Page 93 - 1962-07
P. 93
PRÔ LitARI TT® TOATE TARI IT. W W - V M G. A. C. Postul de corespondenţi
• HOLERA — nuvelă de GÎRBOVA voluntari ne comunică:
Petre Ţîrăti
O bţinem producţii mari de g n u
(pag. 2-a)
« Viaţa soţiei mele a fost Deşi timpul nu a fost destul cu combina, produţia medie ob
salvată ţinută este de 2.607 kg. la hec
• Comuniştii, militanţi activi de prielnic în acest an, totuşi tar. La strângerea recoltei de
pentru dezvoltarea gospodăriei datorită faptului că am insă- grîu se evidenţiază colectiviştii
colective mlnţat griul in teren bine pre Gheorghe Albu, Mihai Zeck,
gătit şi îngrăşat, că am folosit ’Augustin Ghibu, Mihai Fielker
(pag. 3-a) seminţe de calitate şi că am
• De peste hotare întreţinut bine culturile, am şi Constantin Suciu.
reuşit ca acum, la recoltare, să
(pag. 4-a) obţinem producţii mari. De pe ILIE COMŞA
primele 30 ha. de gîrlu recoltat
brigadier de cimp
Să realizăm în mod exemplar Am însăm înţat porum bul furajer
In gospodăria noastră, după sămtnţarea porumbului furajer
recoltarea orzului, s-a Insămin- se evidenţiază V. Iile, şef ds
ţat în mirişte, aşa cum a fost echipă, M. Depner, tractorist şi
sarcinile de plan la toti indicii planificat, 30 ha. cu porumb fu A. Borza, conductor de atelaje.
rajer. Porumbul a răsărit uni
Oamenii muncii din regiune pundere pentru aplicarea măsu lui rau şi-au îndeplinit sarci form şi promite o recoltă bună. IOAN ALBU
au încheiat cu puţin timp în rilor tehnico-organizatoTice sta nile de plan in mod ritmic, cum Prin contribuţia adusă la în-
brigadier de cîmp
urmi bilanţul activităţii desfă bilite la începutul anului, unde sint exploatările miniere Teliuc L ucrări la porum bul p e n tru 5.000 kg.
şurate in primul semestru. Suia S-a luptat cu consecvenţă pen şi Ghelar, secţia I-a furnale,
conducerea organizaţiilor de tru Introducerea tehnicii şi teh Oţelăria Martin nr. 2 de la Hu
partid, muncitorii, inginerii şi nologiei înaintate, unde s-a dat nedoara şi altele să se la mă Paralel cu lucrările de recol- ţă. Cultura se prezintă foarte
tehnicienii din numeroase în toată atenţia cuvenită organi suri pentru folosirea deplină a tare a păioaselor noi acordăm bine şi promite a depăşi pro
treprinderi au continuat în zării mai bune a procesului de tuturor posibilităţilor, pentru o mare atenţie executării lu ducţia planificată. La întreţine
această perioadă seria succese producţie, rezultatele n-au întîr- recuperarea rămînerii în urmă, crărilor de Întreţinere a porum rea porumbului şi-au adus o
lor obţinute în anii trecuţi. Rea zlat să se arate. pentru Îndeplinirea în întregime bului de pe cele 20 ha. desti contribuţie importantă tov. Gh.
lizări importante au obţinut în a angajamentelor luate în în nat pentru a obţine o produc Rütnler, loan Opriş şi Maria
primul semestru şi in luna iu- trecerea socialistă.
lie minerii din Uricani, Lupeni. Clnd a păşit în anul acesta, ţie de 5.000 kg. porumb boabe Dragomir.
’etrlla şi de la celelalte exploa colectivul sectorului n al minei O mare răspundere revine în în teren neirigat. Zilele trecute
tări miniere din Valea Jiului. Lonea, spre exemplu, nu se prea această privinţă organizaţiilor s-a terminat de exeoutat pva- IOAN MUNTEAN
Colectivele de muncă din cadrul mindrea cu rezultatele obţinute. de partid, comuniştilor, tuturor şila în -a pe întreaga suprafa-
Combinatului carbonifer Valea Din cauza greutăţilor create de muncitorilor, inginerilor şi teh brigadier de cîmp
Jiului au extras peste plan în presiunea din subteran, multe nicienilor din întreprinderile ca
primele 6 luni ale anului 66.600 brigăzi nu-şi realizau sarcinile re concură la sporirea produc C o n stru cţîlle planificate sîn t p e te rm in a te
tone cărbune cocsificabil şi ener de producţie. Prin aplicarea ho- ţiei siderurgice. Fiecare îşi dă
getic. Furnaliştii din Călan, des tărîtă a unor măsuri tehnico- seama cit este de important ca La Hunedoara constructorii stderurgişti înalţă pentru oţe- In anul acesta am planificat răian, Ilie Grozav, Pavel Gheor
făşurând larg întrecerea socia organizatorice bine chibzuite, economia naţională să primeas să construim o maternitate pen ghe, care au transportat lem
listă sub lozinca „Să realizăm şi luate la începutul anului, s-a că în întregime şi la timp În lari un nou melanjor. Fotografia noastră prezintă un aspect al tru 50 scroafe, un grajd cu o nul din munte, iar din brigada
să depăşim in 1962 indicii de reuşit ca în primul semestru treaga cantitate de metal de ca capacitate de 100 capete vite şi de construcţii loan Leister, bri
utilizare prevăzuţi pentru anul peste 90 la sută din brigăzi sâ- re are nevoie. Numai aşa se noii construcţii. F oto: V. ONOIU o uscătorie de tutun ou o ca gadier, Petru Radu, loan Cor-
1965“ au dat peste plan în pe şi depăşească simţitor sarcinile poate asigura ca industria con pacitate de 18.000 kg. Munca nea, Simian Depher, loan La-
rioada aceasta mai bine de de producţie. In acest sector s-a structoare de maşini, colective fiind bine organizată, colecti zăr, Mihai Herbert şi loan Cioca.
11.300 tone fontă, au sporit in acordat o mare atenţie Îmbună le întreprinderilor care produc
dicii de utilizare cu circa 50 tăţirii organizării brigăzilor de strunguri, utilaj petrolifer şi viştii care lucrează la aceste IOAN OULŢAN
la sută faţă de anul 1959 şl au mineri, repartizării lor' raţiona minier, maşini agricole etc. să-şi construcţii au reuşit să dea In
realizat economii suplimentare le şi permanentizării pe locuri poată îndeplini planul de pro folosinţă maternitatea pentru colectivist
la preţul de cost de 2.681.000 lei. de muncă şl creării condiţiilor
Cantităţi importante de produse tehnice necesare pentru îndepli ducţie, să dea la rinidul lor, scroafe şi uscătoria de tutun la Unde mergem azi?*•
au dat peste plan colectivele de nirea ritmică a planului de pro economiei naţionale cantităţile care acum se fac lucrările de
muncă de la exploatarea minie ducţie. Prin introducerea unor de maşini şi utilaje planificate. finisaj. Grajdul a fost ridicat o Astăzi la ora 9, pe te
ră Deva, de la aglomerator şi metode noi de exploatare, cores in roşu şi acum maiştrii dul renul de volei al Şcolii pe
cocseria C.S. Hunedoara, de la punzătoare condiţiilor concrete In fiecare întreprindere comu dagogice din Deva are loc
fabricile „Sebeşul“, „Ardeleana“ ale zăcămîntului de cărbune, s-a niştii trebuie să fie în primele gheri lucrează la acoperiş. La întrecerea pentru califi
şi altele. înlăturat presiunea şl greutăţile sfîrşitul lunii august va fi dat care în categoria A la vo
create de aceasta. S-a reuşit ast rlnduri ale luptei pentru desco în folosinţă şi acest grajd. In lei între echipele Corvinul
Aceste succese riu sînt intim, fel ca din acelaşi număr de aba perirea şi punerea in valoare a realizarea planului de construc Deva şi Ş.S.E. Oradea.
plătoare. Ele sînt rodul luptei taje să se extragă o producţie tuturor rezervelor interne, să ţii se evidenţiază în mod deo
entuziaste pe care oamenii mun de cărbune aproape dublă, să se lupte cu perseverenţă pentru fo sebit tov. Vasile Albu, loan Pă-
cii din regiune, în frunte cu or sporească vitezele de înaintare losirea tuturor posibilităţilor de
ganizaţiile de partid, cu comu cu peste 30 la sută şi să se mă sporire a producţiei, de îmbună. ŞTIRILEZ o Tot pentru califica
niştii, o desfăşoară pentru În tăţire a calităţii produselor, de re în categoria A se dis
făptuirea sarcinilor trasate de rească simţitor randamentele. reducere a preţului de cost. Nu r A 6.000-a tonă cărbune Prin contrlDuţla Cărţi pentru şcolari pută la ora 10 şi întîlni-
Congresul al in-lea al partidu mai printr-o luptă sistematică, cocsificabil p e ste plan cooperatorilor rea de baschet M'uveful
Printr-o muncă bine organiza neîntreruptă, pentru folosirea Zilele acestea, a sosit la librăria Deva — Proiectantul Pi
lui, pentru desăvîrşireă con tă, prin luptă dirză şi perseve- deplină, chibzuită a utilajelor, a Minerii din sectorul II al E. M. Lupeni, In satul Ostrov „Al Sahia“ din Deva un important teşti.
strucţiei socialiste In patria materiilor prime, a timpului de printre care cei din brigăzile conduse de din raionul Haţeg stoc de cârti pentru elevii claselor
noastră. rentă au reuşit şi furnaliştii din lucru, pentru aplicarea propune Koos Ladislau şi Marton Dionisie, desfă a fost amenajat un VIII—XI, în valoare de 117.000 lei. 0 Finala campionatului
rilor valoroase ale muncitorilor şoară în aceste zile o însufleţită întrecere magazin mixt cu o Acest stoc cuprinde toate manualele rep'ublican Ie volei juniori
In acelaşi timp, ele sînt ro Călan să întreacă pe furnaliştii pentru sporirea producţiei de cărbune şi suprafaţă comer de bază din învăţămîntul mediu, a şi junioare continuă astăzi
dul unei mai bune activităţi a şi tehnicienilor, pentru genera îmbunătăţirea calităţii acesteia. ¦Folosind cială de 60 m.p. La şcolilor tehnice, profesionale şi de la Alba Iulia. Participă e-
organizaţiilor de partid, condu din Hunedoara cu toate că aceş lizarea experienţei înaintate se raţional utilajele şi timpul de lucru, mi amenajarea acestui perfecţionare tehnică. chipele Rapid Bucureşti,
cerilor întreprinderilor, organi pot obţine succese din cele mal nerii din acest sector au extras zilele tre local contribuţia Ş.S.E. Buzău, Ş.S.E. [Alba
tia din urmă dispuneau şi dis bune, iată de ce organizaţiile cute cea de a 6.000-a tonă de cărbune cooperatorilor a fost Distribuţia volumelor sosite în li Iulia, I.C. 'Arad, la băieţi,
zaţiilor de sindicat şi U.T.M. de partid sint datoare să desfă de 15.000 lei. Merită brărie va începe în ziua de miercuri, şi Ş.S.E. Ploieşti, Ş.S.E.
pentru mobilizarea tuturor for pun de agregate, mai moderne. şoare o temeinică muncă poli peste plan. să fie .evidenţiaţi 1 august a.c„ pentru elevii tuturor şco Deva, Ş.S.E. nr. 2 Bucu
ţelor Ia îndeplinirea sarcinilor tică şi organizatorică pentru Iov. 1. Iacob, T. lilor de zi şi serale din raza oraşului reşti şi Ş.S.E. Piatra Neamţ
de pian şi a angajamentelor lua La Qălan s-a acordat o mare mobilizarea fiecărui colectiv la N © î b lo c u ri paEtîrw © a m e ţii m u n c i Zgîrcca, I. Răilă, Deva. la fete.
te în întrecerea socialistă. în îndeplinirea planului in mod rit. Gh. Bojiu, V. Dum
treaga activitate din anul acesta atenţie ridicării temperaturii mic şl la toţi indicii. In frunte cu In ultimul timpi la dă. s-au început -lucră- bravă, I. Toader şi Intre volumele sosite se numără şi « Timp de drfuă săptă-
a fost mai bine pregătită. Ci comuniştii, muncitorii, inginerii, rile dc săpături la două alţii. cărţi destinate orelor de cunoştinţe mîni Teatrul de stat de
frele planului de producţie pe aerului insuflat In furnale, în tehnicienii din fiecare întreprin Hunedoara s-au dat în blocuri tip O, a cîte 24 practice ale elevilor, cum sînt cele in estradă din Deva a pre
anul în curs au fost cunoscute dere să fie antrenaţi la muncă folosinţă noi blocuri de apartamente fiecare, V. TURDEANU titulate „Scule şi maşini unelte" (cla zentat în faţa minerilor
'din timp de către conducerile tocmirii judicioase a reţetelor însufleţită in aşa fel Incit în locuinţe. Printre acestea două blocuri H, a cîte sa VlII-a), „Maşini unelte“ (clasa
tehnieo-admlnlstratlve. Ele au fiecare secţie, în fiecare sector, amintim blocul T 4 cu 53 apartamente fiecare !X-a), „Automobilul" (clasa X-a), „Ma
avut astfel posibilitatea ca, sub de dozare, respectării graficelor în fiecare atelier. îndeplinirea 68 apartamente . predat şi un bloc E, cu 60 a- şini şi aparate electrice“ (clasa Xl-a).
îndrumarea organelor şi organi planului de producţie să devină dc rurînd. Dar con
de evacuare, întreţinerii în bu- structorii nu şi-au în N. TURGU .
o cauză a tuturor.
ne condiţii a agregatelor etc.
Experienţa acestor colective şi
a altor colective fruntaşe arată
cit este de necesar să se ducă
o luptă permanentă, susţinută
pentru crearea de condiţii de
zaţiilor de partid, să dezbată te muncă optime, să se ia toate In lumina învăţămintelor ca cetat activitatea. De pil- partarnente. corespunderii corespondent din bazinul carbonifer Va
meinic cu colectivele de muncă măsurile menite să asigure creş re se desprind din activitatea Panula modei conferinţă despre Cadre coi pentru şantierele lea Jiului spectacolul inti
sarcinile ce au revenit fiecărei terea gradului de folosire a ca desfăşurată în primul semestru de construcţii tulat „La drum cu... re
secţii şl sector, să identifice noi pacităţilor de producţie. Succe trebuie să acordăm o mare aten U.R.C.M. Deva a organi cosmonautică vista“. Ultimul spectacol
rezerve Interne şl să Ia cele mal sele obţinute de colectivele frun ţie prevenirii deficienţelor şi al zat la Geoagiu-Băi o para întreprinderea de construcţii siderurgice Hune are loc astăzi la Petroşani.
corespunzătoare măsuri pentru taşe arată cit se poate de evi tor cauze care pot duce Ia Uri dă a modei la care au par In cadrul activi doara a trimis de curînd pe şantierul marelui
îmbunătăţirea procesului de dent ce posibilităţi mari există narea procesului de producţie. ticipat peste 500 de cetă tăţilor culturale or combinat siderurgic dc la Galaţi 30 mecanici de • Orchestra populară
producţie. S-au creat astfel con in fiecare întreprindere pentru Să nu lăsăm ca lipsurile ce se ţeni din comună şi oameni ganizate de comi utilaje grele, absolvenţi ai şcolii de calificare. De „Pe plaiurile Bistriţei“ a
diţii ca fiecare întreprindere, îndeplinirea ritmică a planului ivesc pe parcursul activităţii să ai muncii veniţi la odihnă. tetul sindicatului, la începutul anului s-au calificat în cadrul acestei Filarmonicii de stat din
fiecare secţie, fiecare sector să- de producţie, pentru îmbună se permanentizeze, să ia am Cu acest prilej au fost eta la I.R. „Combusti întreprinderi 852 de muncitori în meseriile dc ex- Bacău concertează astăzi
şi îndeplinească planul de pro tăţirea calităţii produselor, pen. ploare. Din păcate, in unele în late 50 modele -de îmbră bilul“ Deva a avut cavatbrişti, fierari-betonişti, zidari-şamotori, insta la Brad şi Gurabarza. îşi
ducţie la toţi indicii în mod tru reducerea preţului de cost. treprinderi care au rămas sub căminte şi încălţăminte. toc o interesantă latori, conducători auto. Aproape o treime dintre vor da concursul cunos
ritmic, lună le lună, decadă cu Este nevoie mai ales in acele în plan în primul semestru, nu s-a conferinţă intitu cuţii cîntăreţi de muzică
decadă. treprinderi care în perioada ca dat atenţie acestui lucru. Aşa R. PONDICHI lată „Cosmonauti ei lucrează acum la construcţia combinatului dc populară Felician Fărca-
ca — ştiinţă a zi la Galaţi. şiu, Tita Bărbulesdu, Ana
Acolo unde s-a muncit cu răs re a trecut de la începutul anu (Continuare in pag. 3-a) corespondent lelor noastre“. Con Baiaci şi Vasile Cănănău.
ferinţa a fost as
cultată de partici- Alţi 1.400 de muncitori urmează în prezent la
^ patiţi cu viu inte- această întreprindere cursuri dc calificare cu o
durată dc 6 pină la 10 luni. Pentru a-şi însuşi
Ce propuneţi !pentru îmbunăîăfjVea calităţii metalului | res. Ea a adus o cit mai bine meseria aleasă, ei îmbină cunoştin 0 La Petrila se desfăsoa.
jj contribuţie preţioa- ţele teoretice dobîndite în sălile de cursuri cu ră astăzi faza regională a
MAI MIJIT EFORT MM PARTEA SECŢIILOR ) să la îmbogăţirea Festivalului regional al cîn.
0 cunoştinţelor lor tecului şi dansului „Pe pla
1 despre această ştiin-
# ţă. iurile Hunedoarei“. Parti
ŞI IMTRÉPRIMOERILOR COOPERATOARE ţ IOAN RITIVOIU munca practică pe şantierele noilor agregate side cipă formaţiile din raionul
ţ corespondent rurgice ale Hunedoarei. Haţeg şi de pe raza oraşu
lui regional Petroşani.
4
Găsesc bine venită discuţia tate cu stricteţe, la flecare loc dus la scăderea retasurilor O greutate destul de mare o
iniţiată de redacţia ziarului de muncă. Dacă mai înainte se
„Drumul Socialismului“ pe tema iveau destul de des cazuri cind ş.a.m.d. întimpinăm la dozare datorită
îmbunătăţirii calităţii metalului şarjele se evacuau la tempera Dar, despre măsurile aplicate
turi necorespunzătoare turnării, faptului că fierul vechi pe ca-
Cu această ocazie colectivele de ceea ce duce la obţinerea unor la secţia noastră ar fi multe de
muncă din cadrul C. S. Hune lingouri cu defecte de suprafaţă, spus. Sub Îndrumarea organiza re-1 primim este complet ames
doara şi Uzinei „Victoria“ Că de citeva luni încoace aşa ceva ţiei de partid, am căutat să per
lan pot să-şi împărtăşească din nu se mai întîmplă. Acum regi fecţionăm continuu procesul tecat. Conform normelor în vi
experienţa dobîndită in această mul termic se tehnologic, să organizăm cit mai
urmăreşte pe bine munca si întrecerea socia goare el trebuie să fie sortat pe
direcţie, să arate greutăţile şi fiecare şarjă cu
lipsurile ce Ie mai au şi, împre toată atenţia. listă. Aşa se ex categorii de greutate şi analize
ună, să găsească cele mai efica plică de altfel şi
ce soluţii pentru înlăturarea lor. Am reuşit de reducerea rebu chimice. In felul acesta s-ar pu
asemenea să tului sub procen
La secţia noastră, bunăoară, tea stabili corect cantităţile de
s-au obţinut în primul semestru ajungem la o dozare corespun tul admis In fie
al anului o seamă de rezultate zătoare a şarjelor. Aceasta, atit care lună de la materiale ce se introduc în cup
bune în ce priveşte reducerea prin întărirea simţului re răs
rebutului şl elaborarea unor noi pundere a oamenilor, cit şi prin începutul anului şi pină in pre tor. Noi ştim însă, că o aseme
mărci de oţeluri. Aceasta, dato instruirea lor temeinică. Putem zent. Cu toate acestea, in direc
rită faptului că, sub îndrumarea spune că acum procentul de ţia îmbunătăţirii calităţii oţelu nea sortare este complexă şi
comitetului de partid, au fost carbon la topire se încadrează lui mai sînt încă multe de făcut.
luate o serie de măsuri bine gîn- de fiecare dată in limitele ad Şi, mai ales este nevoie de mai greoaie. Ar îi bine totuşi, dacă
dite. Astfel, încă de Ia începutul mise de procesul tehnologic pen mult efort din partea secţiilor
anului, s-a introdus sistemul de tru mărcile de oţeluri pe care şi întreprinderilor cooperatoare. I.C.M. ar lua măsuri ca fierul
analiză operativă a calităţii. El le elaborăm, ceea ce este foarte Iată, noi întimpinăm multe
constă in ţinerea unor şedinţe important. greutăţi din cauză că fonta li vechi ce nl-1 livrează să fie sor BUndeţc, gingă-
săptămînale cu toţi factorii din chidă ce o primim de la secţiile !ie, puritate dc
oţelărie care concură la buna Tot în cursul acestui an s-a de furnale nu corespunde ade tat cel puţin pe categorii de iloarc, citeşti în o-
desfăşurare a procesului de introdus şi controlul preventiv sea analizei chimice cerute şi greutate. Ne-ar ajuta foarte chii catifelaţi ai
producţie : maiştri, prim-topi- al aspectului lingourilor la stri îndeosebi, are un conţinut mare
tori, turnători etc. unde se dis de sulf. Se poate spune cu toa mult. acestui pui de că
cută pe larg calitatea oţelului per. Aceasta a dus la reducerea tă certitudinea că circa 10-15 Nemulţumitoare este şi calita prioară adăpostit
elaborat în perioada analizată şi descărcări pe zi sint cu procen prin grija oameni
se fac propuneri pentru înlătu- numărului lingourilor cu defec- tea materialelor refractare pen lor in rezervaţia
rarea deficienţelor ce se ivesc. ţini vizibile de suprafaţă. S-a tul de sulf mai mare decit cel tru ansamblele de turnare. Atit parcului natural
admis. Aceasta influenţează ne cele de la fabrica de ceramică ¦Un Haţeg.
Aşa am ajuns ca instrucţiu mai introdus apoi capacul chi gativ calitatea oţelului şi mai din Cristian, cit şi cele de la în
ales prejudiciază respectarea
nile tehnologice să fie respec- mic cu aluminiu lichid la oţe mărcilor ce trebuie să le elabo treprinderea „Vulturul“ Comar
răm. nic, vin cu fisuri şi crăpături,
lurile necalmate, ceea ce a con-
în plus, suporţli de orificiu pen
tru oalele de turnare (de la Co
marnic) sint adesea ovali. Din j
această cauză avem mari pier
deri de oţel.
Vorbind despre utilajul de
turnare, este cazul să amintim
că în ultimul timp a scăzut du-
Ing. CORNEL DEHELEANU
adjunctul şeful"' de secţie O S.M
nr. 2. C Hunedoara
(Continuate in pag La)