Page 10 - 1962-08
P. 10
m- i T)RUMUL SOCIALISMULUI Mr. 2366
t.vxtv.-a; cra&&iiiyutt»>jf^T^vfMW^Kzaris^ii^ s
!n raion u l Ilia G rijă deosebită construcţiilor şcolare am PROGRAMULDE
Prca piifiiic plante furajere Sîntem în plină vacanţă de comună. Aici a existat o preo pentru trecerea la şcola de 8 4 august 1962
vară. Totuşi preocupările şco cupare susţinută pentru procu ani s-au făcut unele lucrări de
însămlnjate f i iitfrifi lare sînt in atenţia multora. rarea materialelor şi s-aru pres amenajări pentru despărţirea PROGRAMUL I : 5,10 Emisiu din diferite regiuni ale ţării;
Cetăţenii din satele şi oraşele tat un mare număr de ore mun nea pentru sa te : Recoltarea 20,30 Noi înregistrări de mu
r Ci problemă Importantă care ţaţe în acest an în mirişte 1.600 raionului Orăştie, cu sprijinul că patriotică. Un interes deose unei săli de clasă în două săli. florii-soarelui; 5,40 Muzică
a stat In centrul preocupărilor ha. cu plante furajere. Aceste sfaturilor populare, se îngrijesc bit a manifestat şi tov. loan Mi- I/acrarea s-a executai numai din u şoară; 6,10 „Pe ogoarele în zică uşoară realizate în studio
Comitetului raional de partid culturi vor asigura o bună par de pe acum de pregătirea des ţaru, directorul şcolii din Blan resurse locale. Acum aici se fac frăţite" — program de cîntece; urile noastre; 20,45 Muzică de
lila şi a Comitetului executiv te din timp, (în spre toamnă), chiderii noului an şcolar. In diana, care sa îngrijit de bu 6.30 Melodii populare roml- dans: 21,25 Din melodiile lui
al Sfatului popular raional, a masa verde a animalelor. Cum mai multe localităţi copiilor li nul mers al lucrărilor. Preocu ultimele lucrări. n eşti; 6,45 Cîntece de excursie; Johann şi Josef Strauss; 22,15
fost dezvoltarea continuă a în acest an se simte oarecum se pregătesc pentru noul an pare pentru 'urgentarea lucrări De asemenea, şl la şcola de 7.15 Jocuri populare româneşti; „Festival Helsinki — 1962“ ; 22,30
creşterii animalelor, sector deo nevoia de furaj verde, culturile şcolar surprize. Ei vor începe lor de construcţii a existat şi 7.30 Sfatul m edicului: Preve Muzică de dans;
sebit de rentabil pentru gospo în mirişti vor fi bine venite. prima zi de şcoală în săli noi, In comuna Ceru Băcăinţi. Cele 8 ani din Cugir s-a schimbat nirea arterosclerozei; 7,35 A-
dăriile agricole colective. S-a Acest lucru a fost înţeles de spaţioase şi luminoase. Un nu două săli de clasă, cave vor pri nunţuri, muzică; 8,00 Muzică; PROGRAMUL II : 12,15 „Ci esc
prevăzut ca in acest an efecti gospodăriile colective din Şoi- măr de 12 săli de clasă se gă vechea duşumea şi s-a montat 8.30 Muzică instrumentală; 9,00
vul de animale proprietate ob muş, Hărău, Dobra, Stretea, sesc în prezent în diferite stadii mi elevi o dată eu începerea parchet, s-au făcut lucrări de Roza vînturilor; 9,25 Uverturi forţele păcii In lume“ - f:-"o-
ştească să crească la peste 6.000 Brănişca şi Bampotoc care, în noului an şcolar, sînt în fini vopsitorii ş.a. La Vinerea, din- şi dansuri din operete; 10,08 Pre gram de cântece; 12,35 Du', u-
capete bovine, din care peste dată după recoltarea cerealelor de lucru, urmirul să fie termi saj. Se execută tencuielîle. Ce tr-0 sală mare a unei clădiri lucrări corale; 12,00 Muzică din zica popoarelor; 13,00 Concert
2.000 vaci de lapte. Simţitor va păioase au eliberat grabnic te nate în perioada de timp care tăţenii s-ata angajat să termine mai vechi, s-au amenajat două filme; 12,30 Album sportiv; de muzică din operete; 14,03
creşte numărul oilor şi al por renul, au efectuat arături de a mai rămas pînă !a începerea lucrarea pînă la 23 August. De săli de clasă. La aceste lucrări 13,10 Muzică populară romîneas. Cântece şi jocuri populare ro-
cilor. Aceste creşteri ale efec vară şi au însămânţat porumb anului şcolar. Ele vin să se a- aceea, în aceste zile, echipe de se fac zugrăvelile şi vopsito- că interpretată de Ştefania Ste mîneşti; 15,00 Muzică populară
tivelor de animale se vor rea şi borceag Intre 20 şi 35 ha. dauge Ia cele peste 30 săli de cetăţeni mluncesc cu mult elan. re, Vlad Dionisie, Constantin romînească şi a minorităţilor
liza atît prin prăsilă proprie cit fiecare. Această preocupare în clasă noi construite, în ultimii riile. Mirea şi Victor Bulzan; 14,00 naţionale; 15,30 Muzică din
şi prin cumpărări din fonduri să nu se manifestă In toate patrii ani în satele raionului O- Se lucrează în ritm susţinut în mărite sate, prin grija sfa Concert de prînz; 14,30 Muzică filme; 16,15 Melodii populare
proprii şi credite. Numai din gospodăriile agricole coleotive răştie. şi la lucrările de zidărie de la populară romînească; 15,05 Con romineşti; 17,00 Muzică uşoară;
credite, gospodăriile colective din raionul Ilia. Astfel, în gos noile săli de clasă ale şcolilor turilor popiriare s-au făcut zu cert distractiv; 15,45 Recital de 18,05 Din cele mal cunoscute
din raionul Ilia au cumpărat podăriile agricole colective din La Homorod Suseni, de pildă, grăveli şi curăţenie în şcoli. A- poezie latino-americană; 16,00 melodii populare romineşti;
pînă în prezent peste 1.000 vaci Tisa şi Burjuc deşi sectorul prin contribuţia voluntară a proape peste tot se dă toată a- Cintă taraful G.A.C. din comu 19,00 Muzică uşoară de H. Mă-
zootehnic este puternic dezvol cetăţenilor şi cu ajutorul credi tenţia pregătirii noului an şco na Firiteaz, regiunea Banat: lineanu; 19,40 Valsuri interpre
şi viţele. tat, nu au fost însămînţate de- telor acordate de stat, şcoala lar. 16.15 Vorbeşte M oscova!; 16,45 tate de fanfară: 20,00 Muzică
Consiliile de conducere ale cît 2 ha. cu porumb în mirişti. de 8 ani se va mări prin darea Muzică uşoară rom înească; de dans; 20,30 Noapte bună, co
în folosinţă a încă o sală de de 8 ani din Orăştioara de f?us 18.20 program muzical pentru
gospodăriilor au fost îndrumate De asemenea, în gospodăria fruntaşi in producţie din in pii : „Labele iepurelui“ de K.
de organele de partid să reali agricolă colectivă din Gurasada, clasă. Pentru construcţia ei B i l a n ţ r o d n i c(3 săli de clasă) şi Băcăinţi (o dustrie şi agricultură; 19,30 Mu- Paustovski; 20,40 Interpreţi de
zeze planul privitor la sporirea s-au procurat în mare parte zică de dans ; 20,00 program de
numărului de animale. Pe lin până la data de 30 iulie, nu erau materialele necesare şi s-a tur sală de clasă). Pentru îndeplini muzică populară romînească frunte ai muzicii populare ro
gă acest fapt, gospodăriilor agri însămînţate decît 4 ha. cu po nat deja fundaţia. Notia sală va
cole coleotive li s-a indicat să rumb. întrebat de ce consiliul fi terminată, aşa cum s au an rea angajamentului luat, rle a
folosească toate posibilităţile de conducere al gospodăriei co gajat colectiviştii de aici. o dată se termina aceste construcţii pî înfrumuseţarea oraşului Sebeş
pentru sporirea producţiilor ani lective nu se preocupă de aceas cu începerea anului şcolar. nă la 1 septembrie va trebui să şi a comunelor din raion este
maliere. Un factor important tă problemă, tovarăşul David
care contribuie în cea mai mare Cafea preşedintele gospodăriei, Intr un stadiu avansai sînt fie însă mobilizate toate forţele, mereu în atenţia tuturor cetă mâneşti, cîntăreţul Ion Lulcan;
parte la obţinerea unor produc ne răspunde că mai are timp. şl lucrările la cele 4 săli de cla să se urgenteze lucrările. In ţenilor. Astfel, recent, ou ocazia
ţii mari este asigurarea anima Cu această justificare însă ani să de la şcoala de 8 ani din mod deosebit va trebui ca unei analize a modului cum se 21,15 Muzică de dans; 21,45 Al
lelor în tot cursul anului cu fu malele nici nu se satură şi nici Blandiana unde mai este dc
raje de cea mai bună calitate. nu vor produce mult lapte. Nici I.G.O. Orăştie, care execută a- desfăşoară acţiunea de înfrumu bum artistic; 23,15—0,55 Mu
Această condiţie este bine cu la gospodăria agricolă colectivă executat parchetul. Faptul că seţare în raion, s-a constatat
noscută tuturor colectiviştilor din Zam situaţia însămînţării lucrările s-au desfăşurat într un ceste lucrări, să-şi mobilizeze că de Ia începutul anului şi zică de dans. -
plantelor în mirişti nu este mul ritm rapid, este urmarea inte forţele. In mod deosebit se im pînă în prezent s-au efectuat
din raionul Ilia. Să vedem în ţumitoare. Deşi această goăpo- resului manifestat de comitetul pun măsuri Ia construcţia sălii munci voluntare în valoare de
să cum consiliile de conducere dărie posedă terenuri pe lunca
ale gospodăriilor colective din comunal de partid, de sfatul de clasă din satul Porcu rea un aproape un milion lei.
de deşi se găsesc în finisaj, lu Economiile amintite au rezul
popular, de toţi colectiviştii din crările merg anevoios.
tat în urma amenajării a
In aceste zile însă, grija pen
tru deschiderea noului an şcolar 46.000 m.p. de zone verzi, a 15 itW J T sj
nu se limitează numai la noile păreuleţe, in urma plantării a
13.000 pomi ornamentali, 2.000 Tt)
construcţii. Prin grija sfaturilor de trandafiri şi a peste 25.000
populare şi în alte localităţi din j de fire de flori.
raionul Orăştie se fac intense
w&
pregătiri. De pildă, la Sibisel,
raion se preocupă de satisfa Mureşului, cu umiditate sufi Se înfăptuieşte angajamentul fi POMS’ ysa'î’RţîS
cerea cerinţelor de hrană ale cientă, care se pretează pentru
animalelor. această cultură, nu au fost în- In jurul noii clădiri a şcolii din de a realiza cu cinci zile înainte Sfifisr’r scraggg.amaţşKîss B iifl t>L
sămînţate decît 2 ha.
In comparaţie cu anul trecut, 4 AUGUST 1962
in toate gospodăriile colective Problema însămînţării plante Vulcan este o vie animaţie. La ten- dc termen construcţia şcolii cu 16 DEVA: Viraţii aerului — ci
din raionul Ilia a existat o preo lor în mirişti este o problemă cuielile exterioare, la montatul parche clase din Vulcan. Data de 10 august, nematograful „Patria“ ; Alerg
cupare mai mare pentru strîn- foarte importantă şi la ordinea tului sau la lucrările de vopsitorii, zi în care constructorii vor să săr după o stea — cinematograful
gerea şi depozitarea la timp a zilei. Prin ea se rezolvă în bu constructorii se întrec pe ei înşişi. bătorească îndeplinirea angajamentu „Grădina de vară“ ; HUNEDOA
furajelor. Astfel, pînă în pre nă parte hrănirea animalelor în Tencuitorii din echipele lui Constan RA: Şoferii iadului — cinemato
zent, a fost recoltat finul de pe ultima perioadă a verii şi în tin Calotă şi Ilic Negrulescu, sînt lui nu este departe. Dar nici lucră graful „Victoria“ ; Balada solda
2.400 ha. fineţe naturale şi de ceputul toamnei. De aceea, pa fruntaşi. La fel lucrează şi zugravii rile nu mai sînt multe de executat. tului — cinematograful „Sta
pe 1.O0D ha. trifoişte. Ds aseme ralel cu recoltarea ultimelor hec vopsitori din echipele conduse de loan Tocmai dc aceea constructorii îi dau dion Corvinul“.; SEBEŞ: Tom
nea au fost luate măsuri pen tare de grîu şi cu treierişul, or Dulce, Iosif Wass şi Grigore Stur- zor. degeţelul — cinematograful
tru însilozarea împreună cu po ganele raionale de partid cit şi zu. Parchetară din echipa lui A le „Progresul“ ; Omul nu se pre
rumbul a lucernei, rogozului şi organizaţiile de bază din G.A.C., xandru Moraru, in ultimul timp, au Ei vor ca în noul an şcolar, co dă — cinematograful „M. Sa-
resturilor de la grădinile de zar trebuie să ia de urgenţă mă depăşit cu mult sarcinile de plan, piii minerilor, copiii lor, să înceapă ăoveanu“ ; PETROŞANI: Pro
zavat. Preocuparea pentru asi suri care să ducă la intensifi dînd şi lucrări de bună calitate. fesorul Mamlolc — cinematogra
gurarea hranei animalelor nu carea insămînţării plantelor fu prima oră într-o şcoală spaţioasă, mo ful „Al. Sahia“ ; Cină comedia era
se manifestă însă în toate^ di rajere în mirişti. Explicaţia acestui entuziasm este dernă, frumoasă. rege — cinematograful „7 No
recţiile. Conducerile gospodării angajamentul colectivului şantierului, iembrie“ ; ‘ALBA IULIA: Anii
lor coleotive nu se orientează CONSTANTIN BADUŢA fecioriei — cinematograful „Vic
încă In suficientă măsură în fo corespondent toria ; Don Giovani — ci
losirea tuturor posibilităţilor în nematograful „23 August“ :
scopul asigurării animalelor cu Combaterea qzjlenerat1iei a ll-a a şîndacuiui din Colorado, ORĂŞTIE: Urme tăcute — ci
hrană abundentă. O sursă im nematograful „Vasile Roaită“ ;
portantă de obţinere a unui fu viermelui merelor s din Sia-Jass Drum bun autobuzule! — ci
raj bogat în substanţe nutriti nematograful „Flacăra“ : rAm su
ve şi totodată ieftin este cul Gîndacul din Colorado, virmele me cazul cînd se constată focare ale dău generaţie produce pagube mai mari pravieţuit morţii mele — cinema
tura plantelor furajere (po tograful „Grădina de vară“ ; SI-
rumb, borceag, sorg) în mirişti. relor şi păduchele din San-jose, se nătorului, să se aplice stropiri cu De- decît generaţia I-a. In raport MERIA: Post restant — cine r~»r-'r-*t—>/—i1—«r—» r*or—*r~*
In raionul Ilia trebuie însămîn- matograful „Ilie Pintilie“ ; HA
inmulţesc de două ori pe an. In com tox 25 la sută în concentraţie dc 1 dc încărcătura de fructe pe pom pre ŢEG: S-a Intimplat în ziua solsti 3
-— @ ----- - ţiului— cinematograful „Popu
baterea lor este necesar să se ţină la sută. Dacă cel puţin 25 la sută cum şi perioada de coacere a soiuri lar“ ; BRAD: Un om trece prin zid SPITALUL T.B.C. DEVA 3
m um — cinematograful „Steaua ro 3
seama de această particularitate şi 6ă din numărul tufelor de cartofi sînt lor se vor aplica acestei generaţii 1-2 şie“ ; LONEA: Pinze purpu
M. A. Ioncscu, V IA Ţ A IN PA DURU rii — cinematograful „Mine
Editura ştiinţifică, 152 pagini — se aplice tratamente ambelor genera infestate, atunci stropitul se face pe stropiri. Primul stropit, va începe în rul“ ; TEIUŞ : Pace noului venit 3
6,10 Ici. — cinematograful „Vasile Roai
ţii. Aceasta, pe lingă faptul că sal întreaga suprafaţă. In cazul cînd nu decada I-a a lunii august şi se va fa tă“ ; ZLATNA: Cerul Balticei ANUNŢA: 3
H. Neumann, ÎNCEPUTURILE G R A (seria I-a şi a II-a) — cine
IULUI OMENESC. Colecţia „Cu vează producţia culturilor respective, mărul tufelor infestate este mai redus, ce cu D ctox 25 la sută în concentra matograful „Muncitorul“ ; ILIA: Incepind din luna august a. c. serviciile 33
noştinţe folositoare“. Editura duce şi la o micşorare a rezervei ţie dc 0,6 Ia sută, iar al doilea stro Poveste sentimentală — cinema
S.R.S.C. 48 pagini — 0,90 lei. biologice a dăunătorilor, astfel că în Cuvîntiîl specialistului pit se va face la 15-20 zile de la tograful „Gh. DO'ja“ ; APOLDUL [ acestui spital vor f i solicitate la telefon astfel: ^
anii viitori atacul poate fi din ce în primul, cu Ecatox 20 în concentraţie DE SUS: Dragostea lui Alioşa
N. Zaharia, BĂTRÎN EŢEA ŞI PRE ce mai redus. de 0,2 la sută. — cinematograful „23 August“ . f^
LU N G IR E A VIEŢII. Editura
S.R.S.C., 64 pagini — 1,30 Ici. Pentru o combatere metodică este PĂDUCHELE DIN SAN-JOSE. PENTRU 24 QKE t — Direcţiunea, Cerctrui de radsofctograiie \
necesar să sc cunoască, atît metodele Acţiunile de combatere aplicate în
Ecaterina Tomida, LENJERIE DE optime de combatere, cit şi produsele atunci tratamentul sc face cu pompe special în perioada de repaus vege Vreme nestabilă cu cerul puţin no- [ medicală (miere) şi Laboratorul, la telefon 243. )
CASA. Editura tehnică, 136 pa care dau eficacitatea cea mai ridicată. dc spate numai în focare. tativ, au redus în mod simţitor densi ros ziua. Temperatura variabilă, ziua
gini — 12,50 lei. tatea de atac a păduchelui din San- va fi cuprinsă între 28 şi 28 grade, — Administraţia, OontaSiiîliatea si Foii» ]
GÎNDACUL DIN COLORADO. O atenţie deosebită va trebui să jose în plantaţiile pomicole. iar noaptea între 9 şi 15 grade. Vîni
CONTRIBUŢIA ŞCOLII ARDELENE Adulţii generaţiei a ll-a au început sc acorde culturilor de vinete şi ro potrivit din sectorul vest. f elinică, la telefon 225.
LA CULTURALIZAREA MASE să apară la începutul lunii iulie, în- şii, în specia1 în a doua jumătate a Generaţia a Il-a a păduchelui înce
LOR de R. Muntcanu. 228 pagini rcgistrîndu-sc un maxim de apariţie în verii, cînd prin uscarea lujerilor dc pe să apară în a doua jumătate a PENTRU URMĂTOARELE CENTRUL ŞCOLAR AGRICOL
— 13,20 lei (pergamoid). prima decadă a lunii iulie. Apariţia cartofi, gîndacii trec pe aceste cul lunii iulie şi continuă pînă la sfîr- 3 ZILE
eşalonată a gîndacilor din prima ge turi şi provoacă pagube, dc aceeaşi şitul lunii august. Pentru combaterea DIN BLAJ
FO N ETICA ISTO RICĂ G R E A C Ă de neraţie a dus la o suprapunere a intensitate ca la cartofi. Aceste cul acestei generaţii se execută tratamen Vreme nestabiiă cu temperatura în
Vanţ Ştef Felicia. 172 pagini — generaţiilor, astfel că în prima jum ă turi se stropesc tot cu D ctox 25 la te speciale. Tratamentul al Il-lea fă uşoară scădere. e nascrseri s*an
7,55 lei (cartonat). tate a lunii iulie s-au întîlnit în cul sută în concentraţie de 1 la sută. cut cu Ecatox 20 la sută pentru com
baterea viermelui merelor, este bun şi ®> şcoaia tehnică horticolă
MASURI DE ÎNALTĂ FRECVENŢA turile dc cartof larve şi pupe din VIERMELE MERELOR. Generaţia © şcoala tehnică veterinară ¦¦
îndrumar dc laborator dc E. Ni- prima generaţie, ouă şi larve din ge I-a a produs un atac de 10-15 la pentru combaterea păduchelui din San- @ şcoala tehnică de contabili-
colau şi Mariana Beliş. 150 pa neraţia a Il-a. A'ceasta a dus la o sută. Atacul redus sc datoreşte unor jose. Nu se mai execută tratamente
gini — 7,80 lei (cartonat). mărire a densităţii dăunătorilor în condiţii nefavorabile de dezvoltare speciale pe considerentul că în planta taie agricolă
parcelele infestate ţiile infestate se fac 2 tratamente
(timpul răcoros din uncie zile ale lu de iarnă, iar tratamentele făcute cu
Ţinînd seama dc această supra nii mai şi iunie şi timpul excesiv de Ecatox în timpul vegetaţiei contra
punere eşalonată a gîndacilor, de nu uscat din restul zilelor). diferiţilor dăunători, au efect şi asu
mărul diferit dc tratamente executat pra păduchelui din San-jose.
în culturi în raport cu gradul de infestare Fluturii din generaţia Il-a apar în
ultima decadă a lurii iulie. Ei depun
ouăle pe fructe, iar după o perioa
al culturii cu gîndaci sau larve, se im dă de 6-10 zile, apar viermii care Ing. LEFTER GHEORGHE Se primesc absolvenţi ai şcolilor de 7 (8) ani.
pune un control periodic (o dată pe pătrund în fructe. In general, în con Staţiunea experimentală horticolă
săptănvină) al culturii de cartofi şi în diţiile din regiunea noastră, această
Geoagiu
SACTunnaiUDUMuia: BOSHKHBaaMBRMBMaRriraMozau
In orele dimineţii, mii de oa Cu auto buzo prin Hijnecloara de oră să ajungă pină In cen înscrierile se fac pînă la 30 august 1962
meni ai muncii se îndreaptă tru.
către secţiile marelui combi timp măsuri pentru repararea fie scris traseul. Cele 5 maşini maşină să respecte eu stricteţe Examenul de admitere va avea
nat siderurgic sau spre alte În maşinilor, s-a dus o muncă mai de pe ruta amintită, cînd ajung şi programul de după amiază. Maria Pîrvan, laminatoare la ioc Intre 1—10 septembrie 1962
treprinderi şi instituţii din ora organizată pentru creşterea ni la farmacie, se despart: unele biuming. Iau maşina de la ga Informaţii suplimentare se pot obţine la secre
şul Hunedoara. Iar la vremea velului de conştiinţă al lucrăto merg spre piaţă, iar altele spre •k ră. Aici este aglomerată. Este tariatul centrului şcolar din Blaj, telefon 123.
prinzuiui, la sfârşitul primului rilor. Este plăcut de pildă să staţia Corvinul. Neştiind unde adevărat că o parte din maşi
schimb întâlneşti aceeaşi for iotă călătoreşti in maşinile conduse Aprecierile de mai sus ca şi nile care ajung la biuming se PRONQEXPRES
anume merg autobuzele de mul altele culese din alte secţiile ale întorc pentru a lua muncitorii IMPORT4NT
La dispoziţia oamenilor muncii, de şoferi ca Gheorghe Cojocea, te ori ne păcălim şi în loc să combinatului siderurgic, de pe din gară. Dar nu sînt suficiente.
I.G.O. 'din localitate a pus un Andrei David sau Vasile Vasila- şantierele de construcţii ete., pentru
important număr de maşini care che. Ei respectă cu stricteţe ajungem pe direcţia pieţii, sin- demonstrează că tovarăşii din Călătorind cu autobuzele cons
să-i transporte în cele mai bu programul, au o atitudine civi tem nevoiţi să coborîm la sta sectorul transporturi al I.G.O. taţi şi alte fapte. Unii şoferi ca par!icipanfii la concursul la Pronoexpres
ne condiţii. In momentul de fa ţia Corvinul. Acesta este un lu Hunedoara muncesc cu mai Vaier Popa şi Costel Cojocea au
ţă I.G.O. Hunedoara dispune de lizată faţă de călători. O com cru care după părerea noastră multă răspundere, se străduiesc C0KC1 S SPECIAL
30 autobuze. Sectorul de trans portare demnă au şi taxatoare se poate remedia uşor. să realizeze un transport la ni atitudine necuviincioasă faţă de
porturi din cadrul I.G.O. a de le Ana Drăgan, Elena Băloiu, velul cerinţelor. Am întîlnit in călători. Unele maşini pornesc PRONQEXFRii
pus. mai ales în ultimul timp, Nicolae Nita, maistru princi la drum cu întârziere deoarece
eforturi susţinute pentru a asi Valeria Gavrilă şi altele. Acesta pal ia biuming. In ;no’ne tu1 de să şi unii oameni care au avut şoferi ca Marin Panu, Ion Co
este motivul pentru care m ajo de spus mai puţine cuvinte de
gura un transport la timp şi de faţă călătoresc foarte bine. Ar laudă. Iată de pildă, ce ne spu ţofană, Adalbert Hrişcu şi alţii,
bună calitate. Printre altele se ritatea muncitorilor de la gru nea apaducterul Nicolae Ursuţ, vin mai tîrziu la serviciu, sau
numără şi deschiderea a noi tra pul de laminoare şi din celelalte fi şi mai bine dacă prima ma de la oţelăria veche. refuză să plece în cursă.
see ca : centru — blumlng — şină spre biuming ar pleca din
uzină, centru — O.M. — gară secţii ale combinatului sînt in O.M. la orele 6,05 în Ioc de 6,15. — Locuiesc în O.M. Maşinile k
şi altele. De asemenea, au fost general mulţumiţi de felul cum nu respectă întotdeauna progra
suplimentate alte patru trasee slnt transportaţi. Dar iată cite- Gheorghe Moraru, laminator mul, adică să circule din 10 în Fără Îndoială că transportul
Făsdat. Bo.î. Băcănie şi Stufit. va păreri ale călătorilor. la laminorul de 450 mm. Sîntem 10 -minute. Se mai întâmplă să In comun din Plunedoara s-a
mulţumiţi de modu! curn se aşteptăm in staţie cite o jumă- îmbunătăţit. Trebuie spus însă
unde autobuzele circulă la in Iosif iacob, manevrant la asigură transportul în comun. tate de oră ca apoi să vină mai că I.G.O. din localitate n-a fă
tervale mult mai mici. BluDing. Transportul in comun, multe maşini deodată. Şi încă cut încă totul. De aceea suges
din oraşul nostru s-a îmbună Cerinţele noastre au fost rezol ceva. N-ar fi rău ca ultima ma tiile arătate mai sus ca şi al
La îmbunătăţirea transportu tăţit. Consider totuşi că pentru vate. Pentru biuming, în afară şină să plece din centru la 0- tele să fie analizate şi rezolvate
lui în comun din oraşul Hune de altele, a mai fost pusă la rele 23,30 şi nu Ia 23,15 aşa cum cit mai repede. Realizind un
doara şi-au adus contribuţia şi noi cei care mergem de la blu-
alţi factori. Astfel, în orele de ming în O.M,, se poate face mai dispoziţie o maşină care circulă este programul actual. Muncito transport de bună calitate şi la
vîrf, există la cap de linie lu mult. Ar fi bine ca pe maşinile din oră în oră. Un lucru cit se timp, mai ales în orele de vîrf,
care circulă pe această rută să poate de bun. O singură do rii nu au timp ca intr-un sfert I.G.O. Hunedoara îşi aduce o
crători ai I.G.O. care dirijează rinţă : şoferul de pe această parte din contribuţie la îndepli
maşinile în autobuze au fost nirea sarcinilor de plan la com
introduse condici de s u g e 'Di şi binatul siderurgic cît şi la ce
reclamaţii, au fost luate din lelalte întreprinderi din oraş.
V. ALBU