Page 102 - 1962-08
P. 102
J3RVMVT W C m L IS M U L m *0
vmmsaaasBOBSBoafíí
paf. *
Lucrările Comitetului celor 18 stateULTIMELE ŞTIRI
ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE ŞTIR .I
~~ pentru dezarmare
— Cuvîntarea reprezentantului R. P. Routine —
GENEVA 30 (Agerpres). — etapă a dezarmării trebuie să aducă
omenirii eliberarea de primejdia cea
U Titani despre discuţiile Chemarea Congresului V. I. S. Convorbirea l.uînd cuvîntul în şedinţa din 29 au mai marc care a ameninţat-o vreoda
purtate cu N. S. Hruşciov lui N. S. Hruşciov gust a Comitetului celor 18 state pen tă — primejdia declanşării unui răz
adresată studenţilor cu Ernesto Ouevara tru dezarmare, reprezentantul R.P. Ro- boi nuclear.
MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS acestei probleme", a răspuns U Thant. şi Emilio Aragones mîne, Mircea Maliţa. adjunct al mi
transmite: din lumea întreagă nistrului afacerilor externe, s-a ocu Două mijloace sînt de conceput în
Răspunzînd Ia o altă întrebare, li YALTA 30 (Agerpres). — TASS pat de o serie de aspecte ale proble acest scop, a spus în continuare M.
La 30 august, U Thant, secretarul Thant a declarat: „Am impresia ca LENINGRAD 30 (Agerpres)!. — sească măreţele cuceriri ale ra melor legate de măsurile de dezar Maliţa. Un prim mijloc ar fi lichida
general provizoriu al O.N.U., a de- N. S. Hruşciov ar fi dispus să se în- Cel de-al Vn-lea Congres al ţiunii împotriva omenirii“ . mare privind armamentele convenţio rea tuturor armelor nucleare, adică
clarat că la 28 august a discutat cu tîlnească cu preşedintele Kermedy dacă UIS a adresat o chemare stu nale. inclusiv problemele in legătură ceea ce a propus Uniunea Sovietică
N. S. Hruşciov „probleme care stau împrejurările vor reclama o asemenea denţilor din lumea întreagă. „In lupta noastră, trebuie să cu producţia şi metodele corespunză pînă în 10G0. Statele apusene au refu
în fala lumii şi, îndeosebi, în faţa Or intîlnire“. Reprezentanţii asociaţiilor na folosim metode ca schimbul de zat să meargă pe această cale. Franţa
ganizaţiei Naţiunilor Unite". ţionale studenţeşti din 90 de sta valori culturale şi transpune toare de control. a susţinut că trebuie să fie lichidate
Răspunzînd unuia din corespondenţi, te au chemat pe studenţii tutu rea în viaţă a măreţelor desco in primul rînd mijloacele de transpor
U Thant, s-a întîlnit la hotelul „Sn- U Thant a spus că în timpul convor ror ţărilor să intensifice lupta periri ale epocii noastre. Noi, transmite: Referindu-se Ia propunerile sovietice tare Ia ţintă a armelor nucleare. Aces
velskaia" cu ziarişti străini şi sovie birii, N. S. Hruşciov „a ridicat proble- pentru pace, pentru dezarmare studenţii, avem In rindurile N. S. Hruşciov, preşedintele în această problemă, el a arătat că ta ar fi al doilea mijloc de eliminara
tici. ma admiterii Republicii "Populare Chi generală şi totală, pentru coexis principiul care stă la baza lor este a primejdiei unui război nuclear. Fără
neze în O.N.U-". tenţa paşnică a statelor cu sis noastre pe viitorii oameni de Consiliului de Miniştri al simplu, raţional şi corespunde sarci asemenea mijloace nu poate fj dus un
El a declarat că „este foarte greu teme sociale diferite, să inten ştiinţă care sînt chemaţi să U.R.Sj.S., a primit la 30 august nilor dezarmării generale şi totale. In război nuclear. Statele socialiste pro
(ie enumerat toate problemele care au El a declarat că în timpul convorbi sifice lupta pentru lichidarea pe Ernesto Guevara, ministrul dorinţa de a veni în întîmpinarea Sta pun acum să sc meargă pe această
fost discutate, numărul lor este foarte rii cu N. S. Hruşciov nua fost discutată definitivă a sistemului colonial. aducă o mare contribuţie la rea telor Unite ale Americii, a spus vor cale.
mare“. problema alegerii fui U Thant în func „Generaţia noastră, se arată lizarea măreţelor descoperiri ale industriei, şi Emilio Aragones, bitorul. guvernul sovietic a acceptat
ţia de secretar general al O.N.U. In chemare, trăieşte într-o epocă gîndirii umane. Unul din m ij membri ai Conducerii Naţionale o nouă propunere a acestora privind Vorbitorul şi-a exprimat în încheie
„Am rămas cu impresia, a declarat care se caracterizează prin su loacele cele mai importante pen a Organizaţiilor Revoluţionare reducerea procentuală a armamentului re speranţa că „paşi şi acţiuni de com
U Thant, că N. S. Hruşciov doreşte să „După cum am mai declarat, vizita perioritatea tot mai crescîndă a convenţional. promis meniţi să apropie poziţiile —
pună capăt tuturor rămăşiţelor celui mea în U.R.S.S. nu are nici o contin forţelor păcii şi libertăţii asu tru realizarea acestui ţel îl va Integrate din Cuba, şi a avut aşa cum au fost propunerile Uniunii
de-al doilea război mondial". pra forţelor agresiunii imperia constitui unificarea eforturilor cu ei o lungă convorbire. Delegaţia romînă, a declarat M. Ma Sovietice privind reducerea armamen
genţă cu perspectiva desemnării sau lismului şi colonialismului“ . studenţilor din lumea Întreagă“ . liţa, a salutat această iniţiativă a gu telor convenţionale — vor urma i>’
U Thant a fost întrebat dacă N. S. „Dar datorită politicii agresive In cursul convorbirii, la care vernului sovietic şi s-a aşteptat — cum cealaltă parte în scopul rezolvării prii’
Hruşciov a spus că în cadrul O.N.U. nu a candidaturii mele la funcţia de „Sîntem chemaţi, se spune In a luat parte Andrei Gromîko, desigur au aşteptat numeroase alte clpalelor sarcini ale primei etape, h
ar putea avea loc o conferinţă urmă încheierea chemării, să ne adu ministrul afacerilor externe al conformitate cu dorinţele arzătoare ?!
rind micşorarea încordării internaţio secretar general". cem contribuţia ia dezvoltarea interesele vitale ale omenirii".
nale. societăţii umane, la bunăstarea U.R.S.S., a avut loc un schimb delegaţii — ca la rîndul său delega
U Thant a declarat în încheiere că şl cultura ei. Datoria noastră Demiterea unor
„Da, am discutat unele aspecte ale sacră este de a ne consacra de păreri într-o serie1 de pro ţia S.U.A. să facă şi ea paşii necesari
vizita sa în Uniunea Sovietică a fost
bleme internaţionale care intere- p_entru a se ,putea a.jun_ge la o înle-
„extrem de istructivă".
sează cele două părţi, pecum şi j Iezere cu privire la principalele măsuri
in problemele întăririi continue Ş ce trebuie luate pentru dezarmarea gc-
a relaţiilor frăţeşti, de priete- j nerală şi totală,
nie între Uniunea Sovietică şi j Delegaţia noastră, a spus reprezen-
A scuţirea divergenţelor Republica Cuba. * lanţul romîn. este de părere că prima
angle-vest-germ ane imperialiste, omenirea tot mai energia şl cunoştinţele obţinerii miniştri din
este ameninţată de un nou răz victoriei în lupta pentru conso
De ce a fo s t ciuntita cnvîntarea televizată boi. Noi nu trebuie să trecem cu lidarea unei păci trainice, pen Conferinţa de presă guvernul Ghanei
a lui Adenauer vederea faptul că forţele negre tru libertate şi progres In lu
ale agresiunii ameninţă să folo mea întreagă“ . a lui Kennedy A6 6 RA 30 (Agerpres). — TASS
BONN 30 (Agerpres). — Corespon- încă la 24 august, fiind transmisă la .transmite :
deulul TASS, V. Ivanov transmite : 28 august. Reacţiile din Anglia la scri
soarea de răspuns adresată de cance In Brazilia a fost stabilit m onopolul de stat WASHINGTON 30 (Agerpres). - şi data precisă a acestei conferinţe Cancelaria preşedintelui a dat pu
Guvîntarea televizată din 28 august lar lui Macmillan au devenit cunos asupra materiei prime atomice TASS transmite: n-au fost încă stabilite. blicităţii la Acera o declaraţie oficia
* cancelarului Adenauer a fost „redac cute la 27 august. lă în care se spune că, în conformi
tată" după ce a fost rostită, scoţîndu- RIO DE JANEIRO 30 (Agerpres).— politica în domeniul energiei nuclea In declaraţia pe care a făcut-o la Preşedintelui i s-au pus numeroase tate cu prevederile constituţiei, pre
se din ea pasajele care conţin atacuri Adenauer. a subliniat reprezentantul Joao Goulart, preşedintele Braziliei, re Pc baza noii legi va fi instituită o conferinţa de presă din 29 august, întrebări, printre care şi unele referi şedintele Nkrumah a destituit din func
împotriva poziţiei Angliei faţă de Piaţa guvernului, nu ar fi făcut această de a semnat legea adoptată de Congre cc-misic naţională pentru problemele preşedintele S.U.A-, J. Kennedy, a spus toare la Cuba. Kennedy a fost rugat să ţiile lor pe Tawiah Adamafio, ministrul
comună, precum şi atacuri împotriva claraţie în forma în care a fost trans sul Naţional cu privire Ia stabilirea energiei nucleare. că Statele Unite vor accepta propune comenteze recenta declaraţie a senato
primului ministru englez, Macmillan misă la televiziune, dacă ar fi ştiut că monopolului de stat asupra materiei rea U.R.S.S. cu privire la încetarea rului Gapehart, care a susţinut că informaţiilor, şi Ako Adjei, ministrul
Acest lucru a fost recunoscut la 20 răspunsul său adresat lui Macmillan prime atomice. Legea acordă statului Adoptarea acestei legi de către Con experienţelor cu arme nucleare înce- afacerilor externe. In interesul securi
august la o conferinţă de presă de va provoca în Anglia „o impresie ne- dreptul exclusiv de a prospecta şi a gresul Naţional şi aprobarea ci de pînd de la 1 ianuarie 1963, dacă Uniu S.U.A. trebuie să invadeze Cuba. tăţii de stat, se spune în declaraţie
un reprezentant oficial al guvernului ţtislă“. Reprezentantul guvernamental extrage materie primă atomică pe în către preşedinte constituie o nouă vic nea Sovietică va accepta una din cele Kennedy a răspuns : „Sînt împotriva în continuare, _ -vernul Republicii Gha-
vest-german, care s-a străduit în fel a recunoscut că cercurile guvernului de treg teritoriul ţării, precum şi drep torie a forţelor democratice din Bra două variante ale propunerilor ameri na a emis un ordin de arestare împo
şi chip să diminueze contradicţiile din la Bonn au încercat să modereze for tul exclusiv de a produce şi a vinde zilia, care duc o politică neobosită cane cu privire la tratatul prin care unui atac împotriva Cubei în momen triva lui Tawiah Adamafio, Ako Adjei
tre Anglia şi R.F. Germană. mulările din cuvîntarea lui Adenauer substanţele termonucleare. Guvernul pentru independenţa naţională, împo se interzic experienţele cu arme nu tul de faţă". Această declaraţie a pro şi Kofi Krabbc (acesta din urmă a
ia televiziune şi de aceea, din textul brazilian' va elabora şi va îndruma triva jefuirii bogăţiilor ţării de că dus în rîndul corespondenţilor o vie deţinut funcţia de secretar executiv al
Reprezentantul oficial a relatat că cuvîntării dat publicităţii ulterior au tre trusturile străine. cleare. Partidului popular al convenţiei).
cnvîntarea rostită de Adenauer la te fost scoase „cîieva fraze". In declaraţia pe care Kennedy a ci animaţie. Preşedintele s-a grăbit să
leviziune a fost înregistrată pe bandă se corecteze: „Cuvintele mele „în mo Intr-un articol ;de fond publicat cu
tit-o la începutul conferinţei de presă, mentul de faţă" nu au dublu sens. Con acest prilej, ziaruţ „Ghana Times" acu
„Efect de bombă“ la Londra se recunoaşte de fapt că poziţia Sta sider că un atac împotriva Cubei ar ză pe Adamafio,, Adjei şi Krabbe de
telor Unite rămîne neschimbată. După fi o greşeală întrucît o asemenea ac „carierism“ şi „acţiuni trădătoare" în
LONDRA 30 (Agerpres). — cores monstra că între această cuyî.itare si Agravarea situaţiei politice în Argentina cum se ştie, ele propun Uniunii Sovie ţiune, pe care este uşor s-o propui, poa- dreptate împotriva preşedintelui Nkru
pondentul TASS, E. Egorov, transmite: mesajul lui Macmillan nu există con tico fie să se excludă experienţele sub te avea consecinţe foarte serioase pen- mah,
O nouă răscoală în cadrul armatei — terane din tratatul cu privire la interzi trii mulţi oameni".
Cuvîntarea televizată din 28 august tradicţii, , .......... cerea experienţelor cu arme nucleare,
al lui Adenauer a produs la Londra lâsînd astfel o portiţă de scăpare pen Kennedy a spus că în politica sa
efectul unei bombe. Aluzia lui Ade tru continuarea cursei înarmărilor ato S.U.A. va continua să acorde multă
nauer că Anglia, chiar dacă va fi ad mice, fie să se interzică toate genurile atenţie şi să depună mari eforturi
misă în Piaţa comună, va avea numai do experienţe, acceptînd în mod obli pentru a izola, ceea ce el numeşte „pri
un rol secundar în blocul politic al gatoriu cererea americană cu privire mejdia comunistă“ din Cuba.
puterilor occidentale pc care intenţio la efectuarea inspecţiilor la faţa locu
nează să-l conducă Germania occiden La conferinţa de presă care a avut BUENOS AIRES 30 (Ager- agenţiei, unul din conducătorii lui, ceea ce ar însemna legalizarea =«=
tală şi Franţa, a fost apreciată ca o rebelilor a declarat că „el va spionajului puterilor occidentale pe te
jignire politică la adresa Angliei. Acu loc la 20 august la Ministerul Afa preş). — ocupa această funcţie în mod ritoriul U.R.S.S., fapt respins anterior
zarea adusă lui Macmillan că în cu- provizoriu“ . de Uniunea Sovietică.
vîntările sale din parlament afirmă cerilor Externe, purtătorul de cuvînt La numai clteva ore după Un nou scandal de amploare
lucruri cu totul diferite decît cele din O dată du agravarea crizei Declaraţia lui Kennedy, care consti
scrisorile adresate lui Adenauer, a fost al ministerului a trebuit să se es anunţarea ntomirii de către pre politice din Argentina, se inten tuie răspunsul Ia propunerea de a în
dezminţită imediat. Deşi în Anglia era sifică lupta revendicativă a oa ceta toate experienţele nucleare de la
noaptea tîrziu, Ministerul Afacerilor chiveze de a da un răspuns la între şedintele Guido a unui nou mi menilor muncii. După cum 1 ianuarie 1963 prezentată de reprezen n lumea businessmanilor din Texas
Externe al Angliei a publicat urgent bările insistente ale corespondenţilor. nistru al Armatei, în persoana transmite Associated Press, tantul sovietic la tratativele de ta Ge
acele pasaje din mesajul adresat de fostului secretar de stat La Mi „greva funcţionarilor de la ser neva pentru dezarmare, a fost formu ' /.
Macmillan lui Adenauer în care se Purtătorul de cuvînt al ministerului nisterul Informaţiilor, Adolfo viciile de poştă şi telegraf a in lată în scopuri propagandistice, astfel
vorbeşte despre poziţia' Angliei faţă de trat miercuri în a şasea zi. Fa ca să creeze impresia că Statele Unite NEW YORK (Agerpres). - clteva societăţi ,?anonime" din Te- )
Uniunea politică vest-europeană. Prin s-a străduit încă o dată să demonstre Lanus, situaţia politică din Ar bricile de conserve de carne a „ar fi făcut concesii“ şi ar fi acceptat In statul Texas, s-a declanşat
aceasta s-a făcut încercarea de a de- ze că poziţia Angliei în problema gentina s-a agravat din nou. căror producţie este exportată această propunere a U.R.S.S. In con xas, forînd sub unghiul de 22 de f
Uniunii politice vest-europene rămîne în cea mai mare parte în An tinuare, Kennedy a anunţat că cele un nou scandal în legătură cu o
Ripostă dată „liderilor“ neschimbată. !Potrivit relatărilor corespon- glia, sînt închise din caluza unei patru mari puteri occidentale au că mare excrocherie a busîhessmanilor grade faţă de stlprafaţa pămîntului, f
dentului din Btoenos Aires al greve generale, iar greva mun zut în principiu de acord asupra orga şi cu cazuri de corupţie a funcţio
fascişti După cum subliniază ziarul „Daily agenţiei Reuter, în noaptea de citorilor tipografi a făcut ca nizării unei conferinţe a miniştrilor narilor guvernamentali. au extras ţiţei din terenurile pe-
majoritatea ziarelor să nu apa lor de externe înainte de deschiderea
Jordan exclus din postul ră“ . La 28 august, autorităţile statu (rolifere vecine, adesea situate 1a L
lui Texas au declarat că funcţiona
de p rofesor... Worker“, nu este nimic dc mirare in 29 spre 30 august, colonelul Agenţia Prensa Latina rela rul guvernamental Murphy a primii 1—1,5 km. dc terenurile petrolife- (
tează la rîndul ei că g'avernul de la „piraţii petrolului" suma .de
LONDRA SO (Agerpres). — faptul că Adenauer jigneşte Anglia; Jnan Francisco Guevara, unul Guido a fost silit să anunţe că 58.000 de dolari pentru participare re ce le aparţin. Veniturile socie- f
In urma protestelor opiniei publice nu va întreprinde nici un fel la operaţiile frauduloase de forare
britanice. Consiliul municipal din ora aceasta nu face altceva decît să de dintre ceî mai proeminenţi spri de acţiuni împotriva Confede din Texasul de est. taţilor, provenite din forarea ţiţe- L
lul Coventry a holărlt să-l excludă raţiei generale a mtoncli, cea
din postul de profesor pe Colin 'Jor monstreze cit de mult a decăzut nive jinitori de pînă acum ai preşe mai mare uniune sindicală din După cum relatează agenţia UPI, !ului pe această cale, au atins 50 *
dan, „fiihrerul“ aia-numitci „mişcări Argentina, după ce conducăto
national-socialiste“ din Anglia. lul conservatorilor. „Datorită politicii dintelui Guido, s-a răsculat îm rii Confederaţiei au declarat că de milioane de dolari. r
vor chema Ia grevă generală
engleze şi americane, scrie ziarul, mi- potriva noiior autorităţi milita dacă guvernul se va amesteca Agenţia UPl transmite că Mur- Î
în treburile sindicatelor.
htariştii vest-germani pe care, după re şi a anunţat că se consideră phy nu este singurul funcţionar gu- ş
cum gîndcam, i-am învins în război, „eliberat de orice angajamen vernamenta! amestecat în această ş
au devenit în prezent stăpîni în Eu- 1 te“. Colonelul Guevara a adre afacere.. A
ropa occidentală. Cu cit capitaliştii en- * sat o proclamaţie în care decla sesiunii generale a O.N.U., însă locul
glezi se prosternează în faţa lor, cu ră că „legiuni de oameni se află
alături de noi“ .
atît devin mai înfumuraţi“.
Agenţia subliniază că aceste
„Ce ruşine! Ce jignire!“, exclamă evenimente au Ioc „într-un cli Evenimentele din Algeria
ziarul „Daily Express“ în articolul dc mat cînd circulă zvon'uri despre
fond. „Ce înseamnă asta ?“, se întrea TUNIS 30 (Agerpres). — tibnile „elementelor rebele“ , de şi să-şi consacre toate foi
bă ziarul şi răspunde: „înseamnă că o iminentă lovitură de stat mi Ben Bella a îndemnat pe toţi ţele cauzei unităţii poporului î
Anglia va avea un statut de putere litară“ . în ce priveşte ntomirea Potrivit unor ştiri sosite din patrioţii să dea dovadă de fer
europeană de rangul doiL TLinis, în după-amiaza zilei de lupta împotriva neocolonialii
lui Adolfo Lanus în postul de 29 august la Casbah, cartierul mitate şî vigilenţă pentru a se mului şi a aliaţilor lui.
miniştrii al Armatei, potrivit musulman al oraşului Alger, a'u lichida dificultăţile ivite.
avut loc ciocniri armate între în dimineaţa zilei de 30 a'i
...iar Rockwell expulzat soldaţii comandamentului dis Tot Ia 29 august au fost date gust, ca răspuns Ia chemare
trictului militar 4, şi adepţii Bi publicităţii declaraţiile Viii Ben
din Canada roului Politic al Frontului de Khedda, preşedintele Guvernu adresată de Biroul Politic i
Eliberare Naţională. Schimbul lui Provizoriu al Republicii Al Frontului de Eliberare Naţiom
MONTREAL (Agerpres). — de focuri a început Ia Casbah lă în frunte du Ahmed Be
După cum transmite agenţia France la ora 15,30 şi a contin'uat peste geria, a Kîi Mohammed Khi- Bella, trupelor din districte!
Presse, autorităţile canadiene au ex o oră. După aceea, el a izbucnit der, secretar general al Birou .militare nr. 1, nr. 2, nr. 5 şi n
pulzat la 29 august din oraşul Mont din nou pe Ia osele 19,40. Mult lui Politic al Frontului de Eli 6, de a intra în Alger şi de
real pe George Lincoln Rockwell care timp s-au auzit foduri de armă. berare Naţională şi a coman restabili ordinea in oraş, unit;
se intitulează „liderul naziştilor ame explozii de grenade. Potrivit
ricani". Rockwell sosise marţi la Mont ştirilor sosite din Alger, noap dantului districfului militar 4, ţile regulate ale armatei de el
real pentru a înfiinţa, după cum a de tea a trecut în linişte şi nu s-au în legătură cu situaţia creată berare naţională a Algeriei a
clarat el, „partidul national-socialist înregistrat noi ciocniri. în ţară. M. Khi'dcr a respins intrat în partea de vest a di;
din Canada". proţfunerea lui Ben "Khedda de trictuîiii militar nr. 4, car.
Şeful naziştilor din S.U.A. a folosii In legătură cu agravarea se a media între grupările ostile după cum se ştie, controleaz
lotuşi şederea lui scurtă în Canada rioasă a situaţiei din oraşul Al ale Frontului de Eliberare Na în prezent situaţia în oraşul A
pentru a ţine o conferinţă de presă ger, comandamentul districtului ţională, deci arînd că propune ger. Nu a'u fost semnalate ni
în cursul căreia a declarat, printre al militar 4 a introd'us în oraş res un fel de ciocniri armate.
tele, că „este dispus să ofere ajutorul tricţii de circulaţie. Dar, deşi rea G.P.R.A. „contravine hotă-
său Organizaţiei Armate Secrete pen sînt interzise orice întruniri şi rîrllor luate la Tripoli de Con Se comunică dc asemenea <
tru a-l asasina pe preşedintele Fran demonstraţii, sute de oameni siliul naţional al revoîuţiei al comandamentul districtelor m
ţei. generalul de Gaulle". au ieşit pe străzile Algerului de- geriene“ . litare nr. 3 şi nr. 4, care co;
monstrînd s’ub lozincile „Vrem trolează sectoarele capitalei
guvern şi alegeri !“ , „Deajuns Partidul Comunist 'din Alge ale Kabyliei au dat Ia rînd
ria a difuzat la 29 august ton săîu publicităţii o declaraţie c
cu împuşcăturile de pe stradal“ , apel în care, amintind de che mimă în care cheamă „să
„Sînt suficienţi cei şapte ani de marea sa din 27 august, cere opună o rezistenţă hotărî!:
război“. Demonstranţii ato tre
tuturor algerienilor să renunţe trupelor care înaintează în (
cut pe străzile principale ale la o polemică inutilă, să se pro recţia oraşului Alger.
nunţe împotriva luptei fratrici
Post de radio secret capitalei, îndreptîndu_se spre Şedinţa Consiliului de M in iştri a l F ran ţei
hotelul „Alleti“ , unde se aflau
al O.A.S. in Belgia La M in is te r u l C o m u n ic a ţiilo r d in H avan a a f o s t in a u g u r a t o fic ia l d e c ă tr e m in istru l de cîţiva conducători algerieni, PARIS 30 (Agerpres). — burare a ordinei publice, în cercurile
resort, com andantul F aure C h om on , C entrul de radtocom unica ţii in tern a ţion a le la care s-au La 29 august a avut loc la Paris politice franceze „se vorbeşte mult des
PARIS 30 (Agerpres). — adăugat de cu rin d circu itele d e în altă frecv en ţă cu U.R.S.S., C eh oslova cia , R. P. C hineză, R, D. membri ai Biroului Politic al o şedinţă a Consiliului dc Miniştri. pre ideca alegerii unui vicepreşedinte
In Belgia a fost instalat un post G erm ană şl M exic. A cest serv iciu va p u tea fi utilizat din orice oficiu telegrafic din Cuba. Noul Frontului de Eliberare Naţiona Potrivit relatărilor agenţiei France al Republicii Franceze“.
de radio secret al O.A.S. care îna cen tru care a intrat in fu n cţiu n e con stitu ie un progres de im porta n ţă istorică în dezvoltarea co lă, miniştri ai Guvernului Pro Presse, în cadrul acestei şedinţe preşe
inte se afla în Algeria, scrie la 29 au m unicaţiilor din Cuba. vizoriu al Rep'ublicii Algeria. dintele de Gaulle „a confirmat in De asemenea, agenţia France Pres
gust ziarul „Le Monde“. După cum tenţia sa de a lua iniţiative necesare se precizează că dc acum înainte secu
arată ziarul, conducătorii O.A.S., care IN F O T O : O peratorul lin iei H avana-M oscova în faţa a p aratelor. După cum transmite cores pentru a asigura continuitatea statului, ritatea personală a generalului de
se află în Belgia, încearcă cu ajuto pondentul din Setif al agenţiei republicii şi instituţiilor republicane“. Gaulle a fost trecută sub răspunderea
rul transmisiunilor la acest post dc Aceeaşi agenţie subliniază că în urma directă a ministrului de interne. „Şeful
radio sa reia contactele cu complicii France Presse, aici a fost dată recentului atentat la viaţa generalului statului — scrie France Presse — a
lor din Franţa. Ziarul scrie că O.A.S- publicităţii o declaraţie a lui de Gaulle şi în urma chemărilor admis ca un dispozitiv de protecţie
iştii din Belgia au întîlniri regulate cu Ben Bella, membru al Birdului O.A.S: la noi acte teroriste şi de tul eficace să fie organizat cu prilejul dU
sprijinitorii lor din R.F.G. Politic al Frontului de Elibera lătoriilor sale particulare*.
re Naţională, vicepreşedinte al
G.P.R.A., consacrată ultiimelfor
evenimente din capitală.
Condamnînd cu asprime ac-
Redacţia administrata ziarului, str. 6 Martie nr. 9. teletun; 188, 189, 75, 674. Taxa plătită in numerar conlorm aprobării Direcţiei Uenerale P.l.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul; Întreprinderea Poli grafic* „1 Mai“ - Deva.