevenirii deficienţelor şi al­      zat la Geoagiu-Băi o para­                                             întreprinderea de construcţii siderurgice Hune­        are loc astăzi la Petroşani.
corespunzătoare măsuri pentru        taşe arată cit se poate de evi­     tor cauze care pot duce Ia Uri­          dă a modei la care au par­                      In cadrul activi­   doara a trimis de curînd pe şantierul marelui
îmbunătăţirea procesului de          dent ce posibilităţi mari există    narea procesului de producţie.           ticipat peste 500 de cetă­                   tăţilor culturale or­  combinat siderurgic dc la Galaţi 30 mecanici de              • Orchestra populară
producţie. S-au creat astfel con­    in fiecare întreprindere pentru     Să nu lăsăm ca lipsurile ce se           ţeni din comună şi oameni                    ganizate de comi­      utilaje grele, absolvenţi ai şcolii de calificare. De     „Pe plaiurile Bistriţei“ a
diţii ca fiecare întreprindere,      îndeplinirea ritmică a planului     ivesc pe parcursul activităţii să        ai muncii veniţi la odihnă.                  tetul sindicatului,    la începutul anului s-au calificat în cadrul acestei      Filarmonicii de stat din
fiecare secţie, fiecare sector să-   de producţie, pentru îmbună­        se permanentizeze, să ia am­             Cu acest prilej au fost eta­                 la I.R. „Combusti­     întreprinderi 852 de muncitori în meseriile dc ex-        Bacău concertează astăzi
şi îndeplinească planul de pro­      tăţirea calităţii produselor, pen.  ploare. Din păcate, in unele în­         late 50 modele -de îmbră­                    bilul“ Deva a avut     cavatbrişti, fierari-betonişti, zidari-şamotori, insta­   la Brad şi Gurabarza. îşi
ducţie la toţi indicii în mod        tru reducerea preţului de cost.     treprinderi care au rămas sub            căminte şi încălţăminte.                     toc o interesantă      latori, conducători auto. Aproape o treime dintre         vor da concursul cunos­
ritmic, lună le lună, decadă cu      Este nevoie mai ales in acele în­   plan în primul semestru, nu s-a                                                       conferinţă intitu­                                                               cuţii cîntăreţi de muzică
decadă.                              treprinderi care în perioada ca­    dat atenţie acestui lucru. Aşa                          R. PONDICHI                   lată „Cosmonauti­      ei lucrează acum la construcţia combinatului dc           populară Felician Fărca-
                                                                                                                                                               ca — ştiinţă a zi­     la Galaţi.                                                şiu, Tita Bărbulesdu, Ana
   Acolo unde s-a muncit cu răs­     re a trecut de la începutul anu­             (Continuare in pag. 3-a)                              corespondent           lelor noastre“. Con­                                                             Baiaci şi Vasile Cănănău.
                                                                                                                                                               ferinţa a fost as­
                                                                                                                                                               cultată de partici-       Alţi 1.400 de muncitori urmează în prezent la
                                                                                                                                                           ^ patiţi cu viu inte-      această întreprindere cursuri dc calificare cu o
                                                                                                                                                                                      durată dc 6 pină la 10 luni. Pentru a-şi însuşi
                                     Ce propuneţi !pentru îmbunăîăfjVea calităţii metalului                                                                | res. Ea a adus o         cit mai bine meseria aleasă, ei îmbină cunoştin­             0 La Petrila se desfăsoa.
                                                                                                                                                           jj contribuţie preţioa-    ţele teoretice dobîndite în sălile de cursuri cu          ră astăzi faza regională a
MAI MIJIT EFORT MM PARTEA SECŢIILOR                                                                                                                        ) să la îmbogăţirea                                                                  Festivalului regional al cîn.
                                                                                                                                                           0 cunoştinţelor lor                                                                  tecului şi dansului „Pe pla­
                                                                                                                                                           1 despre această ştiin-
                                                                                                                                                           # ţă.                                                                                iurile Hunedoarei“. Parti­

ŞI IMTRÉPRIMOERILOR COOPERATOARE                                                                                                                           ţ IOAN RITIVOIU munca practică pe şantierele noilor agregate side­                   cipă formaţiile din raionul
                                                                                                                                                           ţ corespondent rurgice ale Hunedoarei.                                               Haţeg şi de pe raza oraşu­
                                                                                                                                                                                                                                                lui regional Petroşani.
                                                                                                                                                           4

  Găsesc bine venită discuţia        tate cu stricteţe, la flecare loc   dus la scăderea retasurilor              O greutate destul de mare o
iniţiată de redacţia ziarului        de muncă. Dacă mai înainte se
„Drumul Socialismului“ pe tema       iveau destul de des cazuri cind     ş.a.m.d.                                 întimpinăm la dozare datorită
îmbunătăţirii calităţii metalului    şarjele se evacuau la tempera­        Dar, despre măsurile aplicate
                                     turi necorespunzătoare turnării,                                             faptului că fierul vechi pe ca-
Cu această ocazie colectivele de     ceea ce duce la obţinerea unor      la secţia noastră ar fi multe de
muncă din cadrul C. S. Hune­         lingouri cu defecte de suprafaţă,   spus. Sub Îndrumarea organiza­           re-1 primim este complet ames­
doara şi Uzinei „Victoria“ Că­       de citeva luni încoace aşa ceva     ţiei de partid, am căutat să per­
lan pot să-şi împărtăşească din      nu se mai întîmplă. Acum regi­      fecţionăm continuu procesul              tecat. Conform normelor în vi­
experienţa dobîndită in această      mul termic se                       tehnologic, să organizăm cit mai
                                      urmăreşte pe                       bine munca si întrecerea socia­          goare el trebuie să fie sortat pe
direcţie, să arate greutăţile şi     fiecare şarjă cu
lipsurile ce Ie mai au şi, împre­    toată atenţia.                                           listă. Aşa se ex­   categorii de greutate şi analize
ună, să găsească cele mai efica­                                                              plică de altfel şi
ce soluţii pentru înlăturarea lor.      Am reuşit de                                          reducerea rebu­     chimice. In felul acesta s-ar pu­
                                      asemenea să                                             tului sub procen­
  La secţia noastră, bunăoară,                                                                                    tea stabili corect cantităţile de
s-au obţinut în primul semestru      ajungem la o dozare corespun­                            tul admis In fie­
al anului o seamă de rezultate       zătoare a şarjelor. Aceasta, atit                        care lună de la     materiale ce se introduc în cup­
bune în ce priveşte reducerea        prin întărirea simţului re răs­
rebutului şl elaborarea unor noi     pundere a oamenilor, cit şi prin    începutul anului şi pină in pre­         tor. Noi ştim însă, că o aseme­
mărci de oţeluri. Aceasta, dato­     instruirea lor temeinică. Putem     zent. Cu toate acestea, in direc­
rită faptului că, sub îndrumarea     spune că acum procentul de          ţia îmbunătăţirii calităţii oţelu        nea sortare este complexă şi
comitetului de partid, au fost       carbon la topire se încadrează      lui mai sînt încă multe de făcut.
luate o serie de măsuri bine gîn-    de fiecare dată in limitele ad­     Şi, mai ales este nevoie de mai          greoaie. Ar îi bine totuşi, dacă
dite. Astfel, încă de Ia începutul   mise de procesul tehnologic pen­    mult efort din partea secţiilor
anului, s-a introdus sistemul de     tru mărcile de oţeluri pe care      şi întreprinderilor cooperatoare.        I.C.M. ar lua măsuri ca fierul
analiză operativă a calităţii. El    le elaborăm, ceea ce este foarte    Iată, noi întimpinăm multe
constă in ţinerea unor şedinţe       important.                          greutăţi din cauză că fonta li­          vechi ce nl-1 livrează să fie sor­         BUndeţc, gingă-
săptămînale cu toţi factorii din                                         chidă ce o primim de la secţiile                                                  !ie, puritate dc
oţelărie care concură la buna           Tot în cursul acestui an s-a     de furnale nu corespunde ade­            tat cel puţin pe categorii de            iloarc, citeşti în o-
desfăşurare a procesului de          introdus şi controlul preventiv     sea analizei chimice cerute şi           greutate. Ne-ar ajuta foarte             chii catifelaţi ai
producţie : maiştri, prim-topi-      al aspectului lingourilor la stri­  îndeosebi, are un conţinut mare
tori, turnători etc. unde se dis­                                        de sulf. Se poate spune cu toa­          mult.                                    acestui pui de că­
cută pe larg calitatea oţelului      per. Aceasta a dus la reducerea      tă certitudinea că circa 10-15            Nemulţumitoare este şi calita­         prioară adăpostit
elaborat în perioada analizată şi                                        descărcări pe zi sint cu procen­                                                  prin grija oameni­
se fac propuneri pentru înlătu-      numărului lingourilor cu defec-                                              tea materialelor refractare pen­         lor in rezervaţia
rarea deficienţelor ce se ivesc.     ţini vizibile de suprafaţă. S-a     tul de sulf mai mare decit cel           tru ansamblele de turnare. Atit          parcului natural
                                                                         admis. Aceasta influenţează ne­          cele de la fabrica de ceramică           ¦Un Haţeg.
   Aşa am ajuns ca instrucţiu­       mai introdus apoi capacul chi        gativ calitatea oţelului şi mai         din Cristian, cit şi cele de la în­
                                                                          ales prejudiciază respectarea
nile tehnologice să fie respec-      mic cu aluminiu lichid la oţe        mărcilor ce trebuie să le elabo­        treprinderea „Vulturul“ Comar­
                                                                          răm.                                    nic, vin cu fisuri şi crăpături,
                                     lurile necalmate, ceea ce a con-
                                                                                                                  în plus, suporţli de orificiu pen­

                                                                                                                  tru oalele de turnare (de la Co­

                                                                                                                  marnic) sint adesea ovali. Din j

                                                                                                                  această cauză avem mari pier­

                                                                                                                  deri de oţel.

                                                                                                                  Vorbind despre utilajul de

                                                                                                                  turnare, este cazul să amintim

                                                                                                                  că în ultimul timp a scăzut du-

                                                                                                                  Ing. CORNEL DEHELEANU

                                                                                                                  adjunctul şeful"' de secţie O S.M

                                                                                                                  nr. 2. C           Hunedoara

                                                                                                                  (Continuate in pag La)
   88   89   90   91   92   93   94   95   96   97   98