Page 94 - 1962-07
P. 94
m* d r u m u l mcmiiswviui Nf. 2362
Familiile lui Gheorghe Cîlal- Apol doctorul plecă lăsîndu-i Cărţi rai apărute
oeanU şî Han3 Schmidt s-au nedumeriţi. Flecare ar fi vrut
înţeles bine de clnd se ştiu.
Erau vecini şl-i despărţea doar să-i pună cel puţin cîte zece În îi Editura tehnică
un gărduleţ peste care mal trebări. Dar la-1 pe doctor de
schimbau din clnd în cînd o
vorbă ori îşi cereau cîte o uneal unde nu-i, că şl intrase la dis Aparate cu ultrasunete
tă împrumut. S-au Înţeles bine pensar.
şl părinţii Iul Hans şl a lui D. A. Gherşgal — V. M. Fridman
Gheorghe şi poate şi bunicii lor. — Va să zică fecior, zise
'Acum însă trebuie să se îi în- Gheorghe. . Traducere din limba rusă
tlmplat ceva nemaipomenit căci,
în plină vară, cînd secerişul era — Sigur că-i fecior, răspunse 408 pagini 27,70 lei
în toi, badea Gheorghe în loc să Hans vesel. Eu am bănuit.
se ducă la cîmp rămase acasă N U V E L Ă de PETRE JÎRĂU In lucrare se descriu princi
şi intră cu securea în gardul ve — Şi eu I eram sigur !
cinului. Intr-un ceas 11 făcu fer piile de funcţionare şi se dau
feniţă, apoi aduse gardul cel datele tehnice principale ale
înalt din fundul curţii şi-l puse
între cele două gospodării. Lu ¦— Să mâ treci In altă briga Rudolf. Dacă o să mergem aşa, hotărît şl nu mai desfacem ceea Aşa se şicăniră aproape un an — E bun şi feciorul, capol o aparatelor tehnologice, de con
cra badea Gheorghe cu năduf şi dă. •Gheorghe Oîlniceanu, nu o să ajungem să ne dărlmăm să aibă ei şl o fată, mai tîrziu trol şi de măsurat bazate pe ul
suduia de mama focului tot nea mai lucră nici în ruptul capu unii la alţii casele. Luă scara ce am hotărît. pînă în ziua cind Crlstlna şi Is- — intră în vorbă Nastasla. trasunete folosite in medii fi
mul săsec. Lucra pe Înfundate lui In aceeaşi brigadă ou Hans. vecinului şi 11 făcu vînt în curte. — II tai cu securea. Să ştii tina — ochii şi urechile satului, chide, gazoase şi solide, fabri
şi nu simţea şiroaiele de sudoa Apoi luă scara lor ciungă şl o cum le spuneau unii — aduseră — Da, aşa-i frumos, o pereche cate de industria sovietică.
re ce-i coborau pe şira spinării. Mă înţelegi ? aşeză la locul el. că-1 tai. Tocană-1 fac. vestea că Anuţa se află la casa -¦ fecior şi fată — interveni Fri
Plnă înmugurii seara, gardul a Ii spuse şi de ce. Preşedinte — Nici el n-o să stea cu mli- de naşteri. Istina intră la Gheor da. Noi am fost două fete doi Lucrarea se adresează ingine
fost înălţat. Nu se mai vedea Un gînd cluidat îl săcîla tot ghe în casă ca o bîrnă purtată feciori şi era rău pe lume, dar rilor, tehnicienilor şi fizicieni
'dincolo numai dacă te urcai In le clătină din cap şi zîmbi, apoi tim p u l: să pună mîna pe secu nile încrucişate. tot am trăit. lor care lucrează, cu aparate cu
pridvorul casei şi te săltai pe îl privi drept în ochi şl II în re şi să sfărîme gardul, să Badea Gheorghe crişcă din de valuri şi începu să turuie, fă ultrasunete şi celor care se ocu
vlrful picioarelor. Badea Gheor şteargă pentru totdeauna grani ră să mai tragă aer în p ie p t: —- Noi am fost trei perechi, pă cu problemele tehnicii noi în
trebă aspru : ţa aceasta nesuferită, între cele măsele şi răcni surd : cuscre dragă — trei feciori şi trei
ghe îi făcu proba cel dinţii, ui- — Măi Gheorghe, ce fel de două gospodării. Să afle întreg — Val, da cum nu ai milă de fete — numai că doi feciori au procesul de producţie.
tîndu-se din pridvor şi de ciu satul, ba şi întreaga ţară că el, — Zău că-1 tal. Tot îl spintec, murit în bătaie. E bine cînd ai
dă că tot nu rupsese „orice le oameni sînteţi voi ? De ce pri Rudolf Schmidt, este împotriva ca pe-un peşte. fata aceea. Aduce pe lume un su mulţi feciori, ce zici Hans ? Tehnologie chimică anorganică
gătură" cu vecinul, cobor! în viţi viaţa prin urechile acului ? oricăror oprelişti în calea feri flet de om şi n-are la capătul voi. I
pivniţă, luă eurcubăta şi după cirii. Să afle toată lumea că el, — Opreşte-te tată !. Vreau să- patului pe nimeni Rudolf îi ple — Mie îmi spui, Gheorghe,
ce o umplu cu vinars de prune Gheorghe lăsă ochii in pă- Rudolf Schmidt, primul în satul ţl spun cîteva vorbe, ultimele cat la şcoală - - s e întoarce om adică cuscre. Noi am fost pa Sub redacţia : K. Winnacher —•
întors de două ori, se urcă din mînt. Ii era greu. II apăsau vor lor, ba şi în şapte sate pe toate dealtfel. Şi Anuţa continua : mare. Cum vă lasă Inima ? Sîn tru Teciori şi Iacă am ajuns să
nou în bucătărie. Turnă ţuica bele preşedintelui asemeni unul direcţiile ce pornesc de la satul teţi mai păgînl ca cel din scrip... am şî un nepoţel. L. Kiicbler
într-o cană mare de sticlă şi stog de grîu pe care parcă-1 lor, a spart tiparul unor con — Nu-1 tal, ştiu că nu eşti în
apoi începu să bea aşa ca şi cînd simţea în creştet. Erau prie cepţii învechite. stare, dar dacă al venit la mine — Gura, tună odată Gheorghe. Traducere din limba germană
ai bea apă. Răsuflă numai o da teni, fuseseră amîndoi pe front, cu gînd de sfadă, iaca, eu plec.
tă pînă topi toată ţuica din în Tatra, în acelaşi regiment. Intră în casă şl Începu să-şl Gura, repetă el a doua oară. Ce? 612 pagini 28,20 lei
cană. Ar mai fi băut, dar casa II ştia om cumpănit, cu mintea strîngă lucrurile. Le împachetă Se întoarse lăsindu-şi tatăl cu Crezi că In vinele mele curge
începu să se învîrtă cu el. Avea frumos şi le aşeză in cufărul cu vorbele de ocară în gură, gata să Lucrarea tratează probleme de
impresia că undeva, la talpa că- ageră. care îşi făcuse armata. Cişme să i le trim ită ca pe nişte ghiu petrol ? Ajunge ! tehnologia chimică anorganică
sii, Hans, duşmanul lui de — Mergi la brigadă, îl spuse le şl alte cîteva lucruri care lele, oblu în Inimă.
moarte, pusese roate şi că niş nu-i Încăpură în cufăr şi le Istina tăcu. Nu mal scoase nici — 11 de obirşie bună, măi şi expune procedee folosite în
te armăsari neastîmpăraţi, în preşedintele, scurt ş i , rece. Strînse într-o raniţă. Se uită Gheorghe ştia ce fată a cres o vorbă, ieşi tiptil pe uşă şi o Hans. Asta-i. De aia zicea doc practica industrială propriu-zi-
hămaţi tot de Hans, ii trag casa — Mai bine la porci, îngînă prin casă. II încerca o părere cut : niciodată între vorba el zbughi spre poartă, dar cînd să torul şl că-1 mare, şl că-1 fru să, cum şi bazele teoretice, fi
In vale să i-o sfărîme. II mai de rău, grumajii şi cerul gurii şl faptă nu s-au ivit nepotriviri. ajungă în uliţă se auzi strigată. mos, şi că-i sănătos. zice şi tehnice ale fiecărei f -
sudui o dată pe Hans cum ştiu Gheorghe deznădăjduit. începuseră să I se usuce. Bău Aşa că plecă oarecum resemnat. Un glas domol, înecat de emoţie nologil in parte.
mai urit apoi se trînti, îmbră — La porci ? Trebuie să me o înghiţitură de apă cu căucul Furia lui crescu însă cind se Ii rostea numele : — Măi vecine, măi cuscre. Se
cat şl încălţat cum era, pe pa cu toartă în forma cornului de apropie de brigadă şi îl văzu pe Se prezintă amănunţit date
tul moale, neaşternut. II treziră riţi o asemenea cinste. Să ştii, cerb dar avea impresia că i s-a Hans care se întoarse cu spatele
din somn, dimineaţa în zori, Gheorghe, că la porci nu lu dat să înghită sacîz amestecat spre el în mod demonstrativ, — Istina, stal puţin, draga cuvine să cinstim ziua de azi. asupra parametrilor tehnologiei,
nişte ciocănituri sîcîitoare. I se crează oameni slabi ca tine. cu tărîţe. Evident, ii venea greu vrînd să arate tuturor cit îi de mea. Haideţi la mine 1 Am un buto caracteristicile aparaturii, indicii
părea ca cineva îl loveşte cu un să plece, simţea că un fel de mînios. îşi descărcă tot năduful iaş de vin bătrîn l-am ţinut pen
ciocan în cap şi că acesta nu — Cum vorbeşti aşa Vasile ? pustietate neînţeleasă îi înveş- pe nevastă-sa, pe leliţa Nasta- Era Gheorghe care venea în tru nunta lui Rudi. 11 încep. Să tehnico-economici etc.
era altul decît Hans, vecinul Ce, eu ls de ţipat la reforma ? mîntează trupul. îşi roti din nou sie: urma el năuc, transfigurat par mor de nu-1 încep. II încep, să Lucrarea se adresează ingine
său. Se ridică din pat, Era des privirea prin casă şi ochii i se că ar îl fost beat. vă omenesc pe tine şi pe cus
călţat. Mai trase o dată cu ure — Stai ios. O să-ţi dovedesc. opriră asupra „arborelui genea — Numai tu eşti de vină ! se cra. rilor tehnologi din industria
chea şi îşi dete seama că cio- Preşedintele îl aşeză pe un logic“ al familiei, vechi de pes oţărî el. — Să nu dai Gheorghe că ur anorganică, cum. şi cercetători
căniturile vin de la gard. îşi scaun, apoi luă de pe dulap un te două decenii. II ştia pe de lu de s-adună tot s a tu l! — Bagă brişcă In el, Hans. Să lor şt studenţilor din facultă
trase bocancii In picioare şi ieşi vraf de ziare. Alese unul, îl des rost toate încrustaturile, îl cu — Eu am fost întotdeauna vi dăm şi o telegramă după Rudi ţile de chimie industrială.
în pridvor. Hans era căţărat pe pături şi i-1 întinse fără să zică noştea toate înscrisurile : că se novată, l-o întoarse ea calm. Gheorghe tresări. Se scutură să vină, să vină cu maşină de
o scară şl meşterea la gard. De o vorbă. trage din familia Pfaff, că la cu putere apoi 1 se adresă din pe piaţă, că plătim noi. Auzi Culegere de probleine
jos, Frida, nevasta lui Hans, îi Articolul cu pricina era în a doua generaţie familia a ră — Tu, căci tu al crescut-o aşa!' nou. Nastasie, aşa să scrii In tele de hidraulică tehnică
rămat cu creion roşu. Gheor mas fără parte bărbătească şi — Aşa ! Mare, frumoasă, să gramă. Fuga, fuguţa la poştă şl
întinse un fund de oală din ta ghe citi scrisoarea tovarăşului că Otto Schmidt, străbunicul lui, nătoasă şi cuminte. Numai că — Istină dragă, eu nu dau în zi să o deie fulger şl trăznet, D. Taşcă — I. Băcanu
blă pe care el se chinuia să-l Ilruşciov adresată unui vestit a intrat în această familie şi de acuma a luat-o razna. nimeni. Numai că te-aş ruga să- dracu ştie cum Ii mal zice.
prindă în cuie în vîrîul gardu crescător de porci, care fusese aceea au sporit şapte familii in — Dacă fuge cu sasul ăla, să mi spui ce se duce la lehuze în 320 pagini 12,50 iei
lui. Apoi fixă tabla de la oală, maior în forţele armate. satul respectiv, dar au mai ră ştii că de dai ochi cu ea Iţi rup situaţia asta... — Iar tu Frida, interveni
întinsă de-a lungul gardului, în — M-ai încuit, i se adresă mas numai trei, restul răspîn- picioarele. Hans, să tal găina cea mal gra Lucrarea cuprinde circa 300
aşa fel Incit să împiedice pri Gheorghe preşedintelui. Dar tot dindu-se în toate colţurile lumii. Sfada le fu întreruptă de in — Lapte cald, lapte proaspăt, să şl să faci o mîneare cum probleme din diferite capitole
virile din pridvor să ajungă la trebuie să mă schimbi din bri tervenţia unui nepot căruia îi zise Istina şl o luă la sănătoa ştii tu, s-o duci la noră-mea. ale hidraulicii, între care: pro
vecin. Frida alergă în pridvorul gadă. — îmi vine să-l dau foc, să c-am plăcea să poarte poşta sa să o ajungă pe Cristina, prie Frida stă şl se gîndeşte ce găi prietăţile fizice ale fluidelor,
casei şi de acolo da comenzi în — Nu te schimb. A fost şl ardă şi o dată cu el să ardă prin sat? tena ei nedespărţită. nă să ta ie : forţe de presiune pe suprafeţe
limba săsească, iar Hans mişca Hans la mine şi m-a sculat cu — Unchiule, zise acesta, ştii că plane şi pe suprafeţe curbe,
tabla în stingă şi în dreapta pînă noaptea in cap dar pînă la urmă toate tradiţiile nătînge — rosti Hans baci a tăiat azi dimineaţă Pe bancă Sin faţa casei de naş echilibrul relativ al fluidelor
cîn'd auzi cuvîntul „Zihăr“, ceea a înţeles. Rudolf. abia mişcîmdu-şl buzele citerna care aţi pus-o mai de teri stătea un bătrln cu o olcu- conţinute In recipiente, mişcări
ce ştia şl Gheorghe că înseam Gheorghe se ridică şi dă să arse de o fierbinţeală lăuntrică. mult amîndoi pe faţada şurii ? potenţiale, mişcări laminare, re
nă un fel de bine. Hans bătu plece. Simte că a pierdut orice — Daa ? zise el Intărîtat. Apoi zistenţe locale şi măsurarea de
tabla în cuie iar Frida se apro nădejde de a se muta într-o îşi luă raniţa pe un umăr izbucni în rîs, într-un rîs isteric, bitelor, calculul conductelor,
altă brigadă, dar totuşi nu re şi cufărul în mină. încuie uşa răutăcios. curgerea lichidelor prin albii,
pie de gard şi prin locurile unde nunţă la acest gînd. Cînd ieşi ş i . puse cheia la loc, apoi Ieşi — De ce rîzi unchiule ? între
scîndurile nu era încheiate, vîra din casă mai încercă o d ată: pe poartă. Nici nu se uită îna bă nepotul nedumerit. ţă de lapte lingă el. Era moş Pîr — Porumb'aea, zice ea, nu-1 aplicaţii privind maşinile hidra
cîrpe şi hîrtii, apoi lipea cu lut. — Poate te mai gîndeşti, Va poi. —1De ce ? pentru că am avut
sile. de grijă să nu-i rămin dator. pală. unul din unchii lui Gheor aşa grasă. Golaşa ouă şl acum... ulice, curgerea prin medii po
După ce cobori de pe scară, * Cînd o să ajungă acasă o să-şi ghe Oîlniceanu. II porecliseră plstrlţa îi aşa şi aşa..; roase etc.
Hans luă nişte raiuri de pe o — Aşa mă cunoşti ? găsească plocon cocoşul mort. Oamenii aşa pentru că le spunea
cadă veche pe care le prinse în — Nu... dar... vezi, noi am fost La gardul ce împrejmuia cres L'-am lovit azi de dimineaţă, tre lucrurilor pe nume şi adeseori Se uită către Gheorghe, apoi Cartea se adresează studenţi
cuie peste locurile prin care se prieteni. cătoria de păsări a gospodăriei cuse la noi în curte. trage cu ochiul lui Hans şi zice lor de la institutele politehnice,
mai putea privi din curtea ală — 'Am fost şl sîntem ! Tocmai aştepta un om. Se sprijinea cu facilităţile de construcţii, cadre
turată. de aceea socot că ceea ce fa două degete de un ochi de sîr- > ./aţei?-.
ceţi voi, tu şi Hans, este o mă şi privea absent la îngriji cu mult haz. Moşul aştepta li aşa intr-o doară :' lor didactice din aceste insti
— ffil dracului naţie, zise prostie. toarele ce dereticau prin cres
Gheorghe înciudat. cătorie. Cum stătea sprijinit în niştit şl făcea slujba asta feme- — Am avut eu un cocoş. Al ce tute şt inginerilor proiectanţi.
¦fr două degete de ochiul de sîr-
Nu mai zărea nimic în curtea mă, cu un genunche înfipt In iască fără să-i pese ce zice sa zupă ar fi ieşit din el dar nu- Teoria probabilităţilor
Rudolf Schmidt răsuci cheia gard. gîrbovît puţin, părea sem
vecinilor. Auzi numai scîrţîitul în broasca porţii şi Intră în nul întrebării în persoană. Sta tul. Deodată,- duse mîna strea ştiu cine mi l-a omorît. şi statistică matematică
porţii şi zgomotul făcut de ră- curte, dar se opri înmărmurit aşa şi tăcea. Intr-o vreme, cînd
sucitul cheii. cînd văzu ait gard ch-pit cu şină la ochi şi Gheorghe trage aer în piept şl G. Ciucu — G. Sînjboan
tablă şi lut. Nu fuse acasă una din îngrijitoare sosi din- privi în lungul
— înseamnă c-au plecat, bom de trei zile, de cînd se certase tr-un coteţ cu şorţul plin de răspunde cu glas sugrumat? 416 pagini 18,S0 lei
băni el mînios. Să se ducă ! Să cu tatăl şi cu mama lui. Ajun ouă. îi făcu semn fără să o stri şoselei: venea
se ducă să nu le mai aud nici sese la douăzeci şi cinci de ani ge. Dar îngrijitoarea intră într-o Hans Sch-midJt — Holera, cuscră dragă, ho Lucrarea apărută în colecţia
de nume. Dacă mă întărită, vînd şi pînă în ziua aceea afurisită încăpere şi nu mai ieşi. „Societatea de Ştiinţe Matema
şi casa şl mă mut în celălalt nu‘ se certase nici odată cu pă şi ţinea ascuns lera arză-i focu rădăcina că tice şt Fizice din R.P.R.“ con
capăt de sat. îmi fac alta nouă, rinţii. ®şa fusese crescut. Dic Se vedea că omul era frămîri- sub şurţă, nu spurcată tioală-i cînd se aşează
de două ori cit a lui Hans. tonul familiei Schmidt era ca se ştie ce. H ans. în sufletul omului.- ţine probleme cu indicaţii şi
tegoric : „Părinţii s-au născut tat de gloduri şi graba nu-î se apropie tu răspunsuri referitoare la: eve
Se înălţă pe vîrful picioarelor să poruncească, Iar copiii să prea da ghionturi. După o vre şind încurcat a- Da, da, cuscre. Duşmănia in nimente, probabilităţi, legi de
să vadă cum arăta casa lui Hans, asculte“. EI, Rudolf Schmidt, me, omul se desprinse din poi se aşeză pe
dar nu era chip să-i zărească n-a pronunţat în viaţa lui în ochiul de sîrmă şl strig ă : capătul celălalt tre naţii, între oamenii munci repartiţie, repartiţii, cu mai
decît acoperişul. Zării în schimb faţa părinţilor vorbele „nu" sau al laviţei.
scara care zăcea proptită de „nu vreau“. Şi totuşi, acum, le-a — Anuţăăă ! tori de naţii diferite, îi curată multe dimensiuni, momente, dis
gard. In graba cu care lucrase spus răspicat ce vrea. Le-a spus — Hai mai a- holeră. Aşa zicea tovarăşul prim- persii, corelaţii, teoria selecţiei,
ră Hans şi Frida au uitat să ia şi nu regretă, fiindcă le-a spus Strigătul se izbi în arinii de proape, Hans, secretar al raionului clnd m-am teoria estimciţiet etc.
scara. Gheorghe se duse în că exact ceea ce simţea, ceea ce lingă rîu şi ecoul îl îngînă de rupse moşul tă dus la el să mă schimbe din
mară, luă firezul de mină şi gîndea. două o r i: o dată mai tare şi a cerea — că nea Se adresează studenţilor din
scara, se repezi spre gard şi în doua oară abia se auzi. Gheor institutele de tnvăţămînt supe-
cepu să taie mînios partea din — Sint şi eu om — se trezi ghe Cilnicianu, căci el era, îşi
scară ce trecea în curtea lui. gîndind cu glas tare Rudolf. dădu seama cită amărăciune brigadă. s Hor şi cadrelor didactice.
Coborî şi se uită cu ochii sti Om în toată firea. Om cu jude
cloşi, de om răzbunat, la cio cată, cu inimă. Am şi eu drep mul nostru li
tul de scară căzut la el in curte. tul să iubesc, să urăsc, să tră
II năpădi un sentiment de ru iesc, să mă bucur de viaţă, Este neam de oameni
şine, de părere de rău pentru
fapta ce-o făcuse. Se gin di să-i cumsecade, nu Omul şi brigada
arunce capătul de scară peste împunge ca tau
gard vecinului, adică lui Hans. rii cei nărăvaşi.
Dar cînd ii veni în faţă figura
lui, se înroşi din nou, scuipă — Da ce, al mîndria- sectorului
pe ciotul de scară apoi plecă, nostru împun
aşa desculţ cum era, pînă acasă ge ?
la preşedintele gospodăriei.
— N-am zis
că Împunge dar ar»scwi departe de aici, in nomiile tăcute la exploziv în
aşa vine vorba. ** comuna Greci, din ra sumează 10.000 lei. Randamen
Hai, că iacă vi ionul Strehaia, Ion Fîroiu tul planificat pe trimestrul
ne şi Gheorghe. şi-a găsit adevărta menire in
Valea Jiului. Faptul e atît II, pe întreg sectorul, a fost
Hans se uită de comun la mineri, incit nu
în lungul uliţii depăşit cu 63 kg. pe post.
şi într-adevăr îl mai stlrneşte nici o nedume
zări pe vecinul La toate aceste realizări o
său venind aga- rire. Oameni din Oltenia,
contribuţie importantă a adu
tată ? zace ascunsă în glasul Iul după * le. Ţinea ceva Muntenia, Maramureş, din s-o brigada, care lucrează *r
Dar tatăl lipsea, plecase la ascuns sub şorţul albastru de toată ţara, s-au luMlnit aici, ăbataful cameră 2 vest, stra
felul tărăgănat în care îi răs sărbătoare. au învăţat meserie, muncesc tul 5, brigada condusă de Ion
cîmp îmbufnat ca un nor negru, şi trăiesc simţindu-se ca aca Firoiu. Organizînă bine mun-
aducător de grindină, punse ecoul. Rudolf şi Anuţa se mutară in Gheorghe se apropie şi dete să. Iar o prietenie legată in ca, lucrînd cu oamenii — Ion
bineţe, dar Hans nu-i răspunse. mină, un „noroc bun“ rostit Firoiu se ocupă pe îndelete
— Da, sint om, continuă Ru — îs necăjit, amarul el de căsuţa lui moş Pîrpală. Le dete Se aşeză pe bancă lingă moş acolo, sudează şi mai mult de calificarea tinerilor —
dolf, pe firul discuţiilor între viaţă, bombăni el. Is numai moşu o odaie şl conia de vară. Pîrpală. Din cînd în cînd se ui relaţiile dintre oameni, naşte brigada a dat peste plan de
rupte cu trei zile în urmă, cînd amărală, numai venin din tălpi După ce s-au mutat s-au dus la ta cu coada ochiului către Hans acea înflăcărare eroică care la începutul anului şi pînă
tatăl său, la auzul acestor cu şi pînă în creştet. care stătea îmbufnat ca un ber face ca munca să devină o în prezent 740 tone cărbune.
vinte. i-a izbit o asemenea pal sfat şi s-au cununat. Trecuse ju chestiune de onoare, o domi Zilnic pe graficul din curtea
mă, incit numai sentimentul Femeile se uitară la el şi una mătate de an de cînd trăiau li bec. Moş Pîrpală rupse din nou nantă a vieţii. întreprinderii în dreptul bri
că-i bărbat l-a mai ţinut în pi găzii lui Ion Firoiu apare
cioare. o strigă pe Anuţa. Badea Gheor niştiţi şi totuşi arnărîţi faţă de tăcerea. In 1952 Ion Fîroiu învaţă semnul plus, semn că în fie
ghe începu să se plimbe nervos atitudinea părinţilor. Nici unul meseria de la maistrul Iosif care şut dă o cantitate de
Rudolf privi scara lor ciunti pe lingă gard şi privea cu coa nu le călcaseră pragul, iar vraj — iacă vin şi preacinstitele Maerceac. In scurt timp de cărbune peste plan. Treaba
tă şi scara vecinilor petrecută vine şef de schimb. In 1953 aceasta a devenit o obişnuin
peste gardul lor. Arătarea ce da ochiului spre fiică-sa care se ba şi mînia între cele două fa cuscre. primeşte insigna de miner ţă pentru Ion Firoiu şl oa
lor două scări îi struniră gîn- fruntaş Apoi e numit şef de menii lui. La toţi indicii ob¦
durile undeva într-o celulă do apropia. Se depărta spre intra milii se înteţea. Gheorghe tăie Hans şi cu Gheorghe se uita brigadă. Intre timp e pri ţin depăşiri. Iată, de exem
sită a creerului să se mai sedi ră înspre casele lor şi zăriră pe mit in rinăurile membrilor plu, au avut randament pla
menteze. Se apropie de scară şi re, lovind cu bocancu cîte un nucii care dădeau în grădina lui de partid Comunistul Ion Fi- nificat 3,10 tone pe post, şi
urcă cîţiva fuştei. Privi în curtea cele două femei care veneau una roiu se situează an de an cu au realizat 3,480 tone. Briga
vecină şi văzu rămăşiţa de sca bulgăre de pămînt. Trecu pe lin Hans pentru ca acesta să nu mai brigada in frunte. Apartamen da lui Ion Firoiu este mîn-
ră tăiată. Ii veni să-şi facă cru în urma celeilalte, ţinlnd coşăr- tul în care locuieşte (bloc ăria sectorului II de la E. M.
gă un butoi cu apă şi se opri culeagă nimic. Hans îi mînji ve nr. 5 — Petrila) este spaţios Petrila.
ce, dar rîse de cile pe braţ. Femeile se apropia- şi luminos. Familia lui Ion
ghidul acesta brusc. Era tras la faţă iar cres cinului poarta cu duhot tocmai Fîroiu se simte fericită (e că A cum Ion Fîroiu este ple-
stupid, pornit tăturile dintre ochi şi cele de în ziua cînd feciorul său se în fă oarecum stinghere dar fie sătorit din 1947 şi are trei cat în concediu de odih
de undeva din la rădăcina nasului se adînci- sura la sfat. Gheorghe stropi cu copii).
instinct, căci el seră. 11 trecu un fior cînd se scîrnă prunele din grădina de care primi răspuns la bineţele ce nă. Oamenii din brigada lui
o rupsese hotă- Qectorul II de la E.M. Pe- însă, sint hotărîţi să-l pri
rit şi cu crucea privi în oglinda a p e i: pe partea Iui Hans, iar Hans îşi le adresară. Se aşezară şi ele pe 0 trila este fruntaş pe mi mească la sosire cu cele mai
si cu cele sfin nă. De la începutul anului şl frumoase rezultate in produc
te. — Grozav rn-arn schimbat. W făcu o pordă lungă cu care cu laviţă şi ocupară tot locul dintre pînă in prezent a dat peste ţie. De aceea, depun toate
plan o cantitate de cărbune eforturile ca să obţină ca şi
La un mo crescut şi barba mai iute ca legea, înainte de a se coace, toa cri trei bărbaţi. Cînd ieşi docto care se ridică la 8.627 tone. pînă acum succese cit mai
ment dat, parcă deobicei în nopţile astea de zbu te perele ce dădeau în grădina rul grăbit, îi ba La preţul de cost a realizat mari, să fie mereu în frun
îl îndemna ce cium. Vai, cum îl schimbă ne rară drumul şi o economie in semestrul I tea brigăzilor fruntaşe.
va, un gînd ne cazul pe om, îl îmbătrîneşte, îi vecinului. îl asaltară cu a.c. de 243.200 lei. Numai eco
Întrebări: „ce GH. SUOIU
lămurit să taie soarbe toată curăţenia şi făţo- avem“? „cegre-
utate are“ ?
el scara vecinu şenia de pe obraz... Na, ăstai ....e sănătos ?“
sănătoa
lui. Adică ce ? obraz ? Parcă ar fi o prună us să?...“
Badea Gheorghe cată. Astai uitătură ? Seamănă — Staţi fraţi
lor ! Cu binişo-
de oe a tăiat-o cu uitătura lupului, cu cea de rul că nu vă
pot răspunde
pe a lor ? De ce viezure. la toţi deodată,
li opri doctorul.
să-şi bată el joc Cînd se apropia Anuţa, o luă Aveţi un fecior,
sănătos tun. E
de ei ? direct: sănătoasă şi
Alt gînd nă- — No, ţi-o venit mintea a- mama şl să fiţi
casă ? sănătoşi şi dum
— Venit, răspunse fata.
— Bine că ţi-o venit, conti
nuă tatăl, neconvins.
— Mi-a venit de mult şi ce
am hotărît nu schimbă nimeni.
— Măi fată ! Vrei să mă pră
pădesc cu zile ?
— Nu te prăpădeşti tată. Dacă
ai mintea limpede şi judeci pu
ţin, o să ne dai dreptate. Ni
tîng —se gindi mic nu ne poate împiedica. Am neavoastră. i^!_
