Page 104 - 1962-08

'DRUMUL SOCIALISM U LU I
gH^BffigaggBtBBwaa^BBGBBgg^roiissssssaas ,
IN RAIONUL ÎL!A
Ritmu! construcţiilor zootehnice l i ifClfii €§ilif€fllli sindicatului
si fie intensificat
In raionul llia, în ultimele luni,
sectorul zootehnic al gospodăriilor a-
gricole colective a crescut, numai prin
cumpărare din fonduri alocate de
stat, cu peste 1.140 capete vaci de
lapte, juninci şi alte animale. Acest
lucru, a impus şi luarea unor măsuri
corespunzătoare pentru asigurarea de
adăposturi. Astfel, pentru acest an
gospodăriile agricole colective din ra­
ion şi-au prevăzut în planurile lor
construirea a 12 grajduri a 30 ma­
ternităţi, a 12 saivane şi a 20 co­
teţe pentru păsări.
De altfel, colectiviştii din raionul
llia au cîştigat o experienţă bună în
construcţia de adăposturi pentru ani­
male. Datorită măsurilor luate pentru
valorificarea resurselor locale, Ia ma­
joritatea construcţiilor executate pînă
acum s-a cheltuit cu 20—70 la suta
mai puţin decît prevedeau devizele.
In mare parte acest lucru se datore-
şte Comitetului executiv al sfatului popu­
lar raional care, studiind cuatenţie surse­
le demateriale existente în diferite co­
mune, a dat îndrumări pentru pune­
rea lor în valoare.
Pe baza acestor recomandări colec­
tiviştii din comunele Roşcani, Chimin-
dia, Bampotoc şi altele, au amenajat
cuptoare în care s-au ars mari can­
tităţi de var la un preţ de cost cu
10-50 la sută mai mic decît cel din
comerţ. De asemenea, tot în vede­
rea reducerii preţului de cost al con­
strucţiilor zootehnice s-a organizat fa­
bricarea de cărămidă cu ajutorul unor
prese mici uşor transportabile. Cele
trei prese care au funcţionat anul
trecut au realizat zilnic pînă la 20.000 a materialelor din resursele locale, iar ţe, format din ingineri şi tehnicieni festive, în restul timpului manifestînd
bucăţi cărămidă la un preţ de cost
sub 0,15 lei bucata. Folosind mate­
rialele amintite, cît şi importante can­
tităţi de balast şi nisip din carierele
locale, colectiviştii din Fintoag au
terminat de curînd un grajd pen­
tru 150 capete, costîndu-i cu 188.000
lei mai puţin decît prevedea devizul.
In ceea ce priveşte folosirea resurse­
lor locale la realizarea construcţiilor
zootehnice s-au obţinut succese impor­
tante şi de către gospodăriile colecti­
ve din Dobra, Gurasada şi altele.
Trebuie amintit însă că faţă de po­
L eg u m icu ltu ra - r a m u r ă a^ţiieatoas6©sibilităţile existente, s-a făcut prea
puţin pentru generalizarea experienţei
acumulate. La ora actuală ritmul con­
strucţiilor zootehnice din raionul llia
se desfăşoară în mod nesatisfăcător.
Acest luciu se dâtoreşte în primul
rînd faptului că nu peste tot s-au
luat măsuri pentru asigurarea din
timp a varului, pietrei şi nisipului
care se găsesc din abundenţă pe plan turile realizate — peste 21 la grijite cu atenţie. Ingrăşarea su­ ne mulţumesc, de aceea condu­
local. Pe de altă parte nu a existat
suficientă preocupare nici faţă de
funcţionarea din plin a preselor pen­
tru cărămidă. Astfel, în momentul dc
faţă funcţionează numai două prese
— din cele trei existente — dar şi
acestea sub capacitatea lor.
Planul de măsuri prevede ca toate
construcţiile zootehnice planificate pen­
tru acest an sa fie terminate pînă
în luna octombrie inclusiv. Dar iată
că toamna bate la uşa şi o parte din
construcţii nici nu au început iar al­
tele se găsesc într-un stadiu nesa­
tisfăcător. In această situaţie sînt con­
strucţiile zootehnice din gospodăriile
colective din Brîznic, Ohaba, Tisa şi
Hărău. Lent sa desfăşoară lucrările de
construcţii şi la gospodăriile din Ba-
cea, Lăpuşnic şi llia. O asemenea ră-
mînerc în urmă e „justificată“ prin
lipsa de material. Este adevărat că în
privinţa materialului lemnos au exis­
tat unele greutăţi. Dar printr-o preo­
cupare mai atentă ar fi putut fi re­
zolvată şi această problemă.
De asemenea, sezonul optim pen­
Staţiunea de maşini şi trac­
toare din Mirecurea, raionul
Sebeş, s-a situat în mai toţi anii
ca unitate fruntaşă pe regiune
în executarea' volumului de lu­
crări planificate şi în reducerea
preţului de cost pe hantru. Pen­
tru a cunoaşte în ce măsură S-a
realizat planul de producţie în
acest an şi care a fost preocu­
parea colectivului de mecaniza­
tori de aici pentru executarea
unor lucrări de calitate şi la un
preţ de cost scăzut, redacţia
ziarului nostru a solicitat un
interviu tov. Cornel Popescu,
directorul S.M.T. din Miercurea.
Iată cîteva din relatările sale în
legătură cu aceste probleme.
ÎNTREBARE: Ce sarcini de
producţie i'=vjn S.M.T. din Mier­
curea pentru acest an si în ce
măsură au fost ele realizate ?
RĂSPUNS : Colectivizarea în
întregime a agriculturii raio­
nului Sebeş, unde S.M.T. din
rMiercurea îsi desfăşoară acti­
vitatea, a făcut ca In faţa me­
canizatorilor noştri să stea sar­
cini sporite faţă de anii trecuţi.
In acest an noi avem de execu­
tat lucrări echivalente cu 93.460
hantri, cu 30.884 hantri mai
mult decît în anul 1961. Pentru
a se putea realiza sarcinile de
producţie sporite, staţiunea
noastră a fost dotată cu încă
88 tractoare, 147 pluguri, 75 se­
mănători, 35 combine, cu un
număr însemnat de cultivatoa­
re, grape, sape rotative, combine
universale pentru siloz, prese
de balotat, cositori mecanice,
remorci pentru tractoare etc.
Dar, pentru ca în fiecare cam­
panie să putem realiza ritmic
planul de producţie, conduce­
rea staţiunii, sprijinită de or­
ganizaţia de partid a luat încă
de la începutul anului şi unele
măsuri organizatorice. In nrimul
rînd aş vrea să arăt că pla­
nul de producţie a fost defalcat şt a V.'a condusă de Nicolae unităţilor agricole şi reprezen­ înseamnă oă preţul de cost pe
pe brigăzi, pe fiecare mecanl- Bîscă. Acestea şi-au realizat tanţi ai S.M.T.-M'lui, n-au exis­ hantru a fost redus cu circa 1,5Q'
N r. 2390
sOTra*ffi=KoOTfflra cîW^^BSBBMaeweaES^ jCTmaanasa^^
liiliiififiFe® muncii culturale
Obiectivele stabilite de Congresul al la dispoziţia fiecărui muncitor. De a-
IlI-lea al P.M.R. în vederea dezvol­ ceasta a primit sarcina să se ocupe
tării continue şi în ritm susţinut a un colectiv în frunte cu inginerul
progresului tehnic, cer ca organele Ioan Jerca.
tru realizarea construcţiilor nu a fost sindicale să desfăşoare o intensa ac­ De asemenea, în scopul ridicării ca­
folosit din plin. Prea puţin s-a lu­
crat la aceste construcţii în primăva­ tivitate pe linia propagandei tehnice, lificării profesionale a muncitorilor,
ră şi între diferite campanii agricole
sau paralel ca acestea. In multe gos­ în vederea îmbogăţirii cunoştinţelor s-au organizat cursuri pentru mese­
podării colective există părerea greşi­
tă cum că toamna ar fi cel mai pri­ profesionale şi de cultură generală ale riile de preparatori-cărbune, mecanici
elnic sezon pentru construcţii. Dar, se
vede treaba că nici acum în pragul muncitorilor, tehnicienilor şi ingineri­ de benzi şi elevatoare, şi cursuri de
toamnei forţele nu sînt suficient de
dirijate spre realizarea obiectivelor lor. cunoaştere a desenului tehnic.
propuse. Numai aşa se explică faptul Pe lîngă răspîndirea cărţii tehnice
că la gospodăria agricolă colectivă din Comitetul sindicatului de la Prepa-
Tisa se mai duc încă discuţii intermi­
nabile asupra felului în care trebuie raţia Petrila, axîndu-şi activitatea pe s-au organizat recenzii de cărţi lite­ Cină um bra
amplasat noul grajd. îndeplinirea acestor obiective a avut rare care au fost prezentate în faţa albastră a în ­
în atenţia sa îmbunătăţirea muncii cul­ muncitorilor. Aici putem aminti re­ serării învăluie
Trebuie reţinut faptul că pe baza turale, lărgirea sferei activităţii cul­ cenzia cărţii „Dunărea revărsată“ oraşul, locu ito -
recomandărilor Sesiunii extraordinare turale de masă pentru mobilizarea şi „Marea de aur“, „Neamul Şoimăreşţi-
a Marii Adunări Naţionale din apri­ cuprinderea unui număr din ce în ce lor“ şi „Baltagul“. Aceste recenzii rtii d in S e b e ş
lie a.c., într-o sesiune a Sfatului popu­
lar raional a fost dezbătut şi aprobat mai însemnat dc ------------. ...... s-au bucurat de a- g ă s e s c ‘p lă c u te
un plan de măsuri cu privire la dez­ oameni ai muncii în — tenţ;a tuturor audi-
voltarea agriculturii în următorii 2-3 clipe de odih­
ani. In cadrul acestui plan, un loc munca de cultura I>in a c tiv ita te a torilor care după
important îl ocupă şi dezvoltarea sec­ nă in peisajul
torului zootehnic. Cum era şi fi­ ][™Covme\isi.a cuulturala organizaţii lor sindicale jî1anceneaumaăur solicitat
mare ase­ m inunat al p a r­
resc, trebuia ca totodată să se dis­
de pe lîngă comi­ menea cărţi. cului. pe m alul
cute şi problema construcţiilor pentru
tetul sindicatului s-a dovedit a fi un mij­ Prin biblioteca volantă şi punctul lacului.
animale. Dar acest lucru s-a rezumat
loc eficace demobilizare a membrilor de de difuzare al cărţii se face antrena­
numai la cîteva cifre deşi se ştia că sindicat şi atragerea lor în rîndul for­ rea colectivului de aici de a citi căr­
maţiilor de artişti amatori din ca­ ţile nou apărute în librării. Difuzori
în această direcţie lucrurile nu merg drul clubului muncitoresc. Cu ajuto­ voluntari ca Boldura Ştefan şi Ivaş-
rul acestei comisii s-au mobilizat şi cu Constantin au vîndut cărţi în va­
prea bine.
atras peste 50 de tovarăşi ca Petru loare de peste 5.000 lei. In această
Experienţa anilor trecuţi arată că
Măţan, Ion Iordan, Eleonora Zabor privinţă putem arăta că avem mai
şi alţii care au activat în mod per­ mulţi fruntaşi în citirea şi cumpăra­
manent la formaţia corală, în echipele rea cărţilor cum sînt tovarăşii Moţoc
de teatru, dansuri, orchestră etc. Viorel, Vcrdeţ Gh., Dulega Nicolae,
In programele prezentate s-a pus Filimon Iosif şi alţii.
accentul pe îmbunătăţirea calităţii Cu toate aceste realizări trebuie a-
produselor, realizarea sarcinilor de rătat că în munca culturală, comite­
în raionul llia sînt suficiente posibi­ plan, criticîndu-se lipsurile ce s-au tul sindicatului a întîmpinat şi unele V{5$3
lităţi pentru a se realiza construcţii manifestat în această direcţie. greutăţi. Astfel conducerea Clubului
zootehnice bune, ieftine şi la timp. muncitoresc din Petrila a dat con­
Numai că trebuie să existe mai multă îndrumat de organizaţia de partid, cursul la prezentarea unor programe
preocupare pentru folosirea din plin comitetul sindicatului a organizat un co­ artistice numai cu prilejul unor zile
lectiv de propagandă prin conferin­
presele pentru cărămidă să funcţione­ care au prezentat în întreprindere şi neglijenţă faţă de pregătirea şi în­ Cărţi folositoare pentru ţăranii colectivişti
ze din plin. Timpul e deosebit de Ia staţia de radioficarc mai multe drumarea formaţiilor cultural-artistice.
prielnic şi trebuie folosit pentru ex­ conferinţe cu caracter tehnic-educativ.
Acelaşi lucru se poate spune şi de­
tragerea din carierele locale a pie­ Alături de propaganda prin confe­ spre tovarăşii din conducerea prepa- Avantajele marii ţă cultivată. Sînt exp u se pe ju n s la 5.000 kg. b o a b e la h e c ­
rinţe tehnice, un aport preţios la dez­ raţiei care nu au sprijinit pe mă­ gospodării agricole larg m etod ele de m u n că ale tar in teren neirigat.
trişului, nisipului şi balastului iar for­ voltarea tehnicii noi l-a adus cartea sura posibilităţilor munca de cultu­ colectivului de ingineri, teh ­
tehnică. Cabinetul tehnic a fost în­ ralizare a muncitorilor. colective nicieni şi lucrători din acea­ o lucrare care se adresează
ţele să fie dirijate cu mai multă răs­ drumat şi ajutat să asigure răspîndl- stă unitate agricolă socialistă
rea cărţilor tehnice, care să fie puse GHEORGHE ECOBESCU Această broşură, apărută r e ­ in alegerea şi pregătirea tere­ îngrijitorilor de anim ale este
pundere spre realizarea obiectivelor corespondent cen t în Editura politică, p re­ nului, folosirea îngrăşăm inte­
b roşu ra „Cum am obţinut 4.290
propuse. litri lapte pe cap de vacă fu­
I. MANEA
z in tă a c tiv ita te a d e s fă ş u r a ­ lo r , p r e g ă tir e a s e m in ţe lo r de rajată“ .
tă d e o rg a n ele de p a rtid şi cea m a i m a re p r o d u ctiv ita te În grijitoru l m ulgător Sim ion
de sta t din com una Ion Roată, şi folosirea soiurilor in fu n c­ Uscat de la gospodăria co le c ti­
regiunea Bucureşti, pentru u- ţie de sol şi clim ă, îngrijirea vă din com una Clinic, regiunea
nirea celor trei gospodării co­ sem ănăturilor, recoltarea. P ar­ Hunedoara, îm părtăşeşte exp e­
de muri veniiuri lective care exista u în com ună, tea a doua a broşurii arată rien ţa sa in creşterea şi Ingri- \
în tr-o singură m are gospodă­ m unca perseveren tă depusă ani jirea vacilor de lapte. După ce \
rie. S în t a ră ta te a v a n ta jele şi ă e -a rîn d u l d e c o lectiv iştii din fa c e u n s c u r t isto ric al ă ezv ol- a
Anul trecut, G.A.C. „Ţara Ha­ legumele dau producţii mari nu­ specifiee legumelor, au făcut ca realizările obţinute de co lecti­ com una Plopu, raionul Făurei, tării sectorului zooteh n ic al ?
ţegului“ a cultivat legume pe mai prin obţinerea unui răsad producţia ia hectarul de grădi­ viştii de aici în creşterea p r o ­ regiunea Galaţi, p en tru sp ori­ gospodăriei colective, el expune L
o suprafaţă de 11 ha. Recolta viguros. De aceea plantele alu nă să fie ridicată. ducţiei agricole şi a veniturilor rea producţiei de porum b. Este
bună obţinută precum şi veni­ fost îngrăşate în răsadniţe şi în­ obţinute in noua gospodărie am ănunţit m etod ele folosite in *
Rezultatele obţinute însă nu
h ră n irea şi în g r ijir e a a n im a le- j*
colectivă. înfăţişat drum ul parcurs de lor, sporirea p rod u cţiei de lap- $
sută din totalul veniturilor gos­ plimentară în răsadniţe şi apoi cerea gospodăriei şi-a propus Cum om obţinut colectiviştii de aici, strădaniile te şi reducerea p reţu lu i de cost, )
ca pînă în 1965, peste 50 la sută
podăriei — i-.au determinat pe în cîmp a făcut posibilă dezvol­ lor p en tru creşterea continuă a m unca colectivu lu i d e aici in f
colectivişti, să mărească supra- . tarea normală a plantelor. Am djn.veniturile G.A.C. să fie rea­ recolte mari de pjiu prod ucţiei de cereale şi m eto­ selecţionarea şi creşterea ani­
lizate din valorificarea legume­ şi porumb dele folosite in sporirea p ro ­ m alelor de producţie proven ite
faţa de legume în acest an la acordat de asemenea o mare lor. Pentru aceasta, pînă în 1965 de la exem p la rele cu c ele mai
23 hectare. Pe lîngă extinderea atenţie irigării suprafeţei de
suprafeţei de grădină noi am grădină. Pentru 7 ha. de gră­ noi vom mări sîiprafaţa grădi­ Este titlul unei broşuri ti­ ducţiei de porum b pînă au a- m ari producţii. ţ
mărit şi sortimentul de legu­ dină gospodăria foloseşte sis­ nii Ia 30 ha. întreaga suprafaţă părită de Editura agrosilvică
me cultivate, avînd în vedere temul de irigare prin cădere va fi irigată. Pentru a mări in colecţia „D in experienţa am
producţia de legume la hectar fruntaşilor în agricultură‘i In
cerinţele oamenilor muncii din naturală, iar pentru 11 ha. iri­ prossâm ul—
localitate şi posibilităţile ce le garea du motor electric. Toate vom introduce o serie de metode prim a p a rte lucrarea descrie
noi. Astfel, chiar din toamna
are gospodăria noastră. Astfel aceste măsuri ne-au ajutat să anului 1962 se vor însămînţa 5 } ex p erien ţa G.A.S. „ S cîn teia“
ha, cu legume timpurii ceea ce
în acest an am cultivat ceapă, obţinem producţii sporite la ne va permite să obţinem două din regiu n ea Crişana care a
producţii de leguim© de pe a- rea liz a t 3.700 kg. d e g rîu la
cartofi, fasole, conouidă, varză, hectar şi importante venituri. SEPTEMBRIE 1962
gulii, roşii, ardei iute, ardei Să vedem cîteva din veniturile h ecta r d e p e în trea g a su p ra fa - I PROGRAMUL 1 : 6,00 Concert zică 19,20 Jocuri populare ro­
gras, gogoşarî, vinete şi altele, realizate de gospodărie la unele rde dimineaţă; 7,15 Mici piese mâneşti ; 19,35 „Melodii... melo­
din vinzarea cărora am planifi­ culturi. NUmai la ceapă de pe ceeasi suprafaţă. ' simfonice ; 7,40 Melodii popu­ dii“ — emisiune de muzică ro­
cat să obţinem 38 la sută din 1 ha., s-au obţinut peste 27.0(10 Prin aplicarea măsurilor ară­ Gropi pentru siioz lare sovietice ; 8,00 Şcoala şi mânească ; 20,00 Teatru la mi­
tate mai sus producţia si veni­ viaţa: 8,2U L/Ielodii de excursie; crofon : „Revizorul“ , comedie
veniturile totale ale G.A.C. Re­ lei. După ceapă am plantat roşii
zultatele munci? colectiviştilor şi ardei care vor da a doua turile realizate de la grădina de 9,30 Teatru la microfon pentru de Nikolai Vasilievici G og ol;
legume vor creşte continuu ceea cop ii: „Fata apelor“ , adaptare 21,53 Jocuri populare româneşti;
din brigada legumicolă rfu au recoltă de pe aceeaşi supra­ Tinerii colectivişti din Geoa.
întîrziat să se vadă, Pînă în faţă. ce va face ca gospodăria noas­ gi au efectuat 350 ore de mun­ radiofonică după poemul cu 22.30 Muzică de dans.
prezent s-au obţinut venituri de Rezultatele frumoase obţinute tră să se întărească din p^uict că patriotică execuiînd două acelaşi titlu de Veronica Porum. PROGRAMUL I I : 7,00 Muzică
peste 115.000 lei din vinzarea de gospodărie în cultura legu­ de vedere economico-organiza- gropi pentru siloz eu o capaci­ bacu ; 10,30 Formaţii artistice populară romînească şi a mi­
legumelor. melor au fost posibile datorită toric şi totodată să sporească tate de 25 tone. S-au evidenţiat norităţilor naţionale ; 7,30 Cîn­
aplicării metodelor agrotehnice veniturile colectiviştilor, la această acţiune tinerii Ioan de amatori în studiourile noa­ tece patriotice ; 8,00 Melodii
Legumicultura. în gospodăria indicate pentr'u cultura legume­ stre ; 11,00 Melodii populare ro- distractive; 8,30 Clubul voio­
lor. îngrăşatul, irigatul, prăşi- MARTA MEDRWA mîneşti interpretate de Ana
noastră cunoaşte o mare dezvol­
tare. Colectiviştii au învătat că tul cît şi copilitul şi alte lucrări Inginer agronom în G. A. 8. Torneanu, Ioan Dudaş, Rodica Pop-Corondan, Nelu Huţu şl vio­ şiei ; 9,00 Melodii populare ro­
„Ţara Haţegului" — Haţeg Boldor, Ioan Achim şi alţii.
Btggacgagiwrag^^ -wmum lonistul Florea Cioacă; 11,30 mâneşti ; 9,30 Concert de val­
Vorbeşte Moscova; 12,00 Inter­ suri ; 10,00 Duete din opere ;
lei. Angajamentul mecanizato­ preţi de muzică uşoară; 13,10 10.30 Revista presei străine :
rilor noştri prevede însă o re­ De toate pentru to ţi; 14,05 Pro­ 10,38 Melodii de dragoste; 11,00
ducere de cel puţin 3 lei pe han­ gram muzical la cererea oame­ Cîntă orchestra simfonică a Fi­
tru. Experienţa dobîndită pînă nilor muncii aflaţi în staţiuni larmonicii de Stat „George
acum, elanul şi conştiinciozita­ de odihnă; 15,00 Din cele mai Enescu“ ; 12,00 Actualitatea cul-
tea de care dau dovadă meca­ cunoscute melodii populare ro­ tural-artistică ; 12,15 Din fol­
nizatorii sînt garanţii sigure că mâneşti ; 15,30 La şezătoare ; clorul popoarelor ; 13,00 „Pen­
16,10 Noi cîntece ale compozi­
el va fi înfăptuit cu succes. tru fiecare, cîte o melodii- ‘ •
torilor noştri: „Partidul“ , de 14,30' La microfon „Satira
Dar iată şi căile prin care am Tiberiu Olah, pe versuri de Ti- umorul“ ; 16,08 „Bine-i în gos­
reuşit, atît în anul trecut, cît şi berlu Utan ; 16,45 Program de podărie“ — program de cîntece
în acest an să reducem simţitor muzică populară pentru frunta­ şi jocuri populare romîneşti;
preţul de cost. In primul rînd, şii recoltelor bogate; 17,15 Frag­ 18,05 Program de romanţe: 19,30
mente din operata „Orfeu în Muzică de dans; 21,15 Vitrina
prin permanentizarea unui nu­ infern“ de Offenbach ; 18,00 cu noutăţi de muzică uşoară;
zator în parte şi apoi prelucrat sarcinile de producţie pe cam­ tat cazuri de respingere a lu­ măr însemnat de brigăzi în gos­ 22,00 Muzică de dans.
în consfătuirile de producţie or­ panie în proporţie de 168, 142 şi crărilor. Dimpotrivă, numeroase podăriile colective mai mari, Muzică de estradă; 18,15 Mu-
ganizate în acest scop. Cu pri­ respectiv 125 la sută. consilii de conducere ale G.A.C. s-au înlăturat în bună măsură
lejul discutării sarcinilor de cum slnt acelea din Miercurea, deplasările în gol a tractoare­ 73:35
plan, mecanizatorii noştri au ÎNTREBARE : Ce realizări au Sebeş, Apoldul de Sus, Răhău lor, mecanizatorii au avut astfel
venit cu o serie de propuneri obţinut mecanizatorii de la posibilitatea să, cunoască mai
valoroase care ne-au ajutat să S.M.T. din Miercurea în pri­ etc., unde lucrările agricole au bine terenurile ne care lucrea­
lichidăm deficienţele ce s-au ivit vinţa calităţii lucrărilor execu­ fost executate mecanizat în pro­ ză, să folosească mai raţional
la defalcarea olanului. tate ? porţie de 80-85 la sută, au adre­ maşinile şi tractoarele, să eco­
sat conducerii S.M.T. scrisori de nomisească în acest fel canti­
O dată începute lucrările a- RĂSPUNS : Unul din obiecti­ mulţumire pentru calitatea lu­ tăţi tot mai mari de carburanţi
vele care au stat în centrul pre­ şi lubrefianţi. La reducerea pre­
gricole, au fost luate măsuri i p iu n tim m
ca mai ales la executarea ară­ ocupării noastre a fost şi con- crărilor executate de mecani­ ţului de cost a contribuit însă şi
turilor şi la semănat să se lu­ zatori, unora dintre aceştia a- efectuarea unor reparaţii de 2 SEPTEMBRIE 1962
creze în schimburi prelungite în te rrâ cu tovarăşul cordîndu-li-se chiar premii. bună calitate, recondiţionarea
sau în cîte două schimburi. In şi valorificarea diferitelor pie­ D E V A : A ca d em icia n u l d in As- surprizelor — cinem atograful
acelaşi timp conducerea staţiu­ CORNEL POPESCU ÎNTREBARE : Care sînt reali­ se de schimb şi înlăturarea ime­ „St. roşie“ ; LONEA : Numai o
nii şi biroul organizaţiei de bază zările obţinute la S.M.T. Mier­ diată cu ajutorul atelierului kania — cin em atografu l „P a ­
directorul S. M. T. curea ne linia reducerii preţu­ mobil a defecţiunilor ivite în glumă — cinem atograful „M in e­
au efectuat permanent un con­ lui de cost şl ce metode s-aii fo­ brazdă. tria“ :- Dama de pică — cin e­
trol riguros pe teren asupra M iercurea losit în acest scop ? rul“ ; TEIUŞ: P oveste sen tim en ­
felului în care se foloseşte ca­ Aş mai putea adăuga apoi că m atograful „G rădina de vară“ : tală — cin em atografu l „V .
pacitatea de lucru a maşinilor ţinua îmbunătăţire a calităţii RĂSPUNS: în anul care a unul din factorii principali care H U N E D O A R A : 713 c e r e a teriza ­ R oaită“ ; ZLATNA: Cazc.cii
şi tractoarelor intervenind ori lucrărilor. Pentru aceasta, or­ trecut, preţul de cost planifi­ au condus la reducerea cheltu­
de cîte ori s-au semnalat defi­ ganizaţia de partid şi conduce­ cat (82,11 lei pe hantru) a fost ielilor pe hantru a fost şi creş­ re — cinem atograful „V ictoria“ ; cinem atograful „ M uncitor u, ,
cienţe în această privinţă. De rea staţiunii s-au îngrijit încă redus cu 4,96 lei, înregistrîndu- terea nivelului de conştiinţă al IL IA ; Fi fericită A n i ! — ci­
asemenea, la recomandarea or­ din iarnă de ridicarea nivelului se economii în valoare de 313.573 mecanizatorilor. Aceştia depun Don Giovanni — cinem atogra­
ganizaţiei de nsrf.jid. în funcţia dc cunoştinţe profesionale ale lei. Este o realizare frumoasă tot mai multe eforturi pentru nem atograful „G h . Doja“ ; A-
mecanizatorilor. Timp de aproa­ — am putea spune — dacă avem realizarea sarcinilor de produc­ ful „Stadion Corvtnul“ : SEBEŞ: POLDUL DE S U S : Cinci zile şi
de şefi de brigadă au fost nu­ pe 4 luni au fost organizate cu în vedere faptul că numai în ţie, îngrijesc cu mai multă a-
miţi cei mai pricepuţi mecani­ aceştia cursuri de ridicare a urmă cu 2-3 ani preţul de cost tenţie utilajele ce le au In pri­ în vierea (seria I şt I I ) — ci­ cinci n op ţi — cinem atograful
zatori, oameni cu experlnţă. calificării profesionale unde au al unui hectar de arătură nor­ mire prelungindu-le astfel du­
îndeosebi membri şl candidaţi fost predate lecţii teoretice şi mală depăşea 120 lei. In ceea rata de funcţionare. nem atograful „P ro g resu l": Din „23 August
de oartid. practice de către cadre tehnice ce priveşte sarcina preţului de
cu o bună pregătire. De aseme­ cost pentru acest an, ea este şi Muncind şi în actuala campa­ toam nă pînă în prim ăvară — PENTRU 24 ORE
Datorită măsurilor luate, bu­ nea, pe teren, inginerii staţiu­ mai mobilizatoare. Va trebui să nie agricolă cu aceeaşi însufle­ Vreme frumoasă cu cerul puţin no-
nei organizări a muncii, folosirii nii, agronomii de sector, briga­ executăm fiecare hectar de ară­ ţire, sîntem convinşi că mecani­ cinem atograful „M . Sadoveanu“ ; ros ziua şi ai nopţi răcoroase. Tem­
maşinilor şi tractoarelor la În­ dierii şi membrii biroului orga­ tură normală (hantru) cu chel­ zatorii noştri vor raporta la fi­ peratura ziua între 26 şi 30 grade,
treaga lor capacitate, am reu­ nizaţiei ’?'o bază au urmărit tuieli de mimai 71 Iei. După cal­ nele anului realizarea şl depă­ PETROŞANI: Un om trece prin iar noaptea între 8 şi 14 grade. Vînt
şit ca plnă in prezent să rea­ ca mecanizatorii să execute toa­ culele făcute rezultă însă că şirea tuturor indicilor de plan, moderat cu intensificări din sectorul
lizăm sarcina de producţie, lă­ te lucrările la nivelul cerut de cheltuielile nu vor ajunge nici că lucrările executate de el vor zid — cin em atograful „A l. S c­ sud-vest şi vest.
zi, în proporţie de 108 la sută. ştiinţa agrotehnică şi epocile măcar la atît. Pînă acum pe în­ hia“ ; Un pum n de n ote — ci­
Rezultate din cele mai -bune în optime. treaga staţiune s-au realizat e- îl de cea mai bună calitate. PENTRU URMĂTOARELE
trideolinirea sarcinilor de plan conomii la carburanţi, lubrefi- nem atograful „7 Noiem brie“ ; 3 ZILE
au obţinut mai ales brigăzile a Ca urmare, la recepţia lu­ ’A L B A I U LI A : P r o fe s iu n e a d o a m ­
VH-a condusă de Gheorghe Na- crărilor făcute de conducerile anţi şi piese de schimb în valoa­ Vreme nestabilă cu cerni noros ziua
t.ran'ei. I-a condusă de 11ie Radu nei W arren — cinem atograful fi temperatura In creştere treptată.
re de peste 154.000 lei, ceea ce
„V ictoria"; E xperienţa prim ej­
dioasă — cinem atograful „23
Atigust“ ; ORAŞTIE: In tre două
iubiri — cinem atograful „V .
R oaită“ ; D ouă v ieţi (seria I şi
II) — cinem atograful „F lacăra“ ;
Floarea zăpezii — cinem atogra­
fu l „G r ă d in a d e v a ră 1; S I ME -
RIA: UlUma rep riză — cin em a­
tograful „I. Pintilie“ ; HAŢEG;
P a ce n ou lu i v e n it — c in e m a to ­
g ra fu l „ P o p u la r )“ B R 4 Q i (la să