Page 97 - 1962-07

: i* I »

LU i-Deva [

r fiö L fflAHI DW TOATE TARILE, UNI ŢI -VA! enara, m i l i ! h Lm h K»egß

m lsocialismuluiB A ele p a r tid

Y!2&~*S Wssjnraa. în ziua de 30 iulie a.c., a avut loc plenara Comitetului re­
gional de partid Hunedoara.Plenara a ascultat raportul pre­
Anul XIV. Nr. 236Ş o S p o r t (pag. 2-a) ;
zentat de tovarăşul R'amitru Dejeu, membru al Biroului Comi­
o I-'iecare om din echipă, un tetului regional de partid, preşedintele Comitetului executiv al
Sfafufui popular regional, cu privire la preocuparea Comite­
bun meseriaş ; tului executiv al Sfatului popular regional, pentru realizarea
sarcinilor de construcţii, pe baza planuîui de stat pe anul 1962
« Vă prezentăm.: Institutul şi măsurile luate pentru termoficarea oraşului Hunedoara.

de medicină şi farmacie din Plenara a adoptat un plan de măsuri care cuprinde sar­
cinile ce revin organizaţiilor de partid, sfaturilor populare, or­
Tîrgu Mure» ganizaţiilor sindicale şi’ de U.T.M.. întreprinderilor de construc­
ţii, proiectanţilor eic.’, în vederea intensificării ritmului de
(pag. 3-a) construcţii de locuinţe, reducerii preţului de cost şi îmbunătă­

Marţi 31 iulie 1982 4 pagini 20 bani o De peste hotare ţirea calităţii lucrărilor executate.
(pag. 4-a)

Calitatea — obiectiv principal procedeeU.M. Cugir Aplicînd metode si

al întrecerii socialiste tehnologice moderne

In întrecerea socialistă, ca­ tîmplător partidul nostru a su­ LA TURNATORIE

re se desfăşoară cu avînt în bliniat în repetate rânduri ne­

toate ramurile industriei regiu­ cesitatea ca in fiecare între­ în sectorul turnătorii se apli­ pe fiecare bucată. De asemenea,
în urma .mai multor experienţe,
nii, un loc central il ocupă lup­ prindere lupta pentru obţinerea că pe scară largă metodele de
turnare în forme etajate şi în s-a reuşit să se producă fontă
ta pentru îmbunătăţirea calită­ iinor produse de calitate supe­ ciorchine. Dar colectivul de in­ de antifricţi'une din care se exe­
gineri şi tehnicieni de aci este cută acum diferite piese pentrU
ţii produselor. Colectivele de rioară să fie pusă pe primul preocupat de găsirea şi aplica­ maşina de ascuţit scule, piese
rea unor procedee tehnologice care pînă acum se făceaţi din
muncă din numeroase între­ plan, alături de lupta pentru
noi de turnare. în urma 'unor bronz. înlocuirea bronzului cu
prinderi împletesc tot mai creşterea productivităţii muncii experimentări reuşite, s-a tre­ fontă de antifricţi'une reduce

strâns lupta pentru îndeplinirea şi reducerea preţului de cost. cut la întărirea formelor pen­ preţul de cost cu 20 lei pe bu­
tru turnarea volanului mic de cată. Pînă acum s-au fumat 90
ritmică a planului de producţie Cerinţele economiei naţionale la maşina de cusut „Ileana“ cu de repere pentru maşina de as­
bioxid de carbon, ceea ce a con­
cu lupta pentru creşterea pro­ impun nu numai să producem dus Ia economisirea a jumăta­ cuţit scule din fontă de anti-
te de kilogram de fontă lichidă fricţiune realizîndu-se 22.000 lei
ductivităţii muncii şi reduce­ mult. Ele impun ca tot ce pro­
economii.
rea preţului de cost, ou lupta ducem să fie de calitate bună,

ntru a da produse de calitate să fie trainic şi frumos. Aces­

i v). mai superioară. Traducind te cerinţe corespund interese­

în viaţă sarcinile izvorâte din lor întregului popor. Este în in­

Directivele Comitetului Central teresul tuturor oamenilor mun­

al P.M.E., cu privire la criterii­ cii ca maşinile şi utilajele pe

le principale ale întrecerii so­ care le producem pentru echi­

cialiste, oamenii muncii din re­ parea întreprinderilor noastre LA MAŞINA DE CUSUT „ILEANA'

giune au obţinut în perioada sau pentru export, ca minereul de material şi a manoperii. Eco>

care a trecut de la începutul de fier, cărbunele, fonta, oţelul, In acest sector, prin schim­ nomiile ce se realizează anual
barea tehnologiei de fabricaţie se ridică la aproape 100.099 lei.
anului succese importante în produsele de larg consum, noile
a reperului 123 R — bucşe — în prezent se lucrează la
acest domeniu. obiective industriale sau social- ce se executa prin forjare şi schimbarea tehnologiei a zece
repere care se execută prin for­
In industria carboniferă pro­ culturale să fie de cea mai bu­ care acum se face din material jare şi care, în viitor, urmează
tras, pe o maşină automată cu
centul de cenuşă în cărbunele nă calitate. Aceasta implică da­ şase axe, ău fost eliminate trei a se executa prin iuvnare de
operaţii şi trei maşini. Aceasta precizie.
biut a fost cu 0,1 puncte, iar toria, obligaţia morală ca în tot a dus la reducerea consumului

în cărbunele special spălat pen­ ce facem să punem pasiune, sir-

tru cocs cu 0,3 puncte mai mic guinţă pentru a fi bine făcut.

decît cel admis. Minereul extras Numeroase colective au pus
de minerii din Ghelar a avut la inimă această cerinţă impe­
un conţinut de fier de 34,3 la tuoasă. Ele consideră „marca
sută faţă de 32,8 la sută cit fabricii“ drept un lucru de ma­ LA SCULARIE

prevedeau sarcinile de plan, iar re cinste, o chestiune de pres­ Aici s-a întocmit o tehnologie tufui pe o maşină de rulat, care
cel din Teliuc de 35,5 la sută tigiu, de mindrie, la care ţin cumulată pe tiphri dc verifica­ înlătură rectificarea filetuîui pc
faţă de 34,1 la sută cit a pre­ foarte mult. maşini de rectificat filet şi dc-
văzut sarcina de plan. Prin Din păcate, nu peste tot în­ toare pentru reducerea timpului talonarea lor — operaţii foarte
aceasta a crescut prestigiul mi­ datorirea aceasta, sarcina aceas­ O nouă imagine dc la de pregătire a fabricaţiei aces­ costisitoare. La întocmirea teh­
nerilor, s-au adus importante furnal1»! dc 1.000 m.c. de la tora şi formarea de serii mai nologiilor pentru verificatoarele
economii întreprinderilor res­ ta este privită cu destulă se­ In cinstea Zilei minerului Hunedoara: turnurile de mari, fapt ce a dus la red'ucerea
riozitate. Minerii din Aninoasa, răcire si rezervorul de apă. cheltuielilor de timp şi de mun­ lisă — cilindrice — s-a prevă­
pective şi s-a dat un sprijin spre exemplu, au dat peste plan că. Totodată a fost elaborată o zut, după operaţia de rectificare
'F oto: V. ONOIU nc'uă tehnologie, care este în
preţios cocsarilor, aglomeratoriş- în primele 6 luni ale anului mai n Bn Ro fi a 3 o curs de experimentare, pentru şi o operaţie de lepuire — tuşu-
tilor şi îurnaliştilor hunsdoreni. bine de 15.600 tone cărbune. Ei O nouă s fa jie de radio fabricarea tarozilor datalonaţi
Unele rezultate, in îmbunătăţi­ M in e rii V a n Jiu lu i ® bpn n m re — pentru a se obţine o su­
rea calităţii produselor s-au ob­ au obţinut rezultate bune in pe unde ultrascurte — burghie de filet — prin in- prafaţă perfect netedă, fără as­
creşterea productivităţii muncii su ccese în în tre c e re a s o d a trodueerea operaţiei de rectifi­ perităţi, ceea ce a condus la
ţinut şi în industria siderurgi­ şi în reducerea preţului de O nouă staţie de radio pe • unde cat pe Centreles şi rularea file- creşterea rezistenţei la uzură a
că. De asemenea, în unele în­ cost. Activitatea acestui colec­ mclricc ultrascurte — a început., să acestor tipuri de verificatoare.
treprinderi ale industriei uşoa­ situ a t m inerii din Petrila, u r i­ emită dc curînd în Bucureşti. Echipată
re, cum sînt „Viscoza“ Lupeni, tiv este umbrită insă adeseori In dorinţa de a înlîmpina cani, Lupeni, colectivele u zin e­ cu instalaţii şi aparate moderne, LA FORJA
de calitatea necorespunzătoare a Ziua minerului cu realizări cit lor com binatului. această staţie are posibilitatea să emi­
„Sebeşul“ Sebeş, „Vidra“ Orăş- cărbunelui extras. In luna iunie, mai [rumoase în muncă, colec­ tă două programe simultan, zona de
tie, „Simion Bărnuţiu“ Sebeş şi procentul de cenuşă in cărbune tivele de muncitori, tehnicieni Randamente înalte acţiune acoperind Capitala si o parte
altele, calitatea produselor a fi ingineri din Valea Jiului din regiunile Bucureşti, Ploieşti şi în acest sector văzîndu-se condiţiuni matriţele şi ştanţelc,
continuat să se îmbunătăţească. a depăşit norma admisă cu 3,4 desfăşoară o întrecere iot. mai Folosind, pe scară largă te h n i­ Argeş. el a reuşit să prelungească du­
la sută. Care este cauza? Aici însufleţită. Cu fiecare zi ci ob­ ca nouă şi m etodele de m uncă avantajele forjării prin maîriţa- rata lor de folosire şi să reali­
Rezultatele obţinute în aceas­ ' a slăbit grija conducerii între­ ţin hol fi noi succese. avansate, m inerii din Lonea au Staţia’ face parte din .prograniul de rc faţă de forjarea liberă, acest zeze astfel 7852 lei economii. Şi
tă privinţă pe ansamblul între­ prinderii şi organizaţiei de sin­ extras in această lună circa dezvoltare a radiodifuziunii, prin con­ brigada de forjori a Iui Gheor-
gii industrii a regiunii nu sînt dicat faţă de calitatea cărbune­ 8.809.000 lei economii 1.500 to n e cărbune p e ste sa rc i­ struirea unei reţele de emisie menite procedeu a luat o mare extin­ ghe Gazda, care aplică această
insă de natură să mulţumeas­ lui. Numeroase brigăzi de mi­ peste plan nile de plan. La acest rezu lta t a să acopere întreg teritoriul ţârii cu dere. Acum multe piese pentru metodă, a realizat pînă acum
că. Calitatea cărbunelui livrat neri nu acordă atenţie alegerii contribuit în bună măsură preo­ programe de o înaltă calitate tehnică. maşina de cusut şi pentru maşi­
în unele luni preparaţiilor din şistului vizibil în abataje. Une­ Nu de mult. s-a încheiat b i­ cuparea colectivelor sectoarelor nile'unelte se execută prin acea­ 12.345 lei economii.
Valea Jiului de minerii din Ani- le brigăzi, care îşi depăşesc cu la nţul prim u lu i sem estru de pentru sporirea randam entelor (Agerpres) stă metodă avansată. Folosind (Acest grupaj a fost reali­
noasa, Petrila, Uricani a fost mult sarcinile de plan in fie­ m u n c ă clin acest an. I n afara de extracţie. In această Jună zat de tov. L. VLASEA. V.
sub nivelul cerinţelor. De ase­ care lună, trimit la suprafaţă unor însem nate cantităţi de căr­ la Lonea s-a realizat u n ran d a ­ această metodă brigada de for­
menea, minerii din Teliuc n-au împreună cu cărbunele extras, bune date peste pian, colective­ m e n t m e d iu de v e s te 1,200 to n e jori condusă de Anghel Pătrî- TtEMUS şi G. GRIGORCU
respectat în toate lunile sarci­ cantităţi însemnate de şist. De le C om binatului carbonifer V a­ cărbune pe post. din subredacţia noastră vo­
lea Jiului au raportat realizarea noiu, execută două repere pen­ luntară de la II. M. Cugir).
şi depăşirea angajam entului R ezultate deosebite au obţi­ tru maşinile unelte la înalt ni­
anual la econom ii., Faţă de n u t colectivele sectoarelor II, vel calitativ. Utilizînd în bune
6.000.000 lei econom ii, .a n g a ja ­ III şi V, şi îndeosebi brigăzile
nile privind conţinutul de fier asemenea, in abataje nu se m ent anual, m inerii au realizat conduse de Traían Molnar, Oh
şi granulaţia minereului trimis aplică puşcarea selectivă. in prim ul sem estru o economie Creţu, loan Solovion, loan Păs-
furnaliştilor de Ia Hunedoara. In su p lim en ta ră la p reţu l de cost călău, Sim ion P etric şi Moise
primul semestru a lăsat mult Ca o expresie a înaltului pa­ de 8.806.000 lei. D a n c iu . L U C R Ă R IL E A « I € # L E P E Y A R A
de dorit calitatea fontei pro­ triotism şi a voinfei muncito­
dusă la Hunedoara. In une­ 'Acest rem arcabil succes s-a Căibiuie cocsifîcabil L A T IM P U L O P T IM !
le perioade a lăsat de ase­ rilor de a traduce în viaţă sar­ datorat depăşirii planului de de calitate
menea de dorit calitatea unor cinile puse de partid, în între­ p ro d u cţie cu p e ste 66.000 to n e P a rale l c u secerişu l D u p ă p ăio a se —
sortimente de oţeluri şi lami­ cerea socialistă au apărut mul­ cărbune brut. creşterii randa­ D esfăşurină larg întrecerea p lan te fu ra je re
nate de la C.S.H., a pieselor tur­ te iniţiative preţioase menite să m entelor, reducerii consum uri­ socialistă pentru a trim ite coc- Colectiviştii din satul Ohaba, turilor adinei de vară. Cu cele 7
nate la Călan, a unor produse ducă la ridicarea pe o treaptă lor specifice, introducerii pe seriilor d in ţo.ră c it m ai m u lt raionul Sebeş, dau în aceste zi­ tractoare disponibile cave se Datorită bunei organizări ă
ale industriei locale şi coopera­ mai înaltă a luptei pentru ca­ scară largă a tehnicii noi. cărbune cocsificubil. m inerii din află la gospo/ărie se efectuează
ţiei meşteşugăreşti. litate. In industria extractivă a Lupeni n-au u ita t că unul din le o adevărată bătălie pentru zilnic arături de vară pe mai muncii şi folosirii din plin a
In prim ele rîn d u ri ale lu p tei principalele obiective ale în tre ­ strângerea recoltei de păioase. mult de 20 ha. La recoltatul pă-
In fiecare ramură, în fieca­ luat o mare extindere iniţiativa pentru ieftinirea producţiei s-au cerii este îm bunătăţirea calită­ Cu ajutorul celor trei combine ioaselor cu combina s-au evi­ mijloacelor de recoltare şi a
re întreprindere, în fiecare sec­ minerilor din Teliuc „Nici un ţii producţiei. De aceea ei apli­ de la- S.M.T. şi cu mijloacele
ţie există mari posibilităţi de proprii, colectiviştii recoltează denţiat mecanizatorii Gheorgbe timpului prielnic pentru lucru,
îmbunătăţire a calităţii tuturor vagonet de minereu rebutat“. că m etoda puşcării selective, aleg zilnic citc- 60 ni.’, cu gnu, Pa­
sortimentelor de produse. Aces­ Conducerile tehnico-administra- Petrescu şi Ion Ştef, iar la exe- colectiviştii din satul Cîmpuri
te rezerve trebuie cit mai de­ tive şi sindicatele din unele în­ ralel cu desfăşurarea secerişu­
plin folosite. îmbunătăţirea ca­ lui, o parte din forţe şi mijloa­ cutatea arăturilor mecanizato­ Surduc, raionul Ilia, au reuşit
lităţii produselor are o deose­ treprinderi miniere neglijează cele de recoltare sînt folosite la
bită importanţă in actuala eta­ insă munca politică pentru ex­ rul ion Dragoie. ca in ziua de 26 iulie să termine
pă a luptei pentru desăvirşirea strinsul şi căratul paielor de pe
tinderea la toate brigăzile de mirişti In vederea executării ară­ E. ŞTEF secerişul griului de pe întreaga
mineri a acestei preţioase ini­
corespondent suprafaţă. Pentru a pune baze
ţiative care s-a dovedit deose­
bit de eficientă în lupta pentru trainice viitoarei recoite, pe te­

renul eliberat de paie se exe­

construcţiei socialiste. Nu in- (Continuare in pag. 3-a) cută arături adinei de vară. O

C h ita n ţa nr. 1 p e raio n atenţie deosebită se acordă şi

asigurării bazei furajere. Pînă'

Pentru ca întreaga cantitate în culturi duble, s-au luat mă­ acum au fost însămânţate in mi­
de cereale păioase să ajungă la suri de eliberare a terenului de
».TS, -Oi fß e ile f de Imeueii cu m inuţiozitate sterilul în aba­ timp şi fără pierderi in ham­ paie. Mijloacele de transport rişte peste 5 ha. cu porumb fu­
taje, in iţia tiva „Nici u n vagonet bare, de îndată ce inginera gos­ ale gospodăriei lucrează din plin
de cărbune rebutat podăriei a indicat parcelele pe la căratul paielor de pe cimp şi rajer. A. ANDRICA
care se poate începe recoltatul, al griului la arii, precum şi lă
colectiviştii din Teiuş, raionul transportul recoltei la magazii corespondent
Alba, au trecut cu toate forţele şi la baza de recepţie. Din noua
T unea, după o zi de odihnă pe- Viitorul îl vedem înflorind în faţa — Cu cîştigătorul joc e u ! intră Aşa se face că in această lună la stringerea recoltei. Paralel, recoltă, în ziua de 24 iulie au C u sp rijin u l
noastră, atît de clar! Să ne fie tea­ în vorbă tînărul Ştefănescu Petre, aii ei au redus cenuşa cu 2 la sută în ziua de 24 iulie s-a început
trecută plăcut, oamenii sînt mă că n-o să avem de lucru, ca instalator. sub adm is. Realizări frum oase şi treieratul, lucrare - la care fost predate primele cantităţi m e c a n iza to rilo r
părinţii noştri ? Să ne fie frică de in îm bunătăţirea calităţii căr­ pînă acum s-a evidenţiat bri­
mai veseli. In muncă se arată fi bătrîneţe, că n-o să ne fie asigura­ — S-a făcut. bunelui au obţinut brigăzile de gada l-a condusă de Cornel de griu, gospodăria obţinînd Urmărind îndeaproape sta­
tă ? Nicidecum ! “Tara întreagă e un Ca de atîtea ori, ca şi la şah sau m ineri conduse de Petru Spinu, Fostoc. Pentru efectuarea la diul de coacere al cerealelor
mai cu tragere de inimă, şi mai şantier. De munca noastră c nevoie la table, Brănişleanu şi de astă da­ fra ţii Sabin şi loan Ghioancă, timp a arăturilor de vară şi în- astfel chitanţa nr. 1 pe raion la păioase, colectiviştii din satul
pretutindeni, Şi chiar numai la acest lă este cel care cîşligă, Koos Ladislau şi Dionisio M ar­ Clinic, raionul Sebeş, au înce­
dornici să facă lotul mai bine, mai fapt dacă te gîndeşli şi ar fi dc- — Eliminat din joc, fără apel! ión. săminţarea plantelor furajere predarea griului. put la timp stringerea recoltei.
ajuns să vezi că n-am de cc să glumeşte Ştefănescu, preluind paleta. De cîteva zile colectiviştii de
frumos... Dar oamenii Hunedoarei şi fiu trist... La noi, toţi sint veseli. V. CRIŞAN aici au trecut Ia recoltatul griu­
Constructorii sînt veseli din fire, şti- lui de pe cele 308 ha. cultivate
in celelalte zile, după orele de lu­ corespondentă cu această plantă. Cu ajutorul
însemnări de reporter a două combine de la S.M.T. şi
cru, în clipele de odihnă petrecute cu mijloacele de recoltare ale
ind că prin . munca lor sini folosi­ gospodăriei, zilnic se seceră
in sălile de spectacole, la club sau tori oamenilor; dc-aceea muncim cu griul de pe mai mult de 35 ha.
atîta veselie, iar odihna ne este şi
iu sălile de cultură, îţi par la fel ea plină de rîs şi voie bună. Ia­ L elălalt nu se supără. A cişli-
tă, să păşim doar pragul sălii noas­ gal cine-i mai bun.
de bine dispuşi. Şi ntt-i doar o păre­ tre de cultură. Şi aici c la fel...

re. Acest sentiment de voie bună Jntr-adevăr, dincolo de pragul Se îndreaptă acum spre grupul zi­
sălii de cultură se aud rîsetc...
specific tinereţii, il inlîlneşli lă oa­
E şi zi de salariu. Un tîriur mon­
menii din cetatea oţelului firesc, de­ telor îşi cumpărase un costum nou darilor Weber Andrei şi Bici losif,
şi venise să-l supună „criticii“ tova­ care ascultă un program de cînlece
oarece cu toţii se simt parcă reîn- răşilor săi de muncă, după care la radio, împreună cu instalatoarea
avea de gînd să-l şi „ude".
tinereţi, o dată cu oraşul lor, o dată Avînd terenul eliberat de paie,
— Fain costum! spune instalatorul
cu viaţa lor mereu alta, mai bo­ Brănişleanu Tilus. Da oare o să sanitară Baba Elena şi maistrul con­ după secerişul păioaselor. me­
ţină ? Ia să-l încercăm înainte de-al
gată în fapte măreţe, mai plină de „uda", la un meci de tenis de masă. structor Constantinidis Anton. canizatorii au efectuat arături

bucurii... Invitaţia nu e refuzată. Maistrul electrician Dragoescu, adânci de vară pe aproape 100

' 1T rvarăşul Drugoescu loan, maistru care e şi sccretaml U.T.M., ii urea­ ha. şi au însăminţat pînă acum

¦* electrician pc şantierul 4 al ză să poarte sănătos costumul şi-l In mirişte 20 ha. cu porumb

’.C.S.H., e un tinar de o veselie mo- felicită, mai ales că ştie că şi la furajer. i. BIA

ipsiioare. In Lot ceea ce fac tova­ cumpărat dintr-un premiu special, corespondent
primii pentru execuţia ireproşabilă
răşii săi de muncă, zidarii, belo- OOOOtXXJOOOOOCOOOOOOOOOCCOOOOOOOO^?.^!yv

nişiii, dulgherii, zugravii, inslalalo- a unei lucrări importante. | In afară de alte legume, co- jj
Tînărul îi mulţumeşte şi-i cere o
iii, el află prilej de satisfacţii. Rap­
lectiviştii din Miccşti, raionul 5o
tul că s-a ajuns să se termine un invitaţie în plus pentru joia de ti­
nerel, organizată pentru această săp- Alba, au cultivat anul acesta 8
apartament mai repede, faptul că e

r apreciată calitatea muncii electricie- lămînă, la sala de cultură. 10 ha. cu castraveţi. 5

1 ailor sau chiar faptul că tinerii din — Ştiţi, c pentru logodnica mea... Pentru a obţine producţii cit 8
mai ridicate la ha., ci acordă o
' brigada sa au cîşligat concursul la... Încă un motiv de bucurie, care o marc atenţie efectuării lu­

. tenis de masă, organizai in sala de (.cum, în această sală unde oamenii i

cultură — iată tot atîtea prilejuri îşi caută şi-şi găsesc clipe de des­- t crărilor de întreţinere a legtf-
tindere, primeşte noi şi noi semnifi­ i tnelor în condiţii optime.
' de a te bucura.

— De ce aş fi trist ? Viaţa linc- caţii.... I IŞT. FENEŞANU In fo to : Se execută praşila
| a treia la castraveţi.
( rilor noştri c atit de frumoasă!

4

V» «u. t i . ^ --O . jssoocewcoocwwocwwpowvwcoTOOOooe