Page 101 - 1962-08

Nr. 2389
VI AJA DE P A R T I D
In practica muncii de partid
metode şi mijloace
cît mai eficiente
încă, de la Începutul acestui şl ateliere. De exemplu, colecti­ pe permanent de popularizarea
an Comitetul de partid de la vul format de comitetul de fruntaşilor din fiecare secţie şi
U.M.C. Zlatna a îndrumat şi
ajutat organizaţiile de bază să
desfăşoare o susţinută muncă
în vederea îndeplinirii indicilor
planificaţi la toate sortimen­
tele, Cu acelaşi scop, comitetul
de partid a efectuat un control
sistematic asupra tuturor latu­
rilor activităţii întreprinderii,
analizînd periodic problemele
principale de care depinde rea­
lizarea sarcinilor. S-a analizat,
de exemplu, felul cum se ocupă
conducerea uzinei de îndeplini­
rea planului tehnic, în ce mă­
sură este asigurată folosirea din
plin a capacităţilor de produc­
ţie şi cum sînt gospodărite ma­
teriile prime şi materialele.
La'controlul şi analizarea aces­
tor probleme, comitetul de
partid a antrenat întregul său
activ, format din cei mai buni
ingineri, tehnicieni şi muncitori.
Acolo unde s-au observat neajun­
suri în realizarea planului, co­
mitetul de partid a îndrumat
organizaţiile de bază să atragă
oît mai larg masa muncitorilor
şi tehnicienilor la rezolvarea
problemelor producţiei, să for­
meze colective care să studieze
amănunţit cauzele rămînerii în
urmă. Bunăoară, în secţia me­
talurgică, la sortimentui cupru
de oonvertizor, pe trimestrul I
planul nu a fost îndeplinit. în­
drumată, organizaţia de bază
din această secţie a format un
colectiv care, studiind situaţia,
a întocmit un referat In care
a propus măsuri pentru reme­
dierea lipsurilor existente. Ma­
terialul întocmit a fost prezen­
tat lntr-o adunare deschisă a
organizaţiei de bază. Prin aceas­ pective, pentru a-şi putea axa al acestui an a fost încheiat cu Tocmai Îşi povestea autobiogra­ fost tot consăteanul lor, Soio- desfăşurată larg întrecerea so­ pentru mica mecanizare sint
ta s-a urmărit ca întregul co­
lectiv al secţiei metalurgice să
cunoască lipsurile existente şi
să participe la tnlăturarea lor.
Dreot urmare, In adunarea res­
pectivă, planul de măsuri al
colectivului a fost completat cu
nronunerl valoroase. Urmărirea
aplicării In practică a pla­
nului de măsuri s-a soldat cu
realizarea şl depăşirea sarcinilor
de plan. Iată cîteva din cele
mai Importante măsuri aplicate.
S-a constatat de exemplu, că Ia
noile convertizoare a existat o
greşeală de proiectare In sen­
sul că orificiile aerului erau
plasate prea sus, din care cauză
în ţlmnul funcţionării, materialul
'.era aruncat din oonvertizor
făcînd să scadă astfel randa­
mentul. Comuniştii Paraschlv
Oanea, Ioan Raţă, Nlcolae A-
vram şl alţii, au propus modifi­
carea duzelor prin montarea lor
cu 25 ssn. mal jos. Lucrarea a
fost încredinţată spre executare
celor mai buni muncitori, mem­
bri de partid. Această modifica­
re s-a soldat cu creşterea capa­
cităţii de producţie zilnic cu
circa 2 tone pe convertlzor. De
asemenea, lipsa cărămizilor de
magnezită necesară la repararea
convertizoarelor, la propunerea
tov. Ion Sătmăreanu, a fost re­
zolvată prin folosirea cărămizi­
lor normale, lucru ce a dat re­
zultate bune.
Metoda de a se forma colec­
tive pentru studierea diferitelor
probleme a fost însuşită şl de
celelalte organizaţii de partid
din secţiile acid sulfuric, săruri
Ira Safa faărpl
_ o c & a n u ^ ----------j expediţie, care, printre altele, a
V—
. TU
Spa,n( " '
— r ..
T F p iP ă B -
> spaniole. Cu toate că aici exis­
2.
-1 3
~ _i
L plantaţiile de cafea şi banane.
\== nJ
u t L A \ ------------------ j asupra insulei.
Scăldate de apele Oceanului
Atlantic, insulele Trinidad şi
Tobago cu o suprafaţă de 5.100
km. pătraţi, au o populaţie de
SOCiOOO de locuitori formată in
majoritate din negri, mulatri şi
indieni.
Pină la 1 iunie 1962, cînd s-a
dizolvat Federaţia Indiilor de
Vest, Trinidad şl Tobago au fă­
cut parte din ea. Dintre insulele
care au făcut parte din federa­
ţie, Trinidadul şi Tobago au,
după Jamaica, cea mai mare su­
prafaţă.
Centrul administrativ al Tri­
nidadului este oraşul Port of
Spain cu o populaţie de aproape
100.000 de locuitori care a deve­
nit capitala insulei In 1783, tran-
sformîndu-se ulterior într-un
port modern unde pot acosta
cele mai mari nave maritime.
...Dornic de a descoperi noi nidad, relieful dă acestei 'tosule liere.
partid şi organizaţia de bază in
cadrul secţiei ateliere, a contri­
buit la rezolvarea unor proble­
me ce Îngreunau activitatea sec­
ţiei metalurgice. Fusese, de pil­
dă, montată suflanta însă nu
putea fi pusă în funcţiune pen­
tru că lipsea sistemul de cupla­
re între dispozitivele de acţio­
nare IUM şl DRI. Colectivul for­
mat în oare au fost atraşi şi to­
varăşi din cadrul atelierului e-
lectric, a iniţiat un nou sistem
de cuplare care s-a dovedit bun,
asigurindu-se astfel punerea în
funcţiune a turbosuflantei.
Dar munca organizaţiei noas­
tre de partid nu se mărgineşte
numai 13 formarea acestor co-
Din experienţa
organizaţiei de partid
de la U, M. C. Zlatna
în munca pentru
îndeplinirea planului
î.n mod ritmic
şi la toate sortimentele
lective şi la analiza activităţii
în plenare sau adunări generale.
După fiecare plenară ori adu­
nare generală, comuniştilor le
sînt repartizate sarcini concre­
te şi răspund în faţa adunării
generale de felul cum şi le în­
deplinesc. De asemenea cei a-
proape 180 agitatori sînt instrui­
ţi şi li se fac cunoscute sarcinile
politice şi economice specifice
fiecărei secţii, în perioadele res­
activitatea pe cele mai impor­
tante probleme. Toţi agitatorii
noştri, desfăşurînd munca poli­
tică în rîndul muncitorilor, se
străduiesc şi sînt exemple dem­
ne de urmat la locurile de mun­
că. Agitatori ca Simion Kiraly,
Nicolae Avram, Petru Nistor,
Victor Filimon, Ioan Raţă, Pe­
tru Tomotaş, ion Magda şi alţii,
reuşesc să mobilizeze pe tova­
răşii lor de muncă la îndeplini­
rea sarcinilor.
De asemenea pentru a veni
în sprijinul îndeplinirii indici­
lor de plan la toate sortimen­
tele, comitetul de partid a în­
drumat organizaţiile de bază şi
comitetul sindicatului să se ocu­
rJiSSE
vBUEMmUiriCES a e e t c u x t l e .
DEVA; Academicianul din Askania
— cinematograful „Patria“ ; Dama de
pică — cinematograful „Grădina de
vară"; HUNEDOARA: 713 cere ate­
rizare — cinematograful „Victoria“ ;
Don Giovani — cinematograful „Sta­
dion Corvinul" ; SEBEŞ: învierea (se­
ria I fi 11) — cinematograful „Progre­ Casa surprizelor — cinematograful
sul" ; Din toamnă pină în primăvară
— cinematograful „M. Sadoveant";
PETROŞANI: Un om trece prin zid
— cinematograful „Al. Sahia";
Un pumn de note — cinematograful
„7 Noiembrie" ; ALBA IULIA : Profe­
siunea doamnei Warren — cinemato­
graful „Victoria“ ; Experienţă primej­
dioasă — cinematograful „23 August“ ,
ORĂŞTlE: Intre două iubiri — cine­
teritorii, Cristofor Columb orga­
nizează în 1498 cea de-a treia
dus şi la descoperirea a două
insule apropiate, situate la o
distanţă de 10 km de coasta A-
mericii Latine, insulele Trinidad
şi Tobago. Ele sînt despărţite
de Venezuela prin golful Paria.
După descoperirea insulelor,
ele au trecut în posesia coroanei
tau indienii, care populau Insu­
lele, cuceritorii au început co­
lonizarea masivă în 1577, adu­
când pe lingă spanioli, şi negri
din Africa pentru a munci pe
Dominaţia spaniolă asupra Tri-
nidadului a durat pină în anul
1797 cînd el a fost cotropit de
englezi. In urma tratatului de
pace de la Amiens din 1802, An­
glia a căpătat drepturi depline
Trinidad, situat la 10 grade
nord de ecuator, are un climat
tropical, un relief variat şi o
vegetaţie luxuriantă. In partea
de nord a insulei se întind pă­
duri dese, prelungindu-se lin
spre est şi vest de unde Încep
colinele şl cîmplile. Climatul
tropical este împărţit în două a-
notimpuri: unul uscat, care în­
cepe din ianuarie şi durează
pină !n mai, şi un anotimp plo­
ios, care începe din iunie şi ţi­
ne pină în decembrie.
La nord de coastele Trinida­
dului se află o Insulă mal mică
denumită Tobago. Ca şi In Tri­
ţJHg. I
Bft&SG&aU
Problema economiilor
la inima fiecărui
muncilor
Hărnicia, entuziasmul şi con­ Lovasz, ioan Vl.ad, 'din sectorul
ştiinciozitatea colectivului de vagoane şi echipele conduse de
muncitori de la Atelierele R.M.R. comuniştii Ioan Florea, Petru
Simeria a încetat de mult să Muntean şi Zaharla Scrîndiţă
fie cunoscute numai de vecini. din sectorul locomotive.
a metodelor lor prin forme va­
riate : gazete de perete, lozinci, Rezultatele muncii lor sînt astă­ întrecerea socialistă ce se des­
schimburi de experienţă, de­ zi apreciate de la un capăt la făşoară între aceste echipe a
monstraţii practice etc. De stimulat mult iniţiativa munci­
exemplu, la secţia metalurgică, altul al ţării. La Iaşi sau Baia torilor şi dorinţa lor de a mun­
cele mai bune rezultate în con- Mare, Constanţa sau Timişoara,
oamenii muncii au numai cuvin­ ci mai bine. In focul luptei pen­
vertizarea cuprului au fost ob­ te de laudă pentru cei care nu­ tru mai mult, mai bun şi mai ief­
ţinute de muncitorii şi şefii de
echipă din subordinea maistru­ mai în 7 luni au reparat 2.220 tin, muncitorii au recondiţionat
lui Plorian Demlan. Organiza­ şi folosit o mare cantitate de
ţia de bază de aici împreună cu vagoane şi 93 de locomotive. piese de schimb cum ar f i : bu-
comitetul sindical de secţie, a Mulţi dintre beneficiari li fe­ toni motori, butoni cuplări, bie­
organizat o şarjă demonstrati­ le cuplare, cîrlige de tracţiune,
vă, la care au participat toţi licită pe muncitori pentru cali­ cutii superioare de grăsime, re­
şefii de echipe şl muncitorii de zervoare de aer şl multe alte
la convertizoare. Din acest tatea reparaţiilor. repere.
schimb de experienţă, cu de­
monstraţie practică, s-a învă. Analiza celui mai sintetic in­ Dacă pe această cale s-au ob­
ţat mult, lucru reflectat în ac­ ţinut cele mai mari economii,
tivitatea secţiei. dice al activităţii economice, nu, trebuie trecuţi cu vederea
nici ceilalţi factori, cum ar fi
Grija manifestată de comite­ preţul de cost, reflectă multitu­
tul de partid faţă de îndeplini­ buna gospodărire a materialelor
rea sarcinilor pe care le are u- dinea sarcinilor de producţie ce de întreţinere, urmărirea consu­
zina, se desprinde şi din mă­ murilor specifice de combusti­
surile luate pentru repartizarea au stat în faţa colectivului de bil, energie electrică, rechizite
judicioasă a celor mai buni lu­ muncitori de la atelierele R.M.R.
crători în posturile cheie, de a- de birou etc.
tragerea In rîndul membrilor de Simeria în primele 7 luni ale
partid a celor mai merituoşi in­ anului şi felul cum au fost în­ 'Merită evidenţiate aici încă
gineri, tehnicieni şi muncitori, două aspecte ale reducerii pre­
care au muncit cu abnegaţie deplinite. ţului de cost. Prin introducerea
pentru îndeplinirea hotărîrilor unui sever regim de economii
partidului. Aşa se face că as­ Lucrind la p resa rea că ră m izilor sem iu sca te, ech ip a con d u să Bilanţul celor 7 luni de mun­ la delegaţiile făcute în interes
tăzi, în toate secţiile, şefii de de M aria B eldeanu, de la in d u s tria cera m ică din Baru M are, că, exprimat lapidar, îşi găseş­ de serviciu s-au curmat toate chel­
îşi d e p ă ş e ş te lu n a r n o rm a cu c irca 20 la su tă . te expresia în cei 1.552.000 lei
secţii, maiştrii şi şefii de echi­ economii la preţul de cost. tuielile de deplasare inutile.
pe sînt lucrători fruntaşi, mem­ In fotog ra fie: echipa in tim p u l lucrului. Al doilea aspect pozitiv al
bri de partid, care muncesc cu Unde trebuie oare căutat iz­ reducerii preţului de cost
toata răspunderea. vorul acestui succes ? Cu sigu­
este şi acela că anul acesta,
Cele arătate, precum şi alte ranţă el poate fi găsit în înţe­ print.r-o mai bună planificare şi
forme folosite de organizaţia o judicioasă folosire a fonduri­
noastră de partid în conducerea legerea profundă a sarcinilor de lor financiare, au fost reduse
activităţii politice şi economice aproape la zero penalizările
s-au soldat cu rezultate din cele A p reciere binemeritată producţie de către fiecare mun­ pentru împrumuturi bancare.
mai frumoase. Primul semestru citor. tehnician şi inginer, în Acesta e un mare succes dacă ţi­
unirea tuturor eforturilor pen­ nem seama că numai anul tre­
cut s-au plătit circa 400.000 lei
Unul din eroii romanului „Pă­ luntar la construcţia şcolii ele- ! tru realizarea planului şi anga­ penalizări.
durea rusească“ de Leonid Leo- mentare din Şesuri, satul său jamentelor.
înţelegerea obligativităţii În­ Experienţa acestui colectiv a
nov spunea că „In viaţă omul natal, şi la alte activităţi sociale deplinirii tuturor sarcinilor de dovedit că atunci cînd creditele
trebuie ca prin muncă să-şi iar în orele ţîrzii povestea tine­
rilor adunaţi la căminul cultu­ plan de către flecare muncitor
creeze o autobiografie pe care ral despre viaţa frumoasă de nu s-a făcut din senin, într-o
zi-două. In această direcţie, or­
să nu-i fie ruşine a o povesti în
orice piaţă publică“ . Oare cîte miner. La îndemnul lui o mare ganizaţiile de partid, au desfă­
mii şi mii de oameni de acest parte a tinerilor din sat au ales şurat o vastă muncă politică,
fel nu se găsesc şl în regiunea calea mineritului. Aici primul diferenţiată pe fiecare sector şi
noastră ? Cu unul din ei am fă­ ior dascăl care i-a ajutat să-şi loc de muncă. Mai mult, am pu­
cut cunoştinţă zilele trecute. însuşească meseria aleasă a tea spune că munca a fost dusă
cu fiecare om în parte. A fost
cialistă între echipele de lucru folosite, se pot înfăptui lucruri
planul îndeplinit şl depăşit la fia creată prin muncă aşa cum mon Dărăbanţ. şi secţiile productive. S-au ela­ inimoase. Numai în 7 luni s-au
toate sortimentele. Referlndu-ne spunea eroul din „Pădurea ru­ Cîţiva dintre aceşti tineri se borat instrucţiuni privind între­ executat aici lucrări de mică
la planul sortimentului cupru sească“ . .Era mîndru că i s-a cerea socialistă în care au fost mecanizare în valoare de '43.000
de convertlzor, care în trimes­ oferit un asemenea prilej. aflau de faţă, acolo unde se fixate obiective bine determinate lei. Dintre acestea amintim po­
trul I nu a fost realizat, prin discuta cererea minerului Solo­ în funcţie de condiţiile şl carac­ dul rulant de 5 tone din secto­
măsurile luate ulterior s-a ajuns Oamenii ascultau cu atenţie mon Dărăbanţ de a fi primit în rul de rotărie al atelierului cen­
ca In luna iulie să se înregis­ povestea simplă a vieţii lui So- rîndurile partidului, ioan Heo- teristicile specifice fiecărei sec­ tral, confecţionarea unui vagon
treze o depăşire de peste 50 la Iomon Dărăbanţ care încă de gu, ioan Tibieş şi Constantin ţii şi brigăzi de muncitori. îm ­ cu rulmenţi pentru transportul
sută. acum 25 de ani a ales drumul Pirna sînt numai trei din cei 15 bunătăţirea calităţii reparaţii­ pieselor grele din sectorul de
mineritului. De fapt toţi comu- tineri care au fost ajutaţi în lor, economii de materii prime locomotive, cuptor pentru tur­
Depăşiri însemnate au fost ob­ niştii de la mina Valea Morii ultimul timp de Solomon Dără­
si materiale, creşterea nroducti- narea cuzineţilor de bronz di­
vitătii muncii şl îndeplinirea rit­
ţinute şi la celelalte sortimente. din Gurabarza îl cunosc pe Dă­ banţ să-şi însuşească frumoasa mică a planului au fost crite­ rect în cutii şl altele.
răbanţ. El a fost printre primii meserie de miner. riile de bază ale întrecerii sociaj Cunoscând succesele acestui
Aceasta ne dovedeşte că atunci mineri care s-au oferit să lu­ liste. In felul acesta a crescut
cînd există preocupare sistema­ creze întotdeauna acolo unde Ultimul care s-a înscris la cu. mult numărul salariaţilor an­ harnic colectiv nu ni se va părea
tică faţă de problemele cele mal era mai greu. Şi, spre exempli­ vînt a fost minerul Nicolae Moţ.
importante şi rezultatele sînt ficare să amintim numai de să­ U cunoaşte pe Dărăbanţ din co­ trenaţi în întrecerea socialis­ neverosimil faptul că numai in
din cele mai bune. parea noului puţ din raza sec­ pilărie. Prea multe nu a avut de tă, reprezentînd în prezent 76 6 luni muncitorii Atelierelor
torului IV. A fost într-adevăr adăugat la biografia aces­ la sută din numărul total al
A. CÎMPEANU greu, dar în fiecare zi pe fişa de tuia. A menţionat doar că este muncitorilor. R.M.R. Simeria şi-au îndeplinit
producţie a lui Dărăbanţ apă­ un muncitor care merită pe de­ angajamentul anual de a obţine
secretarul C om itetului de partid reau cîte 20-25 de procente în plin să fie primit in rîndurile Paralel cu aceasta comitetul un milion lei economii la pre­
plus. iar dacă puţul care avea partidului. Aceasta a fost de de partid a h'otărît ca In învă-
d e la U.M.C. Zlatna să înlesnească valorificarea unor fapt şi hotărîrea colectivă a ţămîntul de partid să se facă ţul de cost. Recent s-au angajat
noi zăcăminte de minereu a comuniştilor de la mina Valea referiri concrete şi să se anali­ să obţină pină la şfirşitul anu­
fost terminat înainte de vreme, Morii. Ei l.au primit pe mine­ zeze diferite aspecte ale muncii lui încă 700.000 lei economii la
asta se datoreşte în mare parte rul Solomon Dărăbanţ în rîndu- practice din unitatea lor care preţul de cost peste angajamen­
şi minerului Solomon Dărăbanţ. rilc lor, fără să mai facă sta­ aveau contingenţă cu tema stu­ tul iniţial.
giul de candidat.
In timpul liber participă vo­ diată. In scurt timp' hotărîrea S. TRUTA
I. MANEA luată a dat roade, dovedindu-şi
matograful ,,V. Roaită"; Două vieţi din plin eficacitatea. Printre te­
(seria 1 fi II) — cinematograful „Fla­ mele discutate care au stirnit
căra“ ; Floarea zăpezii — cinemato­ cel mai mult interesul cursan­
graful „Grădina de vară“ ; SIMERIA: ţilor şi şi-au dovedit utilitatea
în practică au fost „Rentabili­
tatea întrenrinderilor socialis­
te“ , „Preţul de cost şî căile re­
ducerii lui“ ş.a.
Tot pe această linie se înscriu
şi cele 30 de inovaţii aplicate
Perle negre — cinematograful „I. Pin- :ds= anul acesta care au permis creş­
lilie“ ; IIATEG: Pace noului venit — terea productivităţii muncii. Ca
cinematograful „Popular” ; BRAD ; Noi zone verzi o consecinţă a acestui fapt au PENTRU 24 ORB
fost revizuite şl îmbunătăţite
„St. rofie"; LONEA : Numai o glu­ înfrumuseţarea localităţilor ţii verzi. Numai In oraşul Lu- unele norme de lucru ce nu mai Vreme nestabilă cu cerul no-
mă — cinematograful ,Minerul“ ; TE- din Valea Jiului a constituit în peni, în cartierele Vîscoza şi corespundeau nivelului tehnic al ros în cursul după-amiezii. Se
IUŞ. Poveste sentimentală —- cinema­ ultimul timp o preocupare de Braia s-au amenajat zone verzi producţiei. vor semnala averse de ploaie în
seamă a sfaturilor populare. pe 1,5 ha. regiunea de munte. Temperatu­
tograful „V. Roaită“ ; ZLATNA : Ca­ Mobilizaţi de deţputaţi, cetăţenii Trebuie arătat însă că cea mai ra staţionară, va fi cuprinsă
au participat Ia diferite acţiuni O muncă rodnică au depus mare parte a economiilor obţi­ ziua, între 26 şi 30 grade, iar.
zacii — cinematograful „Muncitorul“: de muncă patriotică. Ca urmare, nute la preţul de cost s-a făcut noaptea între 12 şl 14 grade.
în ultimele patru luni în car­ deputaţii A’vram Doţiu, Lâna pe seama economiilor de mate­ Vînt potrivit cu intensificări
ILIA: Fii fericită, Ani! — cinema­ tierele noi de locuinţe din Valea temporare din sectorul nord-
Jiului s-au amenajat 2,6 hai. spa­ Crainic şi alţii. vest.
tograful „Gh. Doja“ ; APOLDUL DE
C. BADU Ţ A
SUS: Cinci zile fi cinci nopţi — corespondent
cinematograful „2.3 August“.
riale şi plese.de schimb la re­ PENTRU URMĂTOARELE
0 1 A 10! în special in timpul celui de-al paraţia vagoanelor şi locomoti­ 3 ZILE
doilea război mondial după ce velor. Realizări frumoase în a-
Anglia a cedat S.U.A. o parte Vreme nestabilă cu cerul mal
din teritoriul insulei pe o pe­ cest sens au obţinut echipele noros ziua şl cu temperatura
staţionară.
comuniştilor Loghin Piscoi, Ioan
rioadă de 99 de ani în vederea
La 31 a u g u st, d u p ă 160 d e a n i d e d o m in a ţie en g leză , s te a ­ construirii de baze militare.
Populaţia insulei nu s-a îm­ h a ţ e g : ; Subredacfia noastră
voluntară ne informează:
gul britanic nu va m ai flutura deasupra a două insule situate păcat niciodată cu jugul coloni­
In arhipelagul A ntilelor M ici. D upă o lu ptă îndelungată, in su ­ al. Numeroase sînt acţiunile prin
lele Trinidad şi Tobago vor d even i independente. care populaţia Trinidadului s-a
declarat împotriva participării
un aspect exotic. Mulţi filologi Subsolul Trinidadului cuprin­ pe mai departe în federaţia In-
diilor de vest, pentru indepen­
denţă. Astfel au atras atenţia
englezi, specialişti ai operei lui de de asemenea mari cantităţi opiniei publice din întreaga lu­
me demonstraţiile care au avut
Ioc în 1960 la Port of Spain
în cadrul cărora populaţia a ars
Daniel Defoe susţin că renu­ de asfalt. „Pitch“ , după cum constituţia Federaţiei Indiilor de O b$in venituri importante fa p tu l că se dă a ten ţie ă eo s e -\
mitul scriitor englez clnd a este denumit asfaltul în Trini­ vest, impusă de Marea Britanie,
scris cartea sa „Robinson Cru- dad, se extrage în cea mai mare Trinidadului, şi tratatul anglo- b îtă so iu rilo r p r o d u c t iv e . Aşa!
soe“, ar fi avut în vedere toc­ parte din renumita localitate american încheiat în 1941 care I n a c e s t a n G .A .C . „Ţ ara. H a - de . pild ă, d in p o m ii c u m p ă - ,
prevedea dreptul S.U.A. de a
mai relieful şi particularităţile Pitch Lake din regiunea La instala baze militare pe terito­ ţe g u lu i“ d in H a ţeg a m ă rit su - ra ţi un n um ăr d e 35.000 sîn t
insulei Tobago. Spre deosebire Brea, la o distanţă de 60 km-, de riul acestei insula p r a fa ţa d e gră d in ă la 23 ha. m eri d in so iu rile io n a t h a n ,'
de celelalte insule din Indiile de principalul oraş Port of Spain. Cu acel prilej mulţimea a de­ Pină acum , p rin valorificarea Parm en auriu, Clar alb şi a l-'
monstrat şi în faţa consulatu­
vest, insula Tobago are o isto­ Pentru' agricultură se foloseşte lui S.U.A. ’ cerînd desfiinţarea unor produse ca: varză, ceapă, tele. 1
bazei militare de la CharguaTa-
rie zbuciumată, ea trecînd pe numai jumătate din suprafaţa mas şi a tuturor rampelor de fasole, ardei şi altele, colecti­
lansare a rachetelor teleghidate.
rînd dinţr-o mină într-alta, de insulei. Şi in acest domeniu cea viştii de aici au obţinut un O z i de d u m in ic ă
Lupta pentru independenţă a v en it d e c ir c a 115.000 lei, iar
la un stăpîn la altul. Insula a mai mare parte a pământurilor populaţiei din Trinidad nu a din vin za rea a 400 d e pui Deşi era dum inică, zi de o - 1
fost cotropită de spanioli, da­ arabile aparţin citorva planta­ încetat nici după aceste eveni­ 7.430 lei.
nezi, francezi şi englezii. In po­ tori europeni care dau pămîn- mente. Guvernul englez a fost ă ih n ă , u te m îş tii d in G.'Aj.C.’
nevoit ca în cele din urmă să-i
sesia Angliei insula se află din tul dijmaşilor pentru a fi lucrat. recunoască dreptul la indepen­ Frum oase venituri băneşti T oteşti au hotărît să form ezei
denţă. O dată cu cucerirea in­ au realizat colectiviştii haţe-
1814. dependenţei politice obiectivul gani în anul a cesta şi din vin­ o echipă pentru treieriş. A lă- (
luptei nu a fost însă atins pe zarea, p e bază de contract, a
In ţară se cultivă de aseme­ deplin. Acesta constituie primul unor însem nate cantităţi de tu ri de cîţiv a virstn ici, c e i 26 (
Subsolul acestor insule este nea pe mari suprafeţe trestia pas pentru înlăturarea domina­ lapte, cereale etc.
foarte bogat in diferite zăcămin­ de zahăr (in 1960 s-au produs ţiei străine. Populaţia din Tri­ de tineri au treierat în n um ai}
nidad trebuie să înlăture în a-
te minerale. In cadrul Common- în insulă 187.400 tone); cafea, c-elaş timp dominaţia economică cîteva ore m ai bine de 5.200?
vvealthului Trinidadul ocupă lo­ banane, fructe citrice. O mare impusă de monopolurile străine. kg. grlu. >
cul doi, după Canada, în ce pri­ bogăţie o reprezintă pădurile P r in tr e fru n ta şii zilei p o t fl\
veşte producţia de ţiţei, extră- care nu sînt încă exploatate pe Creşte suprafaţa livezilor a m in tiţi to va ră şii M aria F io - 1
gindu-se anual trei milioane de scară largă şi unde se găsesc
roni, Laurenţiu Coţolan, C or­
tone. Exploatarea ţiţeiului se a- multe varietăţi de lemn de esen­ G ospodăriile agricole colecti­ nel M icloşoni, Dorica M untea-\
ve din raionul H aţeg vor m ă­ nu şi alţii.
flă in mlinlle capitalului englez ţă tare mult căutat pe piaţa ri în toam na aceasta suprafaţa O dată cu căderea serii, sa la )
şi american care prin interme­ mondială. In cei 160 de ani de livezilor cu in că 337 de ha. Cel că m in u lu i cu ltu ral s -a d o v e- 5
diul societăţii „Dominion oii“ , dominaţie engleză în insulă au
sucursală a monopolului ameri­ apărut numai cîteva mici între­ 67.300 p o m i c e u rm ea z ă a se d it n e in c ă p ă to a r e p e n tr u c e i \
p la n ta sîn t d eja cu m p ă ra ţi şi a p roa p e 220 de colectiv işti v e - '
can „Standard oii of California“ prinderi textile, de sticlă, alimen­ lăsaţi în p ă strare la pepirde- niţi să ascu lte recitalu l ’ m u zi-^
şi a monopolului „Texas oii“ tare (pentru producerea romu­ ra p om icolă din O răştie de cal „P artid u lu i să -i înălţăm f
sînt stăpînii absoluţi ai insule­
lor. In 1960, aproximativ 61,4 lui, berei, uleiului de palmier). unde colectiviştii ii vor ridica cîntări“ , p rezen tat de a rtiştii)
la sută din totalul exportului Capitalul american a luat toi
în ajunul plantării. am atori ai satului. )
provenea din exploatările petro­ mai mult locul capitalului en­ In ce priveşte extinderea cui- Grupaj realizat de tovarăşa:
turii pom ilor este de rem arcat NUŢA GLIGOR
glez şi aceşt lucru s-a întâmplat ION GALAŢEANUi