Page 1 - 1962-08
P. 1
P R ó iv fA n r t)W f m r v ţariztb, r r m fi-v A i Recomandările Institutului central
de cercetări agricole privind asigurarea furajelor
însilozate pentru hrana animalelor
mulsocialismului In ultimii ani, datorită măsurilor să sc însilozeze toaic resursele fura Gapeteie tranşeei se fac înclinate, peni
luate de partid şi guvern, au fost ob jere existente în gospodării, dc acum iru a permite intrarea şi ieşirea traci
ţinute succese însemnate în creşterea şi pînă Ia căderea zăpezii. Astfel, pe ioarelor cu remorci.
efectivelor de animale şi a producţiei lingă porumbul din cultură pură .şi Silozurile săpate în formă dc tratn
acestora. cei cultivai în amestec cu leguminoa şee cu dimensiuni mari creează post*'
Paralel cu măsurile luate pentru se, se va însifoza porumbul din cul bilitatea mecanizării operaţiilor de îtu
mărirea şi îmbunătăţirea septetului, turile duble, rogozuri, stuf ele. De . că rea re, presare şi scoatere a nutrei
au fost întreprinse numeroase acţiuni asemenea, trebuie însilozate sorgul, {ului. Dacă pămînful este compact, d»
Anul XIV. Nr. 2364 Miercuri 1 august 1962 4 pagini 20 banî în vederea asigurării unei baze fura otava de iarbă, de trifoi şi lucerna, pilda cel argiios, tranşeea poate fi
jere tot mai îndestulătoare. An de an de iarbă de Sudan, samulasfra, frun lăsată necăplu şifă; în pămîntnrile ni
au fost extinse suprafeţele cultivate zele şi capetele de sfeclă, dovfecn, pe sipoase tranşeele sc căptuşesc cu m ai
P e s e a m a teh n icii noi cu plante furajere şi mai ales cu po penii şi morcovii furajeri, cartofii mă ieriale diferite, dintre care rezultate
rumb pentru siloz. Ga urmare, canti runţi, resturile din grădinile de le mai bune sc obţin cu cărăm idă aşe
CărtaBsalt şi ieftin Ş tirile zilei tatea totală de furaje însilozate a spo gume, diferite ierburi şi buruieni de zată pe lat.
rit de aproape cinci ori între anii pe marginea drumurilor, din livezi,
1958— 1961. Numeroase gospodării de borhoturile umede în amestec cu coce Pentru însiiozarea amestecurilor de
nii de porumb etc. nutreţuri destinate porcilor şi păsărilor
stat şi gospodării colective, aplicind cum ar fi dc pildă ştinteţii de porumb
In ceea ce priveşte perioada dc în în amestec cu morcovi, făină de fîn
o furajare raţională în care porumbul silozare a porumbului se recomandă de lucerna etc., se pot folosi silozuri
unităţilor să ţină seama de faza de seni !îngropate, cu pereţii de beton sari
Colectivele de Irtg. PETRU ROMAN, Uzarea unei eco Tren cu supratonaj siloz, completat cu alte furaje, a con vegetaţie a fiecărei culturi. In gene zid de cărămidă, sclivisiţi cu ciment.
mineri din Va nomii de 1,84 lei stituit nutreţul de bază pi timpul ier ral porumbul trebuie să fie însilozat Este bine ca aceste silozuri să aibă o
în momentul cînd conţine cantităţile capacitate mai mică (3-5 vagoane) şi
lea Jiului s-au director tehnic al G.G.V.J. pe fiecare tona intreţinînd loco drul depoului C.F.R. rit. Mecanicul de nii, au obţinut rezultate din cele mat maxime de unităţi nutritive şi cînd să fie prevăzute cu un acoperiş.
motivele in. cea Simeria o'oţin pe locomotivă Popa bune. Astfel, la G.A.S. Goţuşca, re arc o Umiditate (suculentă) de 65— 67
angajat în acest de cărbune; sec mai bună stare de zi ce trece succese Alexandru bunăoa giunea Suceava, s-a obţinut anul tre Ia sută. Porumbul, în mod normal, O mare însemnătate are respecta
funcţionare şi fo tot mai însemna ră, împreună cu cut o producţie medie de 4.052 I. trebuie să fie recoltat în faza de rea regulilor tehnice de însilozare, şi
an să extragă, peste sarcinile torul n de la mina Petrila; sec losind din plin for te în ce priveşte fochistul său Ioan lapfe-cenră, pentru că în această fază îndeosebi cele privind focarea, presa
ţa lor vie, mecanicii remorcarsa trenu Corola, a remorcat lapte de Ia un efectiv de 218 vaci, la conţine circa 70 la sută apă şi 20—25 rea, umplerea şi acoperirea silozurilor.
de plan, 140.000 tone cărbune, torul IV de la Aninoasa; secto şi fochiştii din ca rilor cu tonaj spo- zilele acestea tre un preţ de cost scăzut. Rezultate unităţi nutritive la 100 kg. nutreţ.
imi 2627 pe distan buhe au obţinut şi gospodăriile de Sînt însă situaţii cînd din lipsă de Tocarea este obligatorie pentru ai
să atingă o productivitate a rul IV de la Vulcan; sectorul I ţa C oşlariuSirne- stat Peştera, regiunea Dobrogca, Va utilaje nu se poate însiloza întreaga proape toate plantele, excepţie făcînd
ria triaj. FA avea ria?, regiunea Banat, Sălard, regiu cantitate de porumb în faza dc coa ierburile tinere, mărunte, care se pot
muncii de 1,180 tone pe post şi de la Uricani şi sectorul V de Zi de odihnă nea Grişana şi altele. De asemenea, cere tipie-ceară. Dc aceea, este bine însiloza şi nefocaie. Gu cît tocarea sc
sa realizeze economii peste plan Ia Lonea, care au obţinut rezul un supratonaj de şi în multe gospodării colective, po să se înceapă această lucrare mai de va face mai bine şi mai mărunt, se va
de cel puţin 6 milioane lei. In tate foarte bune pe primul se Consiliul local al sindicatelor din Orăştic, 90 tone. rumbul siloz constituie în perioada de vreme şi astfel cea mai mare parte obţine un furaj mai bun deoarece acest
primul semestru al anului bri mestru al anului. împreună cu Comitetul raional U. F.M. au or iarnă nutreţul de bază în hrana ani din porumb să fie însilozată în pe lucru permite să se facă o presare co*
găzile de mineri au muncit cu ganizat, pentru oamenii muncii din raion în rioada optimă, cînd plantele au sucu respunzătoare şi evacuarea aerului
entuziasm pentru realizarea Numeroase brigăzi s-au evi lenta necesară obţinerii unui nutreţ care altfel duce la fermentaţii nedorite.
•acestor angajamente. S-au ex- denţiat prin munca deosebită ziua de 29 iulie a.c., o excursie la Geoagiu- I. PRIOOP malelor, ceea ce a dus la obţinerea dc bună calitate. La alegerea momen De alffel, în foarte mare măsură cai
fras în primele 6 luni ale ami depusă pentru depăşirea anga tului de recoltare a plantelor pentru a lifatca nutreţului însilozat depinde de
lii,’ 66.803 tone cărbune brut, jamentelor luate. Brigada con Băi. Formaţiile culturale, clasate pe primul loc corespondent unor producţii bune. Gospodăriile co fi însifozafc, nu trebuie procedat şa presarea acestuia, sc recomandă ca aşe
ceea ce reprezintă 49,5 la sută dusă de minerul Dionisie Mar- la faza raională a Festivalului regional al cin- lective Palăzu-M are şi Viile Noi, re blon. Aceasta trebuie să ne-o spună zarea nutreţului în siloz să sc facă
din angajamentul anual. Pro ton de la exploatarea Lupeni şi-a tccului şi dansului ,,l?c. plaiurile H unedoarei“ , Mai nrnîte giunea Dobrogea, au realizat anul uniform, iar presarea să se execute la
depăşit planul de producţie cu au prezentat pentru excursionişti frumoase pro . produse trecut peste 3.000 litri lapte de ta ochiul, priceperea şi simţul dc gos fiecare strat de nutreţ cu ajutorul anii
ductivitatea muncii a fost rea 33,9 la sută, iar la productivi grame artistice. alimentare fiecare vacă furajată. podar. malelor sau ăl tractoarelor cu şenile.
lizată în proporţie de 100,6 la tate cu 43,9 la sută, realizînd O atenţie deosebită trebuie dată pre
sută. In luna iunie, pe bazin, s-a aproape 6.000 tone cărbune pes Rezultatele obţinute de Institutul de O altă problemă o 'constituie asi sării nutreţului la m arginea •silozului
obţinut o productivitate de 1,172 te plan faţă de 3.600 tone anga gurarea spaţiului necesar pentru în- cu ajutorai maiorilor, pentru a nu răi
tone pe post. nivel ce reprezintă jament. Rezultate deosebite au S im pozioane Valoarea produ cercetări zootehnice, de Institutul de silozarea diferitelor nutreţuri. La ale mine goluri dc aer, care sc fransfor-
99,3 la sută faţă de angajament. mai obţinut brigăzile conduse selor alimentare cercetări. de la Fundulea ca şi de sta gerea tipurilor de silozuri trebuie ţi mă cu vremea în focare de putrezire
de Constantin Sorescu de la Uri Perilru ca tinerii scumpa a tinerelului“. vînduţe populaţiei ţiunile experimentale arată că cele şi mucegăîre.
Realizările obţinute atît în ex cani, Ioan Pîslaru de la Petrila, colectivişti să cunoas 'Asemenea simpozioane din oraşul Deva in mai bune realizări se obţin prin în- nui seama ca acesfea să fie iefti
tragerea cărbunelui, cît şi în Clement Birlic de la Lonea, Au că mai bine impor au ¦fost organizate la primul semestru, } silozarea porumbului în amestec cu In timpul însildzării suprafaţa fu-'
creşterea productivităţii muncii, rel Cristea de la Aninoasa şi tanta Festivalului Mon Toteşti. Clopoţiva, este cu 9.313.000 t soia şi alte plante leguminoase. ne, uşor de folosit, să permită me rajului trebuie să fie boltită la mijloc,
asigură realizarea angajamen dial. al. Tinerelului şi Sarmisegeluza, Spita lei mai mare faţă ţ deoarece prin presiunea proprie a
Studenţilor, in satele lul din Piclişa, la care de aceeaşi perioa- / La Institutul de Ia Fundulea, prin canizarea lucrărilor de încărcare, pre masei de nutreţ, cît şi prin presiunea
telor pînă la sfârşitul anului la alţii. şi comunele raionului dă a anului trecut. ) folosirea porumbului siloz în amestec acoperăraînfului se realizează o îndes
Haf.eg au fost organi au luat parte un ma Cheltuielile de cir- ) sare şî scoatere a nutreţului. In afară sare şi m ai puternică înspre pereţi,-
aceşti indicatori. Prin reduce Cum au muncit minerii noş zate . simpozioane cu culaţie au fost re- ţ cu soia, producţia medie de lapic După 1-2 zile dc Ia umplere şi vîr-
tema.: ,.Festivalurile rc număr •de tineri. duse totodată cu de aceasta, silozurile trebuie să pro fuîre, nutreţul se presează din nou,
rea cheltuielilor de producţie tri pentru obţinerea acestor rea m o n d ia le , tradiţie. 347.000 .Iei. de fiecare vacă furajată a crescut cîteva zile la rînd, timp dc 1-2 ore.
C. PĂDURARII tejeze nutreţul de pătrunderea aeru
de către exploatările miniere şi lizări ? corespondent într-un singur an cu peste 1.000 litri. Pentru a se evita încălzirea masei
lui, a apei, de îngheţ sau de căldu însilozate şi pe cît posibil pierderile
activitatea bună a colectivelor La toate exploatările miniere, De asemenea, Ia Staţiunea experi dc substanţe nutritive şi vitamine,
rile mari. umplerea silozurilor trebuie să fie lă-
de la prep araţii le Petrila şi Lu- încă din anul trecut, s-au luat cufă fără întrerupere şi să dureze cit
Silozurile care răspund mai mult mai puţin (1-2 zile). La toate silozu
peni, pe primul semestru al măsuri pentru asigurarea ca rile, afară de cele în formă dc turn.
condiţiilor actuate şînt cele amenajate umplerea se consideră terminată , cînd
acestui an s-au realizat 8.800.000 pacităţii de producţie necesară Turneu individual de. sah mentală zootehnică Ruşeţu, regiunea nutreţul, bine presat şi vîrfuit, depă
lei economii peste plan, depă- realizării şi depăşirii planului Galaţi, în anul 1959, cînd s-au asi direct la suprafaţa pămînfului între şeşte în sus cu 1-1,5 tn. m arginile s i
lozului. Sc recomandă ca silozurile să
şindu-se angajamentul anual. de producţie. In acest scop s-au gurat cîfe 6 tone de furaje însilozate doi pereţi protectori, care pot fi con fie acoperite cu un strat d c,lu t.u m ed,
de fiecare vacă, s-a obţinut o pro gros dc 5-10 era. sau, clacă e posibil,
In obţinerea acestor rezulta asigurat linia de front de aba . In perioada 26—30 iulie a cut, Igreţ Cornel (Hunedoa ducţie medie de 2.600 litri lapte. In fecţionaţi din materiale diferite (pia cu carton gudronat, tăiţei d.n sfeclă de
te s-au evidenţiat în mod deo taj şi dotarea necesară cu uti avut loc în oraşul Alba lu - ra),- iar in seria II-3, tină- anul 1961, cînd s-au folosit în medic zahăr în strat de 30— 40 cm., balotul i
sebit colectivele exploatărilor laje a minelor. S-a acordat o lia turneul individual de şah rul jucător Lazăr lorii (Pe clte 9 tone rie furaje însilozate, pro tră, cărămidă, beton armat, scindară, de paie etc.
miniere Luperii, Uricani, Ani- atenţie mai mare în acest an pentru stabilirea titlului de troşani). ducţia medie de lapte de la fiecare
noasa, Petrila şi Lonea. Minerii majorării vitezelor de avansa campion regional. Au parti vacă furajată a ajuns ia 4.053 litri. baloturi de paie presate etc.). Pere Există condiţii ca unităţile agricole
de la Lupeni au realizat în pri cipat reprezentanţi ai raioa Finala s-a jucat de-a lun să asigure cantităţi sporite dc nutre
mul semestru 56,5 la sută din re a fronturilor de lucru atât nelor Alba. Brad, Ilia, Orăş- gul a trei runde şi a fost (Sulfura porumbului de siloz Jn ţii trebuie să fie astfel făcuţi, îneîf ţuri însilozate pentai furajarea anima
angajamentul anual la produc la abataje, cit şi la lucrările de tie şi ai oraşelor regionale ciştigată cu scorul de Z'iz—'h amesfec cu leguminoase s-a extins lelor. F:lc trebuie însă folosite cu mult
ţie, 78,6 la sută din angajamen deschidere şi de pregătire. In Deva, Hunedoara şi Petro de Lazăr Iosif. mult şi în gospodăriile de stat şi să rezisle presiunii tractoarelor cu şe
tul anual la economii, iar pro acest scop pe lingă organizarea şani. Campionatul s-a desfă gospodăriile colective.
mai bună a muncii, plasarea şurat în două serii. După La fete, titlul a revenit can nile cînd acestea îndeasă nutreţul. In
ductivitatea muncii a fost de completă a fronturilor de lucru, trei zile de întreceri, in care didatei de maestru Tu-rture-an Anul acesta, efectivul de animate
păşită cu 1’ la sută. Rezultate s-a acordat o mai mare atenţie s-au disputat partide de ca Maier Doina (Deva). în gospodăriile de sfat şi gospodă acest scop. pereţii se fac drepţi, iar în
buna. în realizarea angajamen litate, in fruntea seriei I s-a
telor privind depăşirea planului deservirii abatajelor, eliminîn- clasat campionul de anul tre A, DRAGO! partea exterioară trebuie prevăzuţi cu
de producţie au obţinut şi co du-se strangulările în aprivizio- economist contraforturi.
lectivele de mineri de la Ani- narea cu materiale şi la trans
noasa cu 15.000 tone peste plan, portul producţiei. La majorita D. BELjG â K Pereţii protectori la silozurile de su
tea minelor s-au organizat aba student
prafaţă pof fi făcuţi şi din scindară
riile colective creşte mult faţă de anul
groasă (lăturoaîe) sau din baloturi dc
Petrila cu 13.400 tone peste plan taje cameră cu avansări de 2 trecut Pe lingă mărirea efectivului pe
şi Uricani cp 11.300 tone peste cîmpuri pe schimb în fiecare baza reţinerii prăsilei proprii, gospo
plan. Colectivele de mineri de aripă. In comparaţie cu aceeaşi dăriile colective au cumpărat între al
la Uricani şi Petrila şi-au înde perioadă a anului trecut, în pri tele peste 100.000 vaci depăşind cu
plinit angajamentul anual la mul semestru al acestui an s-a 3 la sută prevederile anuale, precum
economii, iar colectivele de la obţinut o creştere a vitezelor de
-Aninoasa şi Uricani s-au evi avansare de 26,3 la sută în aba şi 172.000 viţele, 340.000 ovine ele. paie, după posibilităţile de care dis spirit gospodăresc. De aceea, este ne
denţiat în mod deosebit si în ac taje cameră, de 7.7 la sută în Creşterea în continuare a numărului pune fiecare gospodărie. Si în aceste cesar ca permanent Gonsiliile agri
tivitatea de creştere a produc abataje frontale şi de 15,1 la de animale din toate speciile şi a cazuri, pereţii trebuie sprijiniţi la ex cole regionale şi raionale să îndrume
tivităţii muncii. Sectoare frunta sută în galerii. producţiei acestora necesită o grijă terior prin confraforfurî. In ceea ce unităţile agricole să {a imediat măsuri
şe pe bazin in realizarea anga deosebită pentru asigurarea furajelor. priveşte dimensiunile sc recomandă ca pentru punerea în stare de ftmeţi^-
jamentelor sint sectorul III de La toate minele din Valea In acest scop s-a prevăzut ca anul silozurile de suprafaţă să aibă lăţimea nare a m ijloacelor ce vor fi folosite
la mina Lupeni, cu o depăşire Jiului a crescut nivelul tehnic acesta să sc însilozeze 8.500.000 tone de Ia 8-12 m., far lungimea de Ia. 25 la recoltarea, focarea, transportarea şi
a planului de producţie de 13,5 al producţiei. în primele 6 luni furaje. In eurînd, va începe campania la 50 m. sau şi mai mult, după nece presarea nutreţurilor în silozuri. In cel
la sută, a productivităţii muncii ale acestui an, în comparaţie cu dc însilozare a porumbului, princi sitate. înălţimea pereţilor protectori mai scurt timp, să se revizuiască si
planificate de 16,4 la sută si rea. să se pregătească silozurile existente,-
(Gontinuare tn pag. 3-a) să se amenaieze noi spaţii de însî-;
Cherestea de calitate superioară pala plantă furajeră pentru siloz. poate să fie de Ia 1,80 m. pînă Ia 2,50 lozare potrivit necesităţilor fiecărei
In vederea asigurării cantităţilor ne m. Silozurile de Ia suprafaţa pămîn- gospodării.
Zeci de fierăstraie noase. In plus s-au re nu a rămas fără tutui trebuie amenajate în locuri mai
verticale şi circula tăiat şi 32 m.c, buş rezultate, in ultima cesare de furaje însilozate de bună ridicate, să aibă fundul pavat şi îiv Pentru cunoaşterea .metodelor înain
re se mişcă cu o vi teni de stejar, iar lună, datorită cali calitate, pe baza cercetărilor între clirjat spre unul din capete, pentru ca tate, îndeosebi de către gospodărire
teză a m e ţ i t o a r e planul lunar la tăie tăţii superioare a prinse în staţiunile experimentale şi apele de scurgere să se poată aduna colective tinere, se recomandă să re
re de fag a fost rea produselor, 50 la su a experienţei gospodăriilor de stat şi într-un puţ absorbant. Cînd silozurile organizeze în staţiunile experimentale
spintecînd buşteni lizat In numai 18 tă din cheresteaua gospodăriilor colective fruntaşe, Insti au lungimi mai mari, este necesar ca agricole ca şi în G.A.S. şi G.A.G. frun
de dimensiuni dife zile. De asemenea, produsă a fost. ac tutul central de cercetări agricole re înclinaţia fundului să se facă de la taşe demonstraţii cu privire la organh
rite. Din acest pro trebuie menţionat ceptată pentru ex comandă : mijloc către cele două capete. zarea muncii, amenajarea silozurilor şi
ces rezultă cheres că datorită bunei port. Un asemenea a metodelor de însilozare a porumbu
teaua atît de nece organizări a muncii succes se datoreşte In fiecare G.A.S. şi G.A.0. să se Rezultate bune sc obţin şi prin îu- lui şi a altor nutreţuri.
sară pentru econo şi atenţiei ce se a- în primul rină mun însilozeze în medie cîte 10 tone nu siîozarea porumbului în tranşee săpa
mia noastră naţio cordă la sortare, citorilor Ilie Ordea- treţuri de fiecare vacă, 5 tone pentru te în pămînt, cu dimensiunile dc 5 m, Asigurînd cantităţi cîf mai mari de
nală. Şi, cantităţile bracul tehnic a fost 7iu. Traían Găuruş, tineretul taurin şi cîte 0,5 tone de la bază, 6,5 m. la partea de sus, 2-2,5 nutreţuri însilozate de bună calitate,
de cherestea care lu redus în această p e fiecare oaie şi scroafă de reproduc tn. înălţimea şi circa 30 tn. lungimea. G.A.S. şi G.A.G. vor avea posibilita
nar ies din sala ga rioadă la zero — în Matei Dilrr, Gheor- ţie. Pentru aceasta, este necesar ca tea să aplice o furajare raţională a
terelor aparţinînci treaga masă lem efectivelor de animale în continuă creş
întreprinderii fores noasă fiind valorifi ghe Fulea, Raflla tere şi să obţină producţii sporite de
tiere din Sebeş, sint cată. carne, lapte, lină.
destul de aprecia Chişbach şi altor
bile. In trei decade O preocupare de Strungarul Ioan Hueţ (J-runiaţi 1st mifeamain&oaţiL
ale lunii iulie, aici seamă a colectivului muncitori., care s-au este fruntaş în producţie
au fost realizau de aici o constituie la atelierele R.M.R. Sime încă de la începutul anului, De remarcat că majoritatea Toate aceste măsuri au dus tarea, matriţelor la mai multe
peste sarcina de situat întotdeauna ria. FI execută lucrări de la Fabrica chimică din inovaţiilor sînt opera unor co la desfăşurarea unei bogate
plan 143 m.c. de îmbunătăţirea cali cea mai bună calitate, de- Orăştic s-a dus o susţinută lective lărgite. Altă măsură a activităţi de inovaţii in între maşini de injecţie“, care a adus
cherestea de răşi- tăţii produselor. O in fruntea întrece păşindu-şi totodată planul muncă pentru dezvoltarea miş fost completarea şi organiza prindere. De la începutul anu
astfel, de preocupa lunar în medie cu 20 la cării de inovaţii. A fost creat rea brigăzilor de inovatori pe lui şi pînă la 30 iunie, au fost economii de 76.000 lei, ai că
rii socialiste pentru sută. un colectiv tehnic de inovatori sectoare. In cadrul întreprin înregistrate 62 de propuneri de
care cuprinde pe cei mai pri derii sînt patru brigăzi de ino inovaţii. Dacă la acestea adău rei realizatori s în t: Vasile Coţ,
o producţie sporită cepuţi ingineri, maiştri şi teh vatori pe sectoare, care cola găm şi soldul de 22 inovaţii
nicieni, cum sînt inginerul şef borează strins. rămase din anul 1961, vedem inginerul Eugen Oancea, Aurel
şi de bună calitate. Ion lancu, preşedintele colecti că în faţa inovatorilor a stat
vului, maistrul Vasile Horea, Popularizarea din timp a rezolvarea unui număr de 84
inginerul Romvlus Nicala, Ion planului tematic de inovaţii, propuneri, de inovaţii. Din ino JUrca şi a lţii; „Recuperarea
Homorodsanu, Stelian Braica organizarea unui concurs şi di vaţiile propuse s-au rezolvat
şi alţii. Acest colectiv răspun fuzarea condiţiilor de concurs, in semestrul i a.c., un număr uleiurilor de la compresoare
de de organizarea mişcării de au fost alte măsuri care au de 66. Fie au adus fabricii eco
WEEEBSEEEMmSKEEEEEKmM M te . inovaţii, asigurînd realizarea contribuit la bunul mers al ac nomii post calculate de şi raţionalizarea, consumului la
propunerilor menite să ducă la tivităţii inovatorilor. Periodic 1.398.000 lei. Economiile ante-
creşterea productivităţii mun s-a făcut analiza activităţii calculate se ridică la 2.514.000 maşinile de injecţie“, realiza
cii, îmbunătăţirea calităţii şi desfăşurate de brigăzile de ino lei. Din planul tematic de ino
obţinerea de economii. Din vatori. S-a organizat de ase vaţii, care cuprinde 23 teme, tă de Pavel Hanciu, Dionisie j
partea comitetului de partid a menea un schimb bogat de e x au fost. rezolvate pînă in pre
fost desemnat să se ocupe de perienţă în cadrul întreprin zent 12. La rezolvarea celor 66 Pidan şi alţii, care a adus eco- f
activitatea cabinetuhii tehnic derii intre secţii şi ateliere, propuneri de inovaţii au con
tov. Nicolae Popescu, care p e precum şi ou Uzinele „Tracto tribuit 89 muncitori şi 39 teh nomii de 121.000 lei. {
riodic informează comitetul de rul“ din Braşov, I.C.S. Hune
rezultatele obţinute în mişca doara, „Mase plastice“ Bucu nicieni şi. ingineri. Ca răsplată a muncii lor, *
rea de inovaţii. reşti. Cu specialiştii Uzinei
,,Tractorul“ din Braşov s-a Dintre inovaţiile cele mai im inovatorii au primit şi un prs- ?
Un mare număr de măsuri colaborat în realizarea cabinei
au stimulat activitatea inova pentru tractor. portante amintim: „Modifica miu special acordat de minis- «j
torilor. Amintim dintre acestea
doar cîteva. S-a organizat cer Nu putem să nu amintim şi rea procesului tehnologic la ter in valoare de 15.250 lei. Au *
cul inovatorilor care întruneşte de biblioteca tehnică pusă la
peste 100 de membri, in cadrul Indemîna inovatorilor, care cu execuţia cabinei pentru trac fost premiaţi 70 de muncitori, \
acestui cerc se discută şi se
studiază în comun, se caută prinde aproape 4.000 de cărţi tor“, realizată de un colectiv printre care tovarăşii Dionisie ?
¦soluţiile cete mai avantajoase.
tehnice şi materiale documen din care fac parte printre al Pidan, Vasile Coţ, Vasile Chiţ- \
tare. ţii, Petru Sonov, Augustin Mu- can, Octavian Stroe. $
reşan, inginerul Valentin Clu- La o recentă analiză a miş- $
c e r u ; „Dispozitiv pentru adap- cării de inovaţii făcută pe ra- ?
ion, Fabrica chimică din Í
Orăştie a ocupat locul I. Mun- t
ca bine organizată, preocupa
rea susţinută pentru promova
rea noului, îndrumarea primi
tă din partea organizaţiei de
partid, şi-au spus din plin cu-
vintul. Rezultatele activităţii
inovatorilor duc la creşterea
productivităţii muncii, ia ob
ţinerea unor produse de ca
litate şi la însemnate econo
mii la preţul de cost.
La Hunedoara au fost dote în folosinţă şi In acest an un important număr de blocuri. GH. SUCIU
In fotografie: Noile blocuri din faţa gării.