Page 99 - 1962-07

Nr. 2363 DRV MV t SOVFXUSMVWt fag. 8

ts^jamasamjaMBEsk^^ z i fffîjffîţRflssacBsan mtasnuBtíamm

'secare om din echipă LA 1 .1. L. HAŢEG
tin bun meseriaş
C alitatea m obilei
'Marea majoritate a lucrărilor lui sînt acrim muncitori fru n ­ p o a t e §1 îm b u n ă tă ţită ,
taşi, capabili să execute lucră­
ce se execută la Atelierele cen­ rile cele mai complicate. In satul Tărtă- Datorită îmbunătăţirii conti­ tării tip 1 Mai C. Această mobilă
trale din Crişcior sînt reparaţii ria (lin raionul nue a metodelor de muncă, sec­ nu a fost executată cu simţ de
sau confecţionări de diferite Nu de mult, din cauza urgen­ Orăştie a fost des­ ţia de tâmpiarie & întreprinde­
ţei unor lucrări la montarea cins de curind un rii din industrie locală din Ha­ răspundere. Nodurile căzătoare
utilaje miniere. Conştienţi de maşinilor de extracţie, mai tre­ nou magazin uni­ ţeg şi-a încheiat primul semes­
faptul că dacă compresoarele, tru al anului cu un rezultat fru ­ nu au fost împănate şi încleia­
versal. mos. Astfel, muncitorii secţiei
staţiile de pompe, maşinile de buia formată o echipă care să IN FOTOGRA­ au îndeplinit planul în propor­ te, iar vopsirea lor s-a executat
extracţie vor funcţiona irepro­ execute această operaţie la pu­ ţie de 111 la sută, realizînd di­ defectuos. La îmbinări se obser­
FIE : Aspect din ferite tipuri de mobilă, frumoa­ vă scurgeri de vopsea. Din cau­
şabil, atunci şi minerii vor avea ţul minei Stănija. Trebuia ales interiorul noului să şi de bună calitate. Secţia a
posibilitatea de a realiza sarci­ un şef de echipă priceput. A magazin, executat, de pildă, în primele za neglijenţei vopsitorilor, bu­
nile de pian, toţi lăcătuşii, fost numit tânărul Constantin 6 luni ale anului 68 de garnituri fetele de bucătărie sînt murda­
strungarii, fo rjo rii de aici depun Woner. El a dovedit prin fapte pentru camere combinate tip re de vopsea în interior. Aceste
Sibiu II, 178 bucătării tip mici „amănunte“ au cauzat refu­
1 Mai C, 61 de bucătării tip Si­
strădanie pentru a executa re­ că titlu l de membru de partid biu rr, 18 dulapuri Tîrnăveni, 18 zul recepţiei. Toate aceste lu­
paraţii numai de bună calitate îl poartă cu cinste. Montarea recameuri Sibiu II, 124 dorme­ cruri scot în evidenţă faptul că
şi într-un timp cit mai scurt. maşinii de extracţie, operaţie ze, 45 de fotolii tip Sovata şi vopsitorii Simion Micloşan, Va­
altele. Acestea se bucură pe selina Pis, Ana Veţan tâmplarii,
Intr-o adunare generală a o r­ efectuată de echipa condusă de piaţă de o bună apreciere, fiind loan Bodea, Vichente Bogdan şi
ganizaţiei de bază P.M.R. care el, a fost făcută la timp şi de solicitate de cumpărători pentru Aurel Drăghin nu lucrează cu
calitatea cea mai bună. calitatea execuţiei lor. simţ de răspundere, neglijează ¦
a avut loc de cutind, a fost ana­ calitatea lucrărilor.
lizată activitatea care au depu­ Cînd se defectează un utilaj de îmbunătăţirea calităţii mobi­
lei este rezultatul preocupării
s-o comuniştii ....... —......... -------- mină sau de la întreprinderii şi a colectivului
de muncitori, care caută ca de
din secţia II-a Pe margnea uzina de prepa­ la o zi la alta să execute mobilă Deşi a fost introdusă metoda
lăcătuşi, în se­ rare a minereu­ mai trainică şi mal aspectuoasă. de lucru pe faze de operaţii şi
Pentru o execuţie calitativă su­ reepeţionarea după fiecare ope­
mestrul I al ace­ unei adunări generale rilor, este nevoie Notă Calitatea, — obiectiv ppiMeapat perioară, s-a introdus munca pe raţie, totuşi verificările necesa- ’
stui an. Refera­ de intervenţia al iaatrecerii socialiste faze de operaţii, în operaţiile re nu se fac cu contşiinciozita-
tul prezentat, a organizaţiei de partid urgentă şi sl- Nepăsare cele mai grele fiind folosiţi te. Maistrul Ion Bovte şi şeful
muncitori cu cea mâi înaltă ca­ producţiei Octavian Herbai (care
discuţiile purta- .................. ¦- ¦ ,* ¦ ¦ gură a lăcătuşi­ N-a fo st ţăran colectivist lificare. Muncitori ca Iosif Dră- se ocupă cu controlul tehnic de
din Şibot care să nu se fi calitate) nu urmăresc cu aten­
te pe marginea lor. Prin pricepe­ bucurat că va funcţiona şi ( Urmare din pag. l-a) lupta pentru creşterea continuă ghin, montatar la mobilă de ţie şi nu verifică calitatea lucră­
în satul lor un dispensar v e ­ a productivităţii muncii şi re­ rilor. De asemenea, maistrul nu
lui au arătat că în secţia il- a — rea pe care o dovedesc, repeziciu­ terinar, dotat — după cum îmbunătăţirea calităţii minereu­ ducerea preţului de cost. Orga­ bucătărie, Ion Gabreveanu, ze- răspunde la diverse solicitări ale
auzeau — cu cele m ai m o ­ rilor şi cărbunelui. nizaţiile de partid să aibă me- ţuitor furnir, Ştefan Siminic şi muncitorilor, evitând să dea sfa­
lăcătuşi, lucrează m ulţi mese­ nea cu care înving greutăţile, reu în centrul activităţii lor Petru Pis, morttatorl de mobilă, turile cele mai bune acolo unde
ei pot ajuta pe mineri sau pe derne aparataje. E şi firesc. In fiecare întreprindere tre­ aceste probleme. Este de dato­ Mihodora Bafan, lustruitoare, se simte nevoia. Ar trebui să
riaşi buni Care simt răspunde­ muncitorii de la preparare să buie desfăşurată o susţinută ria organizaţiilor de partid să Nicolae Covaci, şeful secţiei de existe mai multă preocupare din
rea sarcinilor de producţie ce le realizeze propriile lor angaja­ Burghezia nu s-a gîndit viei muncă politică ca întreaga pro­ susţină prin toate mijloacele partea maistrului Ion Boyte: el
mente şi împreună, să dea via­ cină la acest lucru. P uteau ducţie să fie de calitate bună. maşini, IOân Pârău, Tiberiu trebuie să fie mereu In m ijlo­
au de îndeplinit. In fruntea aces­ ţă sarcinilor care le trasează să m oară pe capete vitele oa­ Pentru aceasta se cere să cul­ lupta oamenilor muncii in cul muncitorilor, să urmărească
tora se află membrii şi candida­ partidul. Iată de-ce, cînd absol­ m enilor că nim eni nu le tivăm la oameni răspunderea această direcţie, să militeze pen­ Grossman şi Constantin Petres- şi să îndrume atent munca lor.
ţii de partid, care sînt un exem­ venţii şcolii profesionale din avea grija. Dar iată că prin personală pentru munca depu­ tru a se crea în fiecare între­
Gurabarza intră în procesul de grija statului nostru s-au să. A munci pentru produse de prindere, la fiecare loc de mun­ cu, tapiţeri, se străduiesc să dea Pentru lichidarea acestor lip ­
plu mobilizator pentru fiecare producţie, comuniştii le vorbesc luat m ăsuri ca şi aici să fie calitate superioară înseamnă să că, condiţii pentru îndeplini­ suri conducerea întreprinderii
muncitor în parte. Au fost amin­ despre importanţa muncii ce o construit un dispensar vete­ lichidăm îebuturile, să luptăm rea angajamentelor luate în în­ numai lucru de calitate, mun­ nu a făcut totul. Cu citeva luni
tiţi mulţi comunişti; Viorel Jor- îndeplinesc, le cultivă răspunde­ rinar, am enajat aşa cum se trecerea socialistă pe baza Di­ în urmă aici s-au deschis cursuri
za, Nicolae Glava, Iosif Farcaş, rea personală pentru lucrul ca- cuvine. cu perseverenţă pentru îmbu­ rectivelor C.C. al P.M.R. cind cu multă atenţie. de ridicarea cunoştinţelor profe­
RomulUs Bailciu, Aehim Octa- re-1 execută. Gheorghe Fărcaş,
vian şi alţii, care execută piese organizatorul grupei de partid Acestei hotăriri pline de în ­ nătăţirea proceselor tehnologice, Să întărim tot mai mult opi­ Cu toate acestea însă, în ac­ sionale. Urmările acestor cursuri
şi reparaţii numai de calitatea ţelepciune, cetăţenii Şibotu- nia de masă pentru produse de s-au făcUt simţite. Calitatea lu ­
I-a, se preocupă de ridicarea lui i-au răspuns prin fapte. să ne ridicăm în permanenţă n i­ cea mai bună calitate! tivitatea acestei secţii se mai crărilor a fost îmbunătăţită sim­
Cu sprijinul sfatului popular, velul de caliiioare, fără a slăbi ţitor iar faţă de anii trecuţi nu­
calificării meseriaşilor mai t i ­ in c e p in d de p r in a n u l 1960, manifestă o serie de lipsuri care mărul garniturilor refuzate la1
toţi din sat, cu m ic cu mare, reepeţie a scăzut. In acest an nu
neri, cu mai puţină experienţă de la secţia lăcătuşi, Achim Oc- au participat activ la strîn - umbresc realizările. Astfel, la s-att mai trimis sesizări din par­
gerea m aterialelor de con­ tea cumpărătorilor. Din păcate,
în producţie. Faptul că toate lu ­ taviâri, Caro! Antal şi alţi co­ strucţie, au prestat m ii de recepţionarea făcută de I.C.R.M. în ultimul timp aceste cursuri
ore m uncă patriotică şi ia­
crările pentru E. M. Barza, pre­ munişti, s-au ocupat cu dragos­ tă că dispensarul este ter­ Timişoara au fost respinse în există doar cu numele. Ingine­
m inat. Term inat doar într- rul şef Oezfir Dobfescu nu se
cum şi pentru alte exploatări, te de îmbogăţirea cunoştinţe­ u n a num it fel pen tru că de Fruntaşii echipei luna iunie 9 garnituri de bucă- mai ocupă de instruirea munci­
fa p t el nu poate fi folosit
au fost executate în bune con- lor practice ale, tinerilor absol­ nici acum . Deşi construcţia torilor. Oare să fie cauza ?
propriu-zisă este de m ult
diţiuni, a făcut ca planul să fie venţi ai şcolii profesionale. Zilele trecute, la depoul C.F.R. Si- Cu toate acestea, meseriaşii din
gata, datorită neglijenţei de meria a intrat în reparaţie capitală echipa conditsă dc comunistul GliOor-
realizat şi chiar depăşit, iar ca­ Radu M. Radu, Gheorghe Luci, care dă dovadă constructo­ placa turnantă. In urma acestui fapt, ghe Sîrbti depun mult interes pentru
reparaţia locomotivelor ce intră la spă­
litatea reparaţiilor a prim it ca­ loan ^ppa şi Vaier Gali, ajutaţi rul (I.G .O . C ugir), anum ite lări şi revizii tehnice nu se mai exe­ a scurta timpul de staţionare al lo­
lucrări sîn t am lnate de pe o cută în depou, ci la o linie în spatele
lificativul „bine“ , in această pe­ de comunişti, au devenit mese­ depoului. comotivelor in reparaţie.
zi pe alta. Este vorba de pa-
rioadă, lăcătuşii şi-au adus o riaşi pricepuţi şl destoinici. dim entarea dispensarului şi P. IORDACHE
de executarea instalaţiei elec­
contribuţie preţioasă la reali­ Acum, şeful de echipă, maistrul trice. corespondent

zarea pe întreprindere a 102.1300 secţiei, le încredinţează lucrări Zadarnice sînt intervenţiile

lei economii la consumul de ma­ de categorii superioare. Apreci­ făcute pentru că tovarăşii de Conducerea I. I. L. din Haţeg
la I.G.O. Cugir răsp u n d n e ­
teriale, şi 2.000 lei la combusti­ ind munca depusă de tânărul !n raionul Ilia — rezultate sub va trebui să ia măsuri eficace
gativ la a c e ste a :
bil. Radu M. Radu, întruniţi într-o pentru înlăturarea lipsurilor
Poate că tov. din condu­
In cuvintul lor, Comuniştii Pe­ adunare generală a organiza­ cerea I.G.O. Gugir, în special In raionul Iiia funcţionează o bi­ sură să-şi desfăşoare activitatea de în­ tă (consfătuiri, simpozioane, coiicursuri, semnalate, ca in felul acesta să
bliotecă raională, 11 comunale, cu zeci drumare şi control la bibliotecile Comu­ jurnale vorbite, şezători etc.). Unele
tru Tod, tort Corega, Silviu ţiei de partid la cererea lui, co­ tov. ing. Bodea de la în tre ­ de biblioteci afiliate, şi 13 biblioteci nale şi săteşti. In mică tftăsură s-au biblioteci, ca cele din Veţel, Sîrbi, Po Se achite cu conştiinciozitate de
săteşti, înzestrate Cu zeci de mii de achitat de aceste sarcini şi îndrumă­ joga, $oimuş etc., în ultimele 6 luni
Marcu, Nicolae Galea, loan Criş- muniştii 1-âu prim it în rîndurile prinderea am intită, se va cărţi din toate domeniile de activitate. torii metodişti ai sfatului popular ra­ n-au raportat la biblioteca raională nici sarcinile ce-i stau in faţă. .
gîndi să rem edieze acest ne­ Aceste unităţi de cultură au Ia dispo­ ional, ceea ce a făcut ca de multe ori un fel de acţiuni de masă cu cartea
tiu şl alţii, au insistat mai mult candidaţilor de partid. ajuns faţă de care colectiviş­ ziţie locale corespunzătoare şi sînt do­ în unele comune munca cu cartea să Alte biblioteci, ca cele din Aimaş-Să A. OARGA ;
tate cu mobilier adecvat, care* să cre­ se ducă la voia întîmplării. Astfel, dacă liste, Bătrîna, Eârămăzineştî, Furcşoa
asupra muncii pe care o depun In prezent, fiecare echipă din tii din şib o t îşi m anifestă eze o ambianţă plăcută pentru cititori. ra, Pojoga, Sîrbi, Şoimuş sau Vărma
totala nem ulţum ire. Comparativ cu anii trecuţi a cresCut în „Biblioteca în slujba ga, n-au fost de loc controlate în ulti
comuniştii pentru creşterea şi secţia II-a—lăcătuşi dispune de mod substanţial interesul oamenilor construcţiei socialiste“ nitll semestru, ceea ce face ca aici evi
• . V. PÎŢAN inUficii 'ditl Paion pentru cărţi. Fâţă de
educarea tinerilor meseriaşi, muncitori cu o înaltă calificare, / r 1 (După o corespondenţă a perioadă corespunzătoare a anului în localităţi cu biblioteci comunale frun­ défita muticii cii cârtea să lipsească La m unte
1960, Cînd în raion existau 7.052 ci­ taşe, ca cele din Dobra, Burucne, <3u- şi la m a re
cum îi mobilizează pe aceştia'Ia 'capabili să execute o reparaţie tov. Dionid Ghiriiovici titori, s-a ajiths în prezent Ia 11.086 rasada, Zam, Sertej, s-au înregistrat aproape cu deSăVÎiŞire, activităţile cu
cititori, care au citit 74.218 volume, creşteri la numărul de cititori şi cărţi cititorii fiind duse la voia îtitîmplăi'il, Prin grija M inisterului sănă­
o muncă entuziastă, spornică. ’de bună calitate, într-Uh timp făţă de 47.928 cîte erau citite cu doi citite, în altele, ca Ilia, Lăpuşnic, Bră- fără o cunoaştere precisă a sarcinilor tăţii. şi in acest an s-au repar­
aţii în tihnă. nişca, Hărău, Roşcani şi în majorita­ ce revin în p'eHoâda actuală. Unele tizat regiunii noastre un im por­
Iată cîte-va exemple în acest scurt. Important este însă fap­ tea localităţilor cu biblioteci săteşti, dintre aceste biblioteci nici tiU cunosc ta n t num ăr de bilete de tra ta ­
Cifrele enunţate ilustrează desigur o normele concursului bienal „Biblioteca prevederile COrtCUrSului bienal „Biblio­ m en t pen tru copiii oamenilor
sens. La executarea lucrărilor de tul, că ei, şi în primul rînd co­ creştere a nivelului muncii colective­ în slujba r.-nstrucţiei socialiste“ n-au teca în slujba construcţiei Socialiste“, m uncii. în diferite staţiuni bal-
lor bibliotecilor din raionul Ilia, însă fost îndeplinite decît în proporţie de iar altele nici măcar hu ştiu că sînt neo-clim aterice.
montare a maşinilor de extrac­ muniştii, se ocupă de ridicarea nu pe măsura posibilităţilor cadrelor 75-80 la sută. E încă nesatisfăcătoare integrate în concurs (?!?).
care activează în acest domeniu şi cu şi .preocuparea pentru organizarea unor In tu rsu l zilei de ieri un nou
ţie, staţii de pompe şi alte ope­ muncitorilor cu mai puţină ex­ aiît mai puţin pe măsura condiţiilor manifestări de masă şi în special a ce­ Faţă de această situaţie, cu spriji­ lot de copii au plecat in sta ­
create. Această situaţie porneşte de la lor cu Caracter viu, atractiv, pe teme nul şi sub îndrumarea comitetului ra­ ţiuni, beneficiind de bilete gra­
raţii, a lucrat mult timp şi tâ­ perienţă, la nivelul celor fru n ­ faptul că la biblioteca raională,, aproa­ agrozootehnice şi de ştiinţă populariza- ional de cultură şi artă, comisia raio­ tuite repartizate de M inisterul
nală a concursului bienal „Biblioteca să n ă tă ţii. A s tfe l, 30 de co p ii au
nărul Constantin iWoner, ală­ taşi. Aşa cum arătau comuniştii, pe un an de zile a muncit doar un sin­ în slujba, construcţiei socialiste“, tre­ p le c a t p e n tr u 30 de zile la s a ­
buie să ia măsuri neînîîfziate, pentru natoriul balnear TeChirghiOl, iar
tu ri de comunistul Viorel Jorza, acfist lucru va face ca fiecare să gur lucrător (tov. L. Şoca), care n-a a ridica toate bibliotecile din raionul alţi 5 copii la sanatoriul Brădet
Ilia, la nivelul Cerinţelor actuale. p e n tr u 45 de zile.
un meseriaş bun, cu multă ex­ dea un randament mai mare) să avut posibilitatea de cit în mică mă­
I. STRĂUT
perienţă în cîmpul muncii. La contribuie la sporirea producti­

fiecare operaţie mai complica­ vităţii muncii, la reducerea pre­

tă, comunistul V. Jorza explica ţului de cost. Rezultatele obţi­

pe îndelete celorlalţi lăcătuşi nute pînă acum demonstrează

din echipă cum se execută ope­ că se poate ajunge ca fiecare

raţia respectivă în timpul cel om din echipă să fie bun mese­

mai scurt, dar fără ca să sufe­ riaş.

re calitatea. M ulţi din „elevii“ B. CERBU

Institutul de medicină

VA PREZENTAM :

şi farmacie din Tirgu-Mureş

Mireasmă îmbătătoare de tei, — maselor largi populare le sînt tervenţii chirurgicale pe inimă radioactivi, înzestrat cu o serie ţiilo r existente la alte biblioteci
castani, plopi şi brazi, ronduri puse la îndemînă cele mai noi în cazurile de stenoză mitrală, de instrumente şi aparate de din ţară.
de flori multicolore: o clădire cuceriri ale medicinii. In ace­ de persistenţă a canalului arte­ mare precizie, numeroase din ele
monumentală cu 3 etaje, de un laşi timp, studenţii Institutului rial (Botal) şi de pericardită provenind de la institutul de f i­ Vie activitate
alb imaculat, avînd ca decor na­ de medicină şi farmacie au po­ constrictivă. Secţia de chirur­ zică atomică din Bucureşti. Aici,
tural, în fundal, o pădure. Vi­ sibilitatea de’ a face cunoştin­ gie cardiovasculară e dotată cu izotopii radioactivi sînt folosiţi studenţească
zitatorul ar f i înclinat mai de­ ţă cu mijloacele tehnice şi cu aparate medicale moderne ca : cu succes pentru stabilirea unor
grabă să creadă că în faţa sa se diagnostice. De asemenea, co­ Organizaţia U.T.M. şi Asocia­
află clădirea vreunui sanatoriu cele mal moderne metode de in­ pulmo-test, pulmo-analizator lectivul clinicii a trecut la tra­ ţia Studenţească din cadrul in­
sau vreunei case de odihnă. vestigaţii şi de tratament. Godart; multiscriptor Hellige ; tamentul bolilor canceroase cu stitutului se îngrijesc de educa­
oximetru universal Atlas etc. cobaltul radioactiv. rea multilaterală profesională
Intr-un asemenea mediu pito­ In cadrul clinicii chirurgicale, şi politică a studenţilor, de
resc este situat edificiul central de pildă, cu începere din anul La clinica radiologică funcţio­ Medicii clinicii neurologice şi atragerea lor în mişcarea cul­
al Institutului de medicină şi 1957, se execută cu succes in­ nează un laborator de izotopi studenţii care fac practică aici turală şi sportivă şi. de rezolva­
farmacie din Tg. Mureş. au la dispoziţie mi ajutor ne­ rea problemelor lor sociale.
aSIf-ff -•a Vs.. preţuit : electroencefalograful, NOILE CAMINE STUDENŢEŞTI
în fiin ţa t in anul 1945, Institu­ I NN N N: care le aduce un mare servi­ Comisia profesională a Asoci­
tul de medicină şi farmacie din aţiei Studenţeşti se întruneşte miul special al concursului. trate cu tot confortul, inclusiv
Tg. Mureş a devenit centrul unei jaj \ . ciu în stabilirea diagnosticului lunar, luind măsuri concrete Studenţii participă în masă şi cu săli pentru studiu, avînd o
activităţi didactice şi ş tiin ţifi­ în cazurile uitat îmbolnăviri de pentru ajutorarea studenţilor capacitate de cîte 330 locuri fie­
ce febrile. In jurul lui s-a r i­ natură cerebrală, ca epilepsia în calificarea lor. In anul de în- la diferite competiţii sportive, care, au şi fost date în folosin­
dicat o reţea vastă de spitale, sau tumorile creierului. văţămînt 1961-1962, pe centrul avînd echipe care cuprind aproa­ ţă, iar al treilea cămin, cu 324
clinici, laboratoare, cămine stu­ universitar Tg. Mureş, au func­ pe toate disciplinele. La Baza locuri, este deja sub acoperiş.
denţeşti şi instituţii ştiinţifice Clinica de ortopedie a primit ţionat 35 cercuri ştiinţifice stu­ nautică „Mureşul“ , situată pe ma­ Tot aici se construieşte o can­
care ocupă un cartier întreg. recent din Uniunea Sovietică denţeşti, cu participarea a 250 lul unui lac artificial, institu­ tină nouă, cu o capacitate de
truse pentru sutură de artere. de studenţi. Lucrările ş tiin ţifi­ tul are o cabană cu vestiare 1.500 de persoane.
De ia înfiinţarea sa, Institu­ ce ale studenţilor sînt expuse pentru cite 2-300 de persoane şi
tul de medicină şi farmacie a ...Şi am mai putea da nume­ şi dezbătute în cadrul' sesiuni­ garaj pentru bărci. La amena­ In prezent, se fac pregătiri in­
pregătit medici şi farmacişti bi­ roase asemenea exemple. Ţinem lor ştiinţifice, Ultima sesiune a jarea ei, numeroşi studenţi au tense pentru primirea noilor
ne calificaţi. Cei peste 2.000 de să subliniem însă, înainte de avut loc în anul trecut, în cin­ piestat multe ore de muncă pa­ studenţi. In anul universitar
absolvenţi ai acestui institut pot toate, atenţia deosebită care se stea zilei de 30 decembrie. rA'u triotică. 1962 — 1963, Institutul de me­
acordă pregătirii viitoarelor ca­ fost prezentate cu acest prilej dicină şi farmacie din Tg. Mu­
fi -întâlniţi acum în oraşele, co­ aproape 50 de lucrări foarte in­ Grija faţă de asigurarea unor reş îşi deschide porţile pentru
munele şi pe şantierele patriei, dre medicale. Printre altele, de teresante, majoritatea lor abor- condiţii cit mai bune de studiu a optsprezecea oară. Predarea
în toate regiunile ţării, veghind pildă, recent s-a dat în folo­ dind teme privind legarea pro­ şi de trai pentru studenţi se se va face în limbile romînă si
la sănătatea celor ce muncesc. sinţă un nou amfiteatru mo­ blemelor medicale teoretice cu manifestă pe zi ce trece tot mai maghiară. Sînt aşteptaţi cu
dern, lingă clinica chirurgicală, cele din producţie. mult. drag tinerii din toate colţurile
Cuceririle CLĂDIREA CENTRALA A INST ITUTULUI înzestrat ou o instalaţie de te­ ţării, la concursul de admitere
leviziune, la care studenţii pot In cadrul Institutului de me­ Aproape 70 la sută din stu­ care va avea loc in ziua de 18
medicinii moderne — urmări întreaga desfăşurare a dicină şi farmacie funcţionează denţii institutului primesc bur­ septembrie a.c.
intarvenţilor chirurgicale, ca şi un ansamblu de eîntece şi dan­ se de la stat, sau de la sfatu­
la înde mina tuturor cum s-ar afla în sala de ope­ suri, îndrumat de specialişti. rile populare. Li se asigură a- Toţi acei care doresc să de­
raţii. Ansamblul cuprinde un cor de sistenţă medicală şi medicamen­ vină medici specializaţi în me­
Este demn de subliniat faptul 100 de persoane, 30 dansatori te în mod gratuit. In timpul va­ dicina generală, stomatologie
că, în zilele noastre, datorită gri­ Biblioteca centrală a in stitu ­ şi o orchestră populară compu­ canţelor, studenţii care se evi­ sau pediatrie, or farmacişti, gă­
jii deosebite pe care partidul şi tului de medicină şi farmacie să din 20 de membri. La faza denţiază în învăţătură şi în acti­ sesc la acest institut condiţii
guvernul o acordă apărării să­ dispune de un fond de 90.000 pe ţară a concursului cultural vitatea obştească sînt trim işi la corespunzătoare pentru a se pre­
nătăţii oamenilor muncii, şi în de volume. Pe lingă catedre şi studenţesc, care a avut ioc în staţiuni balneo-climaterice, în găti ca buni profesionişti şi ce­
oraşul Tg. Mureş —- în trecut clinici funcţionează 28 biblio­ martie a.c. la Iaşi, Ansamblul tabere studenţeşti şi în excursii. tăţeni devotaţi ai patriei noas­
neînsemnat oraş de provincie, din Tg. Mureş a cîştigat pre­ tre.
care nu prezenta aproape nici teci filiale. De asemenea, exis­ In cartierul clinicilor se r i­
un interes economico-ştiinţific tă aici un fond de microfilme, dică grupul social studenţesc. ŞTEFAN IZSAK1
cuprinzînd conţinutul publica­ Două cămine modeme, înzes­