Page 100 - 1962-08

DRUM Til SOr rA lt RMV Î. m
-------------- P r e jjţa tifi ele p e La biblioteca din Lupeni se munceşte
Noua şcoală de 8 ani Construiesc adăposturi
din Risdiiliţa, raionul
Brad.
(Foto: NICOLAE STOICA,
corespondent)
i-'r-r* •__i_r_i_p_n_ ^ corespunzătoare
1 Pentru colectiviştii din satul
Fintoag, raionul Ilia, creşterea
Carnet 1 animalelor reprezintă una din
cultural T sursele principale de venituri
băneşti. De aceea, potrivit
brădean 1 sarcinilor prevăzute în planul
de producţie, colectiviştii, folo­
Concurs 3 sind cu chibzuinţă creditele a-
-.Cine şfie cîşşSîiiggă"' cordate de stat şi fondurile pro­
prii, cit şi prin reţinerea tutu­
C. De curînd locuitorii din "J ror animalelor tinere provenite
C Gurabarza fi Baia de Crif au 1 din prăsila proprie a gospodă­
v asistat la un concurs „Cine ştie J riei, au sporit permanent efec­
jr clftigă“ organizat de casa ra- i tivele de animale proprietate
jr ională de ciiltură din Brad pe * obştească.
j1 tema: „Realizările regimului de-
» mocrat-popular în patria noas- -j Paralel cu aceasta, consiliul
de conducere al gospodăriei, a-
vînd sprijinul şi îndrumarea
permanentă a organizaţiei de
partid, a luat măsuri corespun­
zătoare pentru asigurarea unor
condiţii cit mai bune de îngri­
jire şi furajare a animalelor. Cu-
noscînd faptul că realizarea unor
producţii mari de lapte, carne,
lină, ouă etc., depinde în bună
măsură şi de condiţiile în care
animalele sînt adăpostite, aten­
ţia consiliului de conducere a
fost Îndreptată spre realizarea
de construcţii zootehnice ieftine,
trainice şi igienice.
In acest an, pe lingă cons­
trucţiile existente, colectiviştii
şi-au planificat a mai construi
un grajd pentru 80 capete vite
mari, o maternitate pentru 50
scroafe şl o îngrăşătorie pentru
100 porci. In vederea realizării
Ia timp şi cu cheltuieli cit mai
reduse a acestor obiective, la
l <ră*-. ... 1 Îndemnul comuniştilor, colecti­
L Dintre cei 10 tineri concu- 1 viştii din Fintoag au analizat
C renii s-au remarcat pentru răs- ) intr-o adunare generală situaţia
l punsurile frumoase date, tova- 1 construcţiilor şi. au făcut pro­
i rafii Nicolae Stoica, tehnician 1 puneri preţioase în legătură ou
Jr la uzina de preparare Gura- j măsurile ce trebuie luate în ve­
? barza, Aslău Marcu, muncitor 1 derea reducerii preţului de cost
^ la cooperativa „Moţul", Bîrcea j şi terminării intr-un timp cit
Minei, fi Marinescu Lia. ") mai scurt a construcţiilor plani­
Spectacol 1 ficate. Astfel, s-a ajuns la con­
De curînd brigada artistică -j cluzia că mare parte din mate­
de agitaţie a Casei raionale de ] rialul lemnos, varul, piatra şi
baiastul se pot asigura pe plan
cultură din Brad a prezentat în )
local. Pentru confecţionarea că-
faţa oamenilor muncii din lo- j
Rezultate
calitate un program intitulat 1
Muncitorii, inginerii şi tehni-
„Mult mi-e dragă ţara-ntreagă“. 1 cienii de la I.G.O. Orăştie şi-au
îndeplinit şi depăşit planul pro­
In continuarea spectacolului co- J ducţiei globale pe luna iulie în
proporţie de 126,4 la sută. Prin­
lectivul artistic al Trustului au- ; tre cele mai însemnate rezul­
tate se numără îndeplinirea in­
rului din Brad a prezentat mon- dicilor de plan la energie elec-
(. tajul lilerar-muzical „Partidului ^
să-i înălţăm cîntări". ) su te de oam eni au tăiat şi fră -
. La spectacol au asistat nume- Î
^ roşi oameni ai muncii care au J
^ răsplătit cu vii aplauze evoluţia i
(_ celor două formaţii artistice.. ^
^ Expozifie ^ p ia tră p en tru fu n d a ţie, c u 5000
t In ziua de 29 august, în 'i
t sala Casei raionale decultură 1
L din Brad a fost deschisă expo- ^
*¦ ziţia bienală de artă plastică ‘
J într-o prezentare midi îmbună- j
. tăţită faţă de anii trecuţi. ")
^ In cadrul expoziţiei membrii ]
plastici
C. expus — în urma selecţionării .
t de către o comisie — 85 de ^
^ lucrări de grafică fi pictură. )
(. Dintre exponate se disting în 1
t mod deosebit lucrările de lino- -j
^ gravură ale tov. Ratz Ioan, j
t cele de pictură ale tov. Moga 1
^ ’Antonia, Paul Silvia fi alţii. ^
L Expoziţia este vizitată zilnic )
f rde numerofi oameni ai muncii. 1
?
Să valorificăm cîf mai bioe
terenurile în pantă prin plantaţii şi la cei altoiţi pe sălbatic.
agro-pomicole!
Directivele Congresului al HI- cu caracter agro-pomicol, care
lea al partidului prevăd ca pină să redea culturii unor plante
la sfîrşltul anului 1965 suprafe­ furajere şi alimentare terenu­
ţele plantate cu pomi să creas-
că considerabil pentru a se asi­ rile în pantă, care să fie mai
gura un belşug de fructe care bine valorificate şl prlntr-o
să ducă la o mai bună aprovi­ producţie sporită de fructe.
zionare a populaţiei.
Distanţele de plantare utili­
In regiunea noastră, unde e- zate pînă în prezent nu satis­
xistă condiţii deosebit de favo­ fac cerinţele unei exploatări a-
rabile pentru aceasta, va trebui gro-pomicole.
să se planteze numai în anul
1963 peste 900 ha. cu pom i La In pomicultură problema den­
realizarea acestei sarcini, avînd sităţii are următoarele aspecte:
în vedere că suprafaţa de teren
arabil pe cap de locuitor este 1. Datorită faptului că pomii
destul de mică, trebuie să se au o dezvoltare mult mai încea­
procedeze cu multă grijă pen­
tru a nu se diminua suprafe­ tă decit celelalte plante de cul­
ţele care pot fl utilizate ca te­ tură, spaţiul dintre ei este insu­
ren arabil. ficient folosit ani în şir, pînă
atunci cind coroanele lor ating
In anii care au trecut, in re­ dimensiuni maxime. De aseme­
giunea noastră s-au realizat nea, In livezile plantate la dis­
plantaţii mari de pomi, bine a- tanţe prea mari nu se creează
menajate şl cu respectarea prin­ un microclimat favorabil creş.
cipiilor pomiculturil moderne. terii şl rodirii pomilor şi ca ur­ ce priveşte vîrsta, la livezile care caişi plantate la distanţe de
Astfel, G.A.C. Silvaşul de Sus a mare multă vreme ei nu dau o
executat plantaţii pe 60 ha., Sîl- producţie rentabilă.
vaşul de Jos pe 50 ha., Obreja
pe 60 ha., Mihalţ pe 50 ha., Sîn- 2. In regiunile de deal şl
tandrel pe 32 ha. etc. munte, cu puţin teren arabil,
este necesar ca terenul din plan­
Din analiza modului de execu­ taţii să dea şi producţii cu ca­
ţie a plantaţiilor pe întreaga ţa­ racter agricol, în special fu­
ră, s-a ajuns însă la concluzia că raje.
în regiunile de munte, cum este
şi regiunea noastră, este nece­ In ultimii ani s-au executat
sar să se execute pe suprafeţe însă plantaţii cu distanţe între
pomi care trebuie îndesite pen­
din ce In ce mai mari plantaţii tru a asigura numărul mare de
pomi la hectar. In acest fel te­
renul poate fi folosit mai raţio­
nal şi se obţin producţii mai
mari încă dîp primii ani de ro­
Nr. 2389
aeaam p e n tru
p ro iţle ie ţia
asB E sieai
(Urmare din pag. l-a)
înzestrarea secţiilor cu maşini
şi piese de schimb etc. In acest
an, existind anumite goluri în
aprovizionare, au fost perioade
pentru animale cind planul nu s-a putut înde­
plini în mod ritmic. Din aceas­
rămlzllor necesare, cu sprijinul tă cauză s-a întimplat ca co­
consiliului agricol raional, colec­ lectivele unor secţii să dea la
tiviştii au folosit presa de că­ sfîrşit de lună „bătălia“ pentru
rămidă, reuşind astfel ca o e- realizarea planului făcînd ore
chipă de colectivişti să facă zil­ suplimentare. Şi acesta nu este
nic cîte 10—15 mii bucăţi cără­ un lucru bun. Planul trebuie
midă. In felul acesta, intr-un îndeplinit in mod ritmic, în fieca­
timp scurt au fost făcute şl a- re zi, pe fiecare maşină, de fieca­
poi arse 100.000 cărămizi, care re om. Participanţii la discuţii
au costat si* 10.000 lei. au atras în acelaşi timp atenţia
conducerii de a se preocupa
Pentru ca munca să se des­ mai mult de lichidarea stocu­
făşoare cit mai bine, colectiviş­ rilor supranormative astfel încît
tii au fost organizaţi pe echipe, în anul viitor să nu mai existe
după priceperea fiecăruia; la cheltuieli de prisos prin plata
confecţionarea cărămizilor, la unor dobinzi, amenzi etc.
transportul materialelor, la zi­
dărie şi tîmplărie. Desfăşurarea Pentru a se îndeplini sarci­
lucrărilor In mod organizat a nile de plan din acest an şi a
făcut posibilă terminarea cons­ se crea toate condiţiile ca încă
trucţiei grajdului în luna au­ din luna decembrie să se lu­
gust. ‘Analizînid totalul cheltuie­ creze la nivelul sarcinilor pre­
lilor efectuate pentru ridicarea văzute pentru anul 1963, s-a ce­
grajdului, se constată că preţul rut de asemenea să se ia mă­
de cost este sub 800 lei pe cap suri pentru intensificarea rit­
de animal. Se prevăd a se ob­ mului de construcţii şi montaj
ţine, de asemenea, economii în­ a noii tăbăcării, a unor lucrări
semnate şi la celelalte construc­ de amenajare a secţiilor etc.
ţii care au mai rămas de ridicat
şi care vor fi terminate pînă la In cuvîntul lor, participanţii
începutul lunii noiembrie. la discuţii şl-au exprimat ho-
tărîrea lor fermă de a munci
După cum rezultă, colectiviştii şi pe viitor din ce în ce mai
bine, mai cu spor pentru a rea­
din Fintoag, au reuşit să acu­ liza în întregime sarcinile de
plan prevăzute pentru acest an
muleze o experienţă bogată în
şi a crea cele mai bune condi­
ceea ce priveşte executarea Ia
timp şi la un preţ de cost re­ ţii în vederea sporirii producţiei
dus a construcţiilor zootehnice. în anul viitor.
In anul trecut, spre exemplu, ei
au ridicat un grajd pentru. 150
capete bovine care i-a costat cu
188.000 lei mai puţin decit pre­
ţul prevăzut în deviz.
Pentru ca toate gospodăriile -------------------------------------- F ^ r ....
colective din raionul Ilia să
poată asigura efectuarea unor
construcţii zootehnice ieftine, Cu paşi siguri spre continua dezvoltare
trainice şl igienice, este necesar
ca consiliul agricol raional să
organizeze schimburi de expre-
R e c e n t s -ies îm p lin it u n a n de
rienţâ şi să popularizeze larg
metodele şi rezultatele bune ob­ cînd, urm înd îndem nul şi e-
xem plul com uniştilor, ţăranii
ţinute de către colectiviştii din m u n citori din satul Ohaba de
sub Piatră, raionul H aţeg, şi-au
Fintoag în ceea ce priveşte asi­ u n it la u n loc avuţia. D eşi a
gurarea unor adăposturi cores­ trecut de atunci num ai un an
despre experienţa colectiviştilor
punzătoare pentru animale. din Ohaba de sub Piatră se p ot
spu ne m u lte lucruri de laudă.
frumoase
Primele luni — primele
trică în proporţie de 106,3 la
sută, la transport public de 124 succese
la sută, la salubritate de 173 la
sută, la construcţii de 173,6 la Trecuseră doar clteva săptă-
m în i d e la co n stitu irea g o s p o ­
sută. dăriei lor, cind în vocabularul
A. PETRIC m ultor colectivişti se şi puteau
corespondent auzi exp resii noi, ca: „să con s­
truim grajd şi saivan“ , „să ne
creăm sector zootehnic“ , etc.
etc. Ş i-n scurtă vrem e, p e m alul
unui rîuleţ ce coboară dinspre
p oa lele R etezatului şi-şi varsă
apa în bătrînul Strei, s-a în firi­
pa t un adevărat şantier.
Prin m uncă voluntară zilnic
m în tat păm întul, l-a u a şeza t în
form e şi l-a u tra n sform at în
108.000 b u că ţi d e că ră m id ă . P r i­
m ul su cces i-a în su fleţit mult.
Sosirea toam nei i-a găsit cu toată
că ră m id a arsă, c u circa 600 m .c.
Jeg. d e va r fa b r ic a t p e p la n l o ­
cal (i-a c o s ta t abia 200 de le i),
cu n isip u l şi balastul ad u n a t la
locu l co n stru cţiei, cu 60 m .c.
lem n de răşinoase şi cu alţi zeci
de m etri cubl de m esteacăn a-
ăus din păşunile şi fin eţele
gospodăriei.
A u ex ecu ta t fundaţia încă din
toam nă, iar in prim ăvară au re­
în cepu t lucrul. R ăspunzlnă de
construcţii, com unistul Ioan I-
toi vegetativi E.M. XI şl E.M.
XVI a căror formare se va con­
duce după aceleaşi principii ca
Spre exemplu, în plantaţia polenizatorii corespunzători.
executată la G.A.C. Obreja, cu
distanţele dintre specii pe rînd
de 10 m. se va putea dubla nu­
mărul pomilor, plantîndu-se pe
dire. Ca principiu, distanţele ce rînd, la mijlocul intervalului
dintre pomi, cîte un pom din
se vor realiza prin îndesirea aceeaşi specie şi'soi.
pomilor pe rînd nu trebuie să Nu se recomandă îndesirea
scadă la meri, peri şi cireşi sub plantaţiilor cu pomi altoiţi pe
4,5 m. şi la prun sub 3,5 m.
portaltoi vegetativi, semivigu-
La Îndesirea livezilor trebuie roşi sau slabi, in formă de se.
să se ţină seamă de următoarele mitrunchi sau tufă decit în plan­
criterii: vîrsta pînă la care se taţiile împrejmuite cu gard de
pot îndesi; speciile şi soiurile sîriT'ă împotriva Iepurilor. In
ce se pot folosi Ia îndesire; dis­ aceste livezi se poate folosi şi
tanţele pînă la care se poate vişinul din soiurile cu talie re­
merge cu îndesirea şi tehnica dusă ca: Iosika Gabor, Mari
îndesirii livezilor. timpurii, etc.
îndesirea este indicată, în ceea b) Livezile de meri, peri şi
s-au executat în ultimii 4-5 anî. 8x8 m. şi 8x7 m„ se pot îndesi
îndesirea se mal poate face în numai cu arbuşti fructiferi.
livezile dezvoltate slab, din cau­ c) Livezile de prun plantate
za terenului lipsit de fertili­ la distanţe de 10x10 m., 9x8 m.,
tate, neîngrijite etc. chiar dacă 9x7 m., 9x6 m. şi 8x7 m., se vor
vîrsta lor este mal mare de 4-5 putea îndesi cu pomi din acelaşi
ani. In general se recomandă soi. Aşa este cazul plantaţiilor
ca îndesirea plantaţiilor să se
facă cu aceleaşi soiuri şl specii, aparţinînd G.A.C. Obreja, G.A.C.
altoite pe acelaşi portaltoi ca şi Oiejdea, G.A.C. Silvaşul de Sus
cele existente în livezi. etc.
In cazul cînd s-au plantat li­
In regiunea noastră se întîl- vezi de prun din solul Agen în
nesc următoarele cazuri mai terenurile cu altitudine ridicată,
frecvente de distanţe la plan­ acestea se vor îndesi cu meri,
tare :
iar prunii se vor supraaîtoi cu
a) L"a livezile de măr, păr şl ci­ un soi valoros.
reş: 10x10 m., 10x8 m„ 10x7 m., d) Livezile de pruni cil "dis­
9x8 m. şi 8x8 m., plantate fie tanţele de 7x7 m., 7x6 m., şi
In şah, fie în dreptunghi, fie în 6x6 m. se vor îndesi numai cu
chinconz. In aceste cazuri se re­ arbuşti fructiferi.
comandă să se folosească pomi Se va analiza în plantaţii mo­
din aceeaşi specie, altoiţi pe a- dul de amplasare a poîenlza-
oeiaşi portaltoi sau pe portal­ torilor şl, acolo unde se con­
sub nivelul cerinţelor
Sub titlul. „Biblioteca din Lu-
peni să sprijine mai mult pe
tinerii mineri“ în ziarul nostru
nr. 2272 din 15 aprilie a.c. a
apărut un articol critic la adre­
sa conducerii bibliotecii clubu­
lui minier din Lupeni care ma­
nifesta neglijenţă faţă de unele
acţiuni cu cartea, deşi in pla­
nurile de muncă.lunara erau
prevăzute. Era firesc ca în urma
apariţiei articolului amintit, con­
ducerea bibliotecii să depună
toată stăruinţa pentru înlătura­
rea lipsurilor semnalate, pen­
tru desfăşurarea unei activităţi
mai rodnice, bine orientate. Dar
lucrurile nu s-au petrecut aşa.
Critica tovărăşească din ziar a
fost privită fără simţ de răspun­
dere atît de conducerea biblio­
tecii în cauză (bibliotecară tov.
Olivia Bucur), cit şl de condu­
cerea clubului (e vorba de fos­
tul director tov. I. Kovaci), care
n-a luat nici o măsură pentru
îndreptarea lucrurilor. Datorită
acestui fapt şl în prezent acti­
vitatea la bibliotecă se desfă­
şoară sub nivelul posibilităţilor,
manifestările organizate în spri­
jinul minerilor sau a celorlalte
categorii de oameni ai muncii
din Lupeni sînt cu totul Insufi­
ciente, nlimărul cititorilor în­
scrişi la bibliotecă este încă mic,
în raport cu numărul oamenilor
muncii din localitate etc. înainte
de a exemplifica cele afirmate,
trebuie să mal arătăm că In pre­
zent şl planurile de muncă ale
bibliotecii sînt alcătuite sumar
fără obiective precise. Ele nu
vădesc o preocupare atentă pen­
I|I1IIII1I11I1IIH IIIIII= = . .
vaşcu era m ereu in m ijlocul co ­
lectiviştilor, Zidarii G heorghe
Voin, M unteanu Petru al Gafii,
G h eorgh e P oenar şi alţii au lu ­
cra t zi de zi la ridicatul zi­
d u rilor. r cu m , p e 1032 m .p ., se
rid ică u n g r a jd p e n tr u 100 c a ­
p ete de vite. Z ilele acestea i-au
pu s ţigla p e acoperiş. G eam urile
şi uşile sînt fă cu te de un colec­
tivist şi-n cîteva zile vor fi
m ontate. T ot în scurt tim p se
va m on ta şi linia decovil. S-au
c h e ltu it p în ă a cu m 33.000 lei. Cu
a lţi 20.000 lei se va da în f o l o ­
sinţă. Un grajd p en tru o sută
c a p e te r id ica t cu 53.000 în s e m ­
n ea ză c h e ltu ie li d e n u m a i 530
le i p e ca p d e v ită şi 227.000 lei
econom ii faţă de valoarea devi­
zului.
E xplicaţia se gă seşte In h ăr­
nicia, p riceperea şi dragostea
fa ţă de m uncă a oam enilor. La
construirea grajdului aveau deja
acum ulată experienţă. O cîşti-
gaseră odată cu venirea prim ă­
verii cin ă, cu n u m a i 680 lei, îşi
construiseră un saivan pentru
250 d e oi.
Un sector de producţie
în plină dezvoltare
Nu toţi colectiviştii şi-au dM
seam a de la în cep u t de im p o r­
tanţa sectoru lu i zooteh n ic. Că au
însă n evoie de anim ale in gosp o­
dăria lor o ştia fiecare. A ju toru l
statului l-au prim it sub form a
creditelor. Ş i-n scurtă vrem e,
c r e d ite le s -a u tr a n s fo r m a t în 15
vaci din care num ai una nu are
viţel, în 20 d e ju n in ci din care
m a jo r ita te a s în t g e s ta n te , în 100 'Purcărete C. : Evidenţa tehnico-operativă.
de oi de la ca re s-a u şi obţin u t
stată că nu s-au amplasat just,
îndesirea se va face potrivit
specificului plantaţiei; dar tot
în al 5-lea rind, în sensul curbe­
lor de nivel, se vor Introduce
La îndesire este obligatoriu
ca pomii să îndeplinească con­
diţiile prevăzute de stas (989/50).
La îndesirea livezilor trebuie
să ţinem seama de următoarele
probleme de ordin tehnic: Pe
terenuri în pantă îndesirea se
execută în mod obligatoriu pe
curbele de nivel; pe terenuri
plane sau cu pantă pînă la 8-10
la sută se va putea face îndesi­
rea după caz, pe rînd sau in­
terval, fără a împiedica însă
mecanizarea lucrărilor.
Pe terenurile în pantă îndesi­
rea se face obligatoriu pe rîn-
duri situate pe curbele de nivel.
In aceste plantaţii se va lucra
numai cu plugul reversibil care
permite terasarea în timp şi
fertilizarea solului pentru a pu­
tea fl cultivat cu plante fura­
jere sau alimentare cu talie mică
c a : trifoi, borceag, sfeclă, car­
tofi, varză furajeră etc.
In flecare raion este necesar
ca încă din toamna acestui an
să se Identifice pe unităţi plan­
taţiile cu specificul şi distan­
ţele de plantare menţionate şl
care pot fl îndesite. Aici să se
execute în primul rlnd îndesi­
rea plantaţiilor şi numai după
aceea să se treacă la executarea
de noi plantaţii.
Pentru viitor, în înfiinţarea
noilor plantaţii se recomandă
următoarele distanţe de planta­
re, bineînţeles cu condiţia de a
ţine seama de vigoarea soiuri­
lor, a port altoiului, precum şi
ite tipul livezii 3 —•
tru desfăşurarea unei munci cu
cartea bine organizate, la nive­
lul cerinţelor. Şi, desigur că o
muncă „planificată“ în fugă,
fără a ţine cont de anumite con­
diţii specifice localităţii, nu dă
rezultatele dorite.
Iată, spre exemplu în luna mai
biblioteca a organizat doar... 3
manifestări,,dintre care; un re­
ferat cu titlul „Mărirea produc­
tivităţii muncii la lucrări de
strangărie“ , o recenzie la roma­
nul „Abai“ şi o expunere pri­
vind înfiinţarea P.C.R.
In luna iunie numărul mani­
festărilor a crescut. Astfel, la
bibliotecă au avut ioc 4 acţiuni
cu... basmul, 6 recenzii de cărţi
beletristice şl două referate
(dintre care doar unul adresat
minerilor : „Repararea şi între­
ţinerea utilajului minier“ ). Ce
s-a organizat în luna iulie nu
se poate afla cu precizie, deoa­
rece bibliotecara nu a „găsit“
timpul necesar să le treacă în
caietul de evidenţă. Dar e sufi­
cient să luăm planul de muncă
ca să ne dăm seama că pe luna
amintită pentru mineri n-a fost
prevăzută decit o singură ac­
" .'iv = = = = ---------------------------;-----------
50 de m ielu ţe, în 4 scro a fe ca re
la prim a fă ta re au sp orit n u m ă ­
ru l p o r c in e lo r cu în că 26 ca ­
p ete etc. S ectorul zootehnic al
g o s p o d ă r ie i c u p r in d e a stă z i 60 fonduri proprii ale tinerei g os­
de bovin e, 245 ovin e şi 30 de
p o rcin e.
Cam to t p e vrem ea cînd se f o ­
loseau cred itele, la sediul g o s­
podăriei se vorbea tot mai des
despre „fonduri proprii“ .
F ond u ri p ro p rii la o g osp od ă ­
r ie în fiin ţa tă d oa r ă e 6— 7
luni? Pare curios, dar cu toate
acestea ele existau într-adevăr.
P e s te 16.000 lei p r im is e r ă n u m a i
d in p r e d a r e a lin ei, 5.000 litr i d e
lapte con tra cta t şi în p a rte
predat a adus de asem enea ve­
n itu ri; prin I.S.A.A.R. se valori­
N LIBRARII
<Bîrsănescu Ş t.: Academia domnească din Iaşi.
* * Educaţia estetică.
<* * * Literatura pentru copil.
; Santa N. şi colectiv: Demonstraţii şi lucrări practice de zoo­
logie, anatomie şi fiziologie.
<Ionescu D. şi Chiorăscu C .: Aparate şi metode de măsurat
< electric.
!¦Bnescu V. şi Ionescu D .: Tehnica culturilor silvice.
' Suchi P .: Tehnologia materialelor în industria lemrfulul.
<. * * * Construcţii de clădiri, voi. II.
<* * * Dendrologie şi selecţia speciilor forestiere.
(Constantinescu D .: Cazane şl turbine cu abur, voi. II.
<Severîn I„ Adămluţ V., Anghel I . : Statistica comercială.
(.Marin N. şl colectiv: Organizarea şi tehnica comerţului coe-
< peratist.
<Bărbulcscu C. şl colectiv: Organizarea şi planificarea pro-
L ducţie!.
<<*Ba*lin*scTheihnZo.l:ogMieatecrhiiimpriicmă e organică.
'Tăhiiu N .: Desen tehnic de construcţii.
5Neagu IC., Pop A .: Merceologi» produselor alimentare.
DISTANŢE DE PLANTARE ÎN U V E Z i
Obişnuite
| SPEIBIA între
0 rîn- Pe
ditri rînd.
m. m.
12
Măr 7—8 6—7
Păr 7-8 6-7
Cireş 7—8 6 - 7
Prun 6—7 5 - 6
Cais 6-7 5-6
Vişin 6 -7 5—6
Piersic 4-5 4-5
Nuc 10-12 8—10
O problemă de mare Impor­
tanţă este aceea de a nu se exe­
cuta plantaţii în care terenul
să se menţină înţelenit. Din
constatările şl observaţiile efec­
tuate în regiune ca şl în alte
regiuni, rezultă că dezvoltarea
pomilor, mal ales creşterea a-
nuală a lăstarilor şi diferenţie­
rea mugurilor 'de rod, se face
greu şl cu multă întîrzlere cau-
zînd prejudicii materiale unită­
ţilor. Aşa este cazul plantaţiilor
aparţinînd G.A.O. Spini, Tur-
daş, Haţeg, Obreja şl altele în
care pomii au o creştere şi dez­
voltare necorespunzătoare în
raport cu vîrsta plantaţiei.
Aşa stind lucrurile este nece­
sar ca unităţile agricole să exe­
cute desţelenirea terenurilor din
aceste plantaţii şi să le dea in
ctfiturăj ţinîntf seama că !deşte*
ţiune (referatul „Metode de ex­
ploatare minieră“ ), iar în luna
august... nici una !?. De ce atîta
uniformitate, chiar şi în organi­
zarea manifestărilor planificate?
In marea majoritate doar recen­
zii, dimineţi de basme şi... refe­
rate. Conducerea clubului -(în
prezent director tov. Augusţin
Ardeleanu), îndrumată şi sp I-
jinită de Comitetul sindicat\v i
E.M. Lupeni, trebuie să ia r a ­
suri pentru lichidarea acestei
stări de lucruri. La bibliotecă
vor trebui organizate într-un
mod atractiv, în primul rlnd
acţiuni care să îmbogăţească
cunoştinţele profesionale ale mi­
nerilor, şi mai ales ale celor ti­
neri. Se pot planifica cerlnd
sprijinul inginerilor şi tehnicie­
nilor recenzii ale unor cărţi le­
gate ide minerit (în rafturile
bibliotecii se găsesc aproximativ
1000 volume de acest fel) care
să, popularizeze metodele înain­
tate de exploatare a cărbune­
lui, folosirea mijloacelor meca­
nizate etc., se pot iniţia de ase­
menea concursuri „Cine ştie cîş-
tigă“ pe teme profesionale, pre­
zentări la sectoare a nev "iilor
din domeniul cărţilor de, jine-
rit, precum şi alte acţii^; , de
acest fel, mobilizatoare, ‘ efi­
ciente.
Desfăşurînd o activitate rod­
nică, bine orientată, biblioteca
clubului va contribui cu adevă­
rat la îmbogăţirea cunoştinţe­
lor profesionale şi de cultură
generală ale minerilor şi ce­
lorlalte categorii de oameni ai
muncii, la mobilizarea lor pen­
tru obţinerea unor noi succese
In producţie.
y . CHIŞ
fic a s e r ă 16 v iţei, ia r p r in I.R.I.C\.
4 bivoliţe. T oate acestea au a-
dus colectivei venituri ăe peste
30.000 lei. Ia tă d eci şi p rim ele
podării care, după succesele în ­
registrate pînă acum , dovedesc
că se m erge cu paşi siguri pe
calea întăririi ei continue.
Z ilele a cestea G.A.C. din Oha­
ba ăe sub Piatră s-a u nificat
cu cea a vecin ilor lor, co lectiv i­
ştii din Sălaşul In ferior. A cesta
este un m otiv în p lu s să fim
convinşi că nu p este m ultă v re­
m e la adresa a cestei gospodării
se vor putea spune noi cuvinte
de laudă.
PIETRE FARCAŞIU
corespondent
mi
|
pentru încălţăminte.
LIVEZI
în sistem agro-pomicol Intern, ”’•L
înira Pe r î nd între Pe
rîndurl rîn- rînd.
De la Pînă la duri
ni. m. m. m.
m.
345 67
12 4,5 5,0 4 - 5 3—4
12 4,0 5,0 4 - 5 3—4
12 4,5 5,0 _ _ —
12 3,5 4,0 — ____
10 4,0 4,5 — —
10 3,0
10 3,5 ii
14-16 7,0 4,0 _ _
4,0 — _
- j8,0
lenirea oferă multe avantaje
unităţilor agricole. Prin desţele­
nire se asigură creşterea, dez­
voltarea şi diferenţierea mugu­
rilor de rod în plantaţii, se redă
culturii plantelor mari supra­
feţe de teren, se dă posibilitate
cultivării furajelor pe deal, lu­
cru ce permite extinderea cul­
turii cerealelor în terenurile de
şes etc.
!Respectarea acestor măsuri
va aduce numai beneficii gos­
podăriilor colective şl va înca­
dra pomicultura din gospodă­
rii pe linia cerinţelor actuale
ale producţiei în sensul de a se
obţine' producţii cit mai ridicate
rde fructe la hectar.
Dig. N. CÎNDEA
ţelul secţiei hortiviticoie
* ©onslliulul agricol regional